Search

Produse romanesti in lume

Facebook Twitter Email

izvor

În aceste zile de secetă cumplită, apa poate fi considerată la fel de preţioasă ca şi aurul. Ştiaţi însă că există cu adevărat apă care conţine particule aurifere? Este considerată elixirul vieţii. O astfel de apă izvorăşte şi din Munţii Rodnei. Se spune că ar fi capabilă să vindece toate bolile şi că ar avea proprietăţi regenerante şi întineritoare. Din păcate pentru noi, ia drumul străinătăţii.

Sunt foarte puţine izvoare în lume care conţin particule de aur coloidal. Din fericire, unul se află în Munţii Rodnei, mai precis pe teritoriul comunei Maieru, şi a fost descoperit în urmă cu şapte ani de către o familie din Banat care căuta marmură. E greu de spus cum a ajuns Mihai Bucovan tocmai în Bistriţa-Năsăud. Sursele noastre spun că la mijloc ar fi o legătură a acestuia cu fostul senator PRM Ioan Aurel Rus. Aşa se explică probabil de ce fiul senatorului, Sergiu Rus, a mers împreună cu Mihai Bucovan la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale să obţină licenţele de exploatare.

Potrivit unor informaţii postate pe bloguri, în 2005, familia Mihai Bucovan a venit în Bistriţa-Năsăud cu gândul de a face afaceri cu marmură din Munţii Rodnei sau poate că acesta era doar pretextul. Cert este că a cumpărat 30-40 de ari de teren la Maieru, pe Valea Caselor, exact în locul în care ţâşnea izvorul cu pricina.

„Căutam marmură în Munţii Rodnei, când am dat peste acest izvor. Am zis că nu e normal să stricăm aşa frumuseţe, mai ales că nu am mai văzut aşa ceva, să iasă apă din marmură”, a declarat pentru cotidianul Adevărul Terezia Bucovan, care a spus că a gustat apa şi ar fi descoperit că are un gust plăcut, deosebit.

Imediat după aceea, familia Bucovan a decis să trimită mostre din apa izvorului la teste în străinătate. De la Institutul Frezenius din Germania, li s-a spus că apa este magnezică, uşor mineralizată şi conţine particule de aur coloidal şi nu îngheaţă niciodată. În urma descoperirii, Mihai Bucovan, a cumpărat terenul din Maieru, a scos o licenţă de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi a devenit, astfel, proprietarul izvorului. „Apa de aur” a fost botezată  „Dora”, capată într-un bazin, îmbuteliată în recipiente din sticlă şi exportată în Austria ca apă de izvor pentru care nu este nevoie de prea multe autorizaţii. Sunt suficiente avize de la Direcţia de Sănătate Publică şi de la Apele Române.  Familia Bucovan a spus iniţial că face demersuri să vândă apa şi în România, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Valerian Sălăgen (foto), şef al Inspectoratului Teritorial pentru Resurse Minerale Bistriţa, este cel care ştie întreaga poveste. El a declarat, marţi, pentru Timp Online că Mihai Bucovan a obţinut iniţial o licenţă de exploatare pentru izvorul cu aur coloidal care era valabilă timp de trei ani, perioadă în care trebuia să monitorizeze apa pentru a-i testa calităţile. A prelungit această licenţă, după care nu a mai dus la capăt operaţiunea.

„La început a venit la mine cu fiul senatorului Ioan Aurel Rus, cu Sergiu Rus. Au primit licenţă pe trei ani, apoi au prelungit perioada, dar nu au dus proiectul până la capăt. El avea obligaţia să ducă apa la teste timp de trei ani şi să o monitorizeze. Am înţeles că a făcut-o, dar nu în ţară, ci în Germania. Dacă are sau nu particule de aur, eu nu am de unde să ştiu. El aşa susţine. Mi-a spus că o clarvăzătoare i-a indicat faptul că ar izvorî de sub Vârful Ineu. De aceea are debit constant, nu e influenţată de precipitaţii, nu îşi schimbă proprietăţile. Eu nu sunt clarvăzător să spun dacă e aşa sau nu, dar am putut constata că, da, într-adevăr, are debit constant, nu îngheaţă, e clar că nu are legătură cu apele de suprafaţă”, a spus Valeria Sălăgean.

La ultima sa vizită la Maieru, când a stat de vorbă cu Mihai Bucovan, el a aflat că bărbatul a renunţat la ideea de a vinde apa în România din cauza numeroaselor licenţe şi avize pe care trebuie să le obţină şi care sunt extrem de scumpe.

„Mi-a spus că nu are bani să obţină licenţe pentru vândut apa aceasta în ţară ca plată sau minerală. Aşa că el o captează, o îmbuteliază pe baza unor avize de la Direcţia de Sănătate Publică şi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor şi o vinde în străinătate ca apă de izvor. Dacă i-o cumpără cineva, foarte bine. Nu are nevoie decât de o autorizaţie să facă comerţ. Pentru a vinde apă în ţară, îi trebuie mai mult decât atât”, a declarat Valerian Sălăgean.

Potrivit sursei citate, izvorul din Munţii Rodnei are un debit de 20 de litri pe secundă. În cea mai mare parte, el este captat de familia Bucovan într-un bazin şţi îmbuteliat. Totuşi, o ţeavă a rămas la suprafaţă, iar dacă cineva doreşte apă, îşi poate lua.

„Tot ce trebuie să facă cei care vor apă este să intre în curtea omului, dar nu este o problemă. Îi lasă”, a spus Valerian Sălăgean.

Conform blogurilor citate, apa de aur ar putea revoluţiona tratamentele pentru boli neurologice, neuropsihice, depresiile şi psihozele. Printre altele, această apă stimulează forţa vitală, îmbunătăţeşte activitatea celulelor, creşte capacitatea de concentrare, este cel mai bun antibiotic, are multiple efecte anti-aging, este un excelent antioxidant, foarte rezistent la radiaţiile UV. Cunoscută în trecut ca „Aurum potabile”, această apă este considerată de celebrul alchimist Paracelsus (1493 – 1541) ca fiind un elixir medieval, capabil să vindece toate bolile şi să păstreze trupul indestructibil, având proprietăţi regenerante şi întineritoare, informaţia fiind menţionată în mai multe cărţi de specialitate.

„Mihai Bucovan spune că trimite apa în străinătate şi se fac experimente în clinici şi că ar avea într-adevăr proprietăţi care ajută la vinderea unor boli”, a mai spus Valerian Sălăgean.

Ca şi în cazul altor resurse, statul român a preferat să nu fie el cel care exploatează bogăţiile pământului, iar românii să nu se bucure de ele. Şi „apa de aur” ia astfel drumul străinătăţii, discret, în timp ce noi ne tratăm bolile cu medicamente scumpe din farmacii.

Timp Online a încercat să ia legătura cu Mihai Bucovan, dar acesta nu a putut fi contactat.

Cristiana Sabău

sursa: timponline

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Opinca este un tip tradițional de încălțăminte din vestimentația românească din cele mai vechi timpuri. Opincile țărănești erau făcute dintr-o bucată dreptunghiulară de piele sau de cauciuc, strânsă pe laba piciorului cu ajutorul nojițelor.

Foto: (c)
Arheologii au găsit urme de opinci datând din anul 2500 î.Hr, pe care le purtau geto-dacii, chiar și cei configurați pe Columna lui Traian. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna și animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai bogați purtau opinci din piele de vânat, cei mai săraci purtau opinci din piele de vită sau porc.

În trecut opincile se făceau manual din piele prelucrată în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor și țin la costumul popular tradițional.

Răspândirea atât de largă printre români a opincii a făcut ca acest tip de încălțăminte să fie confecționat și în zilele noastre, intrând și în atenția designerilor, care le aplică diferite ornamente — pietre, șireturi multicolore.

AGERPRES/(Documentare, editor: Marina Bădulescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O fabrică de haine din România o îmbracă pe Kate Middleton şi face haine pentru D&G. Ce salarii câştigă angajaţii şi de ce tinerii nu vin la această fabrică 442

O fabrică de haine din România o îmbracă pe Kate Middleton şi face haine pentru D&G. Ce salarii câştigă angajaţii şi de ce tinerii nu vin la această fabrică 269546O fabrică de haine din România o îmbracă pe Kate Middleton şi face haine pentru D&G. Ce salarii câştigă angajaţii şi de ce tinerii nu vin la această fabrică 269544O fabrică de haine din România o îmbracă pe Kate Middleton şi face haine pentru D&G. Ce salarii câştigă angajaţii şi de ce tinerii nu vin la această fabrică 269545O fabrică de haine din România o îmbracă pe Kate Middleton şi face haine pentru D&G. Ce salarii câştigă angajaţii şi de ce tinerii nu vin la această fabrică 269547O fabrică de haine din România o îmbracă pe Kate Middleton şi face haine pentru D&G. Ce salarii câştigă angajaţii şi de ce tinerii nu vin la această fabrică 269540O fabrică de haine din România o îmbracă pe Kate Middleton şi face haine pentru D&G. Ce salarii câştigă angajaţii şi de ce tinerii nu vin la această fabrică 269541O fabrică de haine din România o îmbracă pe Kate Middleton şi face haine pentru D&G. Ce salarii câştigă angajaţii şi de ce tinerii nu vin la această fabrică 269542

Se cunoaşte de foarte mult timp că marile case de modă îşi fac hainele în fabrici din România. Mâna de lucru ieftină şi calitatea superioară a muncii i-au pus pe români pe harta industriei modei.

Hainele care se vând în magazinele de lux din întreaga lume au trecut mai întâi prin mâinile croitoreselor de la noi. Astfel, la Moda Arad s-au făcut haine pe care Ducesa de Cambridge le-a purtat în repetate rânduri.

Tot la Arad au venit şi italienii de la D&G şi au produs colecţii pe care le-au vândut apoi peste tot în lume. Deşi salariile sunt cuprinse între 1000-1500 de lei pe lună, nu se înghesuie prea multă lume să se angajeze la casa Moda.

Şi asta pentru că “nimeni nu poate trage chiulul”, spune Monica Fufezan, directorul general al Moda Arad.

Astfel, tinerii care abia au ieşit de pe băncile liceului preferă să se angajeze în centre comerciale, unde salariile sunt mult mai mici, dar “programul este lejer”.

De-a lungul timpului, firma arădeană a lucrat pentru germanii de la Betty Barclay, Bernd Berger, Hensel&Mortensen, Hauber, Marc Cain, Lodenfrey şi Windsor. În prezent, în fabrică se croiesc paltoane, jachete şi impermeabile pentru nemţoaice.

sursa: antena3

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Afacerea de familie începută de tatăl şi mama Feliciei în 1998 s-a dezvoltat spectaculos odată cu alăturea fiicei, în 2011

O tânără a renunţat la locul de muncă din Bucureşti şi s-a întors acasă, în Cluj, unde a dezvoltat spectaculos afacerea începută de tatăl său cu 16 ani în urmă. 

Familia Feliciei Tulai, originară din comuna clujeană Luna, produce ulei presat la rece încă din 1998. În 2011, Felicia, care lucrase timp de şapte ani în domeniul leasingului, a decis să se alăture afacerii de familie. “A fost anul în care m-am decis să îmi dau mie un an pentru a vedea dacă pot să creez un brand din munca părinţiilor mei”, spune Felicia, într-un interviu pentru digi24.ro.

Înainte ca Felicia să intre în afacere, tatăl ei vindea uleiul presat la rece numai vecinilor şi prietenilor. Acum, garajul a fost transformat în depozit, familia a început să producă şi alte tipuri de ulei presat la rece, iar produsele sunt prezente în mai multe magazine (în special magazine bio) din ţară.

În acest an, uleiul Luna Solai a primit premiul “Superior Taste Award” cu o stea din aur din partea Institutului de Calitate şi Gust de la Bruxelles.

Uleiul produs de familia clujeană se găseşte acum în magazine din nouă judeţe ale ţării, plus municipiul Bucureşti. Sunt obţinute, prin presare la rece, uleiuri de floarea soarelui, dovleac, in, nucă, rapiţă şi cânepă. Potrivit digi24.ro, uleiurile produse în comuna situată la 50 de kilometri de Cluj-Napoca vor fi prezente şi pe rafturile unor supermarketuri din Capitală.

Uleiul presat la rece este un produs obţinut prin zdrobirea seminţelor oleaginoase şi presarea lor fără să fie supuse unor procese termice. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală, calitatea lor şi aduce modificări organoleptice. Tehnologia aplicată ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, şi permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor, comparativ cu celelalte procedee.

sursa yahoo news

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

România va participa, pentru prima dată, cu un pavilion naţional la ‘Seoul Food – KINTEX – 2014’, al treilea târg de profil ca mărime din Asia, care desfăşoară în perioada 13-16 mai, la Seoul, expozanţii români beneficiind de finanţare de la bugetul de Stat, au anunţat reprezentanţi ai Camerei bilaterale de Comerţ şi Industrie România România – Coreea.

 

Vinul romanesc ajunge in Coreea de Sud

Vinul romanesc ajunge in Coreea de Sud

Firmele româneşti care vor expune vinurile lor sunt Jidvei Budureasca, Domeniile Săhăteni, Senator Wine Hallewood, SC Procer SRL, cu Busuioaca de Bohotin, sucuri şi băuturi spirtuase, Cramele Ceptura şi Topoloveni, cu magiunul bio.

Participarea românească intervine în urma unei înţelegeri între Camera de Comerţ şi Industrie România – Republica Coreea, APEV (Asociaţia producătorilor-exportatorilor de vin), Korea Business Center – KOTRA Bucureşti, Biroul Comercial al Ambasadei Republicii Coreea şi Ministerului Economiei, care a inclus Târgul ‘Seoul Food – KINTEX 2014’ pe lista expoziţiilor cu finanţare de la bugetul de Stat.

Standul României promovează conceptul de branding general – ‘Wines of România, Tradition Redefined’ – ‘Vinurile României – Tradiţie redefinită’, prin care se doreşte a se crea o imagine nouă, actuală, modernă şi puternică a vinurilor româneşti.

La târg mai participă cu pavilioane naţionale SUA, Marea Britanie, Spania, Australia, Chile, iar din Europa de Est Polonia şi Bulgaria.

‘Seoul Food – KINTEX’ grupează peste 1.450 de expozanţi din aproape 50 de ţări.

Piaţa alimentară sud-coreeana este estimată la 53,5 miliarde dolari în 2013.

Sursa: economica.net

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Vânzările masive de supozitoare cu glicerină în Rusia au adus această piaţă pe locul trei în topul celor mai mare pieţe externe pentru Antibiotice Iaşi

Antibiotice Iasi
Antibiotice Iaşi vinde 10 milioane de supozitoare cu glicerină anual, mare parte la export, acest medicament fiind printre cele mai vândute produse ale fabricii ieşene, potrivit directorului Ioan Nani. Datorită supozitoarelor, Rusia a ajuns printre cele mai importante pieţe pentru Antibiotice. 

„Cea mai mare piaţă de export este China, cu vânzări anuale de 3,5 milioane de dolari. Apoi, este SUA şi urmează Rusia. În acest moment, avem o comandă de 2 milioane de dolari pentru supozitoare cu glicerină, în Rusia. Supozitoarele sunt unele dintre cele mai vândute produse ale noastre. Vindem 10 milioane de bucăţi anual, în ţară şi străinătate”, a spus Nani, pentruECONOMICA.NET, adăugând că şi Ucraina este o piaţă în creştere pentru supozitoarele Antibiotice.

Piaţa externă contează într-o proporţie de 30% în vânzările fabricii ieşene, iar piaţa locală 70%. Anul trecut, potrivit unui comunicat, vânzările Antibiotice au fost de 317 milioane de lei, circa 70 de milioane de euro. Cele mai vândute produse sunt nistatina, injectabilele antibacteriene şi supozitoarele.

„Antibiotice Iaşi este prezentă pe 72 de pieţe, 72 de ţări ale lumii. Am câştigat 25 de noi pieţe, în ultimii trei ani, nordul Africii, sudul şi sud-estul Asiei, cu Vietnam, China şi Malaiezia, nordul Europei”, arată directorul fabricii ieşene.

Supozitorul cu glicerină este un medicament ce se foloseşte contra constipaţiei, provocând scaunul relativ repede după aplicare. Antibiotice Iaşi este singura fabrică mare de medicamente ce mai aparţine statului român.

Sursa: ECONOMICA.net

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

textile.jpg

Au imbracat cei mai importanti oameni ai planetei si lucreaza pentru cele mai mari case de moda ale Europei si Statelor Unite. Fabricile de confectii din acest judet al Romaniei asigura produsele de lux pentru branduri din lumea modei precum Armani, Ralph Lauren, Prada, Zara, Zenia, Margiela, Massimo Dutti, Vivienne Westwood, Versace sau Hugo Boss.Hainele facute in judetul Botosani au ajuns sa fie imbracate de oameni importanti ca Barack Obama, Vladimir Putin, Dmitri Medvedev sau de membrii Casei Regale a Marii Britanii.

”Avem contacte, practic, cu lumea cea mai inalta din moda. Fabricile din Botosani lucreaza pentru Armani, Ralph Lauren, Prada, Zara, Zenia, Margiela, Massimo Dutti sau Hugo Boss. Relatia este una de normalitate”, a afirmat directorul fabricii de confectii Rapsodia Conf, Mihai Tincu. Acesta conduce de aproape 40 de ani fabrica din Botosani.

Industria confectiilor din judetul Botosani este unica la nivel national avand in vedere numarul mare de angajati din acest sector, dar si al fabricilor existente. Ce este mai important este ca toate aceste fabrici lucreaza in principal pentru export, avand contracte, fie direct, fie prin companii intermediare, cu marii creatori de moda din lume.

”Ca industrie a confectiilor din Romania ne situam pe primul loc depasind Focsaniul, Bacaul, zona Odorheiului si a Targului Secuiesc, a Timisoarei, a Oradei, prin numarul de salariati si densitatea de firme de moda care vin aici. In Botosani exista astazi aproximativ 10.000 de oameni care lucreaza in cele aproximativ 100 de fabrici de confectii, care au de la 10 la 800 de salariati”, a adaugat Tincu.

Confectiile sunt o traditie la Botosani. Prima fabrica de imbracaminte a fost inaugurata pe 8 noiembrie 1948, dupa ce un grup de 30 de evrei stabiliti atunci in Botosani a decis sa puna bazele societatii comerciale Republica, scrie Agerpres.

Pe timpul regimului comunist, industria textila a cunoscut o noua dezvoltare, Botosaniul avand doua mari fabrici, fiecare cu peste 2.000 de oameni, una la Botosani, iar cealalta la Dorohoi, dar si o fabrica de tesaturi cu peste 10.000 de angajati (Uzinele Textile Moldova) si mai multe filaturi.

Dupa 1990, profilul monoindustrial al judetului s-a pastrat, iar in 1993 apare prima fabrica mixta de confectii, cu capital de stat si privat. Este vorba de societatea comerciala Serconf, care si-a inceput activitatea in spatiile de la Confectia (devenita ulterior Rapsodia Conf), cu capitalul omului de afaceri Josef Aslan Seroussi.

Ulterior, numerosi italieni, francezi, greci, britanici sau nemti, care s-au aflat, la un moment dat, in legatura cu Rapsodia Conf sau Serconf, si-au deschis propriile afaceri la Botosani. Este si cazul lui Gerard Losson, un francez care a venit in Romania in 1997, si care detine, acum, una dintre cele mai puternice fabrice de confectii – Formens.

Datele fiscale prezentate pe site-ul oficial al Ministerului Finantelor Publice arata ca fabrica francezului a avut, in 2012, o medie de 617 angajati, cu care a realizat o cifra de afaceri de 144,5 milioane de lei.

Formens s-a remarcat in ultimii ani prin costumele unice pe care le creeaza. Este vorba de sacouri si pantaloni cu stofa din fir de platina, aur sau argint, realizate la comanda.

”Sunt oameni care vor sa se imbrace asa cum vor ei, sa-si personalizeze costumul. Il comanda la noi. Am gasit o bresa in aceasta industrie si profitam de ea”, a declarat directorul fabricii din Botosani, Ovidiu Nastase.

Produsele Formens sunt realizate sub brandul Louis Purple si sunt vandute in magazinele proprii ale firmei detinute in mari orase din Franta, dar si in Statele Unite sau Danemarca.

Dezvoltarea sectorului confectiilor in municipiul si judetul Botosani a fost posibila si datorita existentei unui liceu de profil.

Actualul Grup ?colar de Industrie Usoara ”Alexandru cel Bun” (fostul Liceu Textil) a scos de pe bancile sale mii de confectioneri, oameni care astazi croiesc, cos sau calca haine pentru mari personalitati ale lumii.

Nu doar casele de moda sunt beneficiarele produselor realizate in marile fabrici din Botosani. Firmele din Botosani au creat si creeaza, in egala masura, haine pentru militari, politisti, carabinieri sau lucratori in penitenciare.

Fabrica de confectii Conted din municipiul Dorohoi a incheiat, recent, un contract in baza caruia a produs nu mai putin de 40.000 de uniforme (un sacou si doua perechi de pantaloni) pentru militarii din Libia. Comanda a fost preluata la scurt timp dupa inceperea procesului de reformare a armatei libiene, dupa caderea regimului Gaddafi.

”De curand am lucrat pentru armata libiana, dar in urma cu ceva timp am lucrat si pentru Irak, si pentru Kuweit. Acum participam la o licitatie pentru carabinierii italieni”, a afirmat directorul general al societatii Conted, Manuela Popa.

La randul sau, societatea comerciala Rapsodia Conf a livrat, de curand, peste 30.000 de uniforme pentru ofiterii de penitenciare din Italia, iar in urma cu cativa ani a realizat costumele lucratorilor Garzii Financiare din Italia.

Desi industria confectiilor reprezinta un sector cheie al economiei romanesti, oamenii de afaceri din domeniu se plang de lipsa sustinerii din partea statului. Ei sustin ca exporturile nu sunt incurajate, in special prin politica de curs valutar a Bancii Nationale a Romaniei.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

It is difficult to decide whether there is such a thing as a distinctly Romanian cuisine. For example, most people who have enjoyed the fragrant grilled sausages called “mici” may think that this food is the ultimate Romanian specialty. The fact is they are not; they are considered a traditional food in Serbia, Hungary and Bosnia as well. The same is true about cabbage rolls, various other kinds of sausages, and even the famous moonshine, which can be found in other Balkan countries as well.

Many times, the only difference in how these and other “traditional” foods are made in Romania compared to other countries is the spices used, which may give a unique flavor to local preparations. Besides these, there are a few Romanian specialties that are known only in certain regions of the country, such as smoked bacon, a poultry and cabbage soup called ”ciorba de potroace”, corn meal with salty sheep cheese aka. “bulzul cu brânză de burduf” and so on.

Romanian cuisine may have unique techniques and methods as far as the combination of common ingredients goes. Unfortunately, however, there is a lack of refinement in using seasonal produce in traditional foods, despite the fact that Romania is one of the few countries in Europe where organic fruits and vegetables are widely available at farmers’ markets at very affordable prices.

Below, I will present a list of 28 foods that are considered traditional or at least specific to various regions in Romania. Of course, the list can be extended much further.

1. Smoked bacon – “Slănina afumată”

Smoked bacon is made from the fat found either in the abdominal area or on the back of a pig. In various regions of the country, bacon is flavored in various ways with garlic, paprika, pepper and other spices, but the most widely used flavoring method, which also acts as a preserver, is the smoking process.

2. Cabbage rolls – “Sarmale”

Cabbage rolls are made of ground meat (usually pork, but also beef, sheep, poultry, or even fish) mixed with rice and other ingredients and rolled into cabbage leaves. In some regions cabbage rolls are served with cooked corn meal and sour cream. This specialty is known under the same name “sarmale” in Turkey, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Palestine, Jordan, Syria, Lebanon, Greece and the Republic of Moldova as well.

Gourmets consider that cabbage rolls are much tastier if they are cooked in a cast iron cauldron over a small fire. Also, they need to sit for 2-3 days to gain a special flavor.

3. Corn meal with salty cheese and sour cream – “Mămăligă cu brânză și smântână”

“Mămăligă” is the name of a food made from boiled corn meal similar to polenta. Traditionally, cornmeal is used to be cooked in salty water in a cast iron cauldron. Layers of cheese added to the cooked cornmeal and a sour cream topping make this specialty a delicious entrée or side dish.

4. Smoked sausages – “Cârnați afumați”

To obtain smoked sausages, ground meat is pressed into pieces of animal intestine, and then placed over smoke. Traditionally, this delicious specialty is flavored with sweet and hot paprika, salt, garlic and cumin.

5. Fried dough with sweet cheese – “Plăcinte cu brânză dulce”

Photo: adihadean.roPhoto: adihadean.ro

Fried dough is an ancient traditional food in Romania. This delicious dessert is usually filled with sweet cheese and it is sprinkled with powdered sugar.

6. Pork feast – “Pomana porcului”

Pork feast is an ancient tradition, involving a thank-you dinner to honor those friends and relatives who helped in processing food obtained from butchering a farm-raised pig. For the feast, the meat, liver, bacon, ribs and hocks of the pig are fried in its own fat.

7. Greaves with onions – “Jumări cu ceapă”

We all know that this food, obtained by frying pieces of bacon, is not recommended because of its high cholesterol content. Nevertheless, around Christmas many people enjoy some golden colored greaves with some salt and red onions.

8. Bean soup with hocks – “Ciorba de fasole cu ciolan”

Bean soup is one of the core foods in Romanian cuisine, even though there are noticeable differences in the way it is prepared in various regions. In the South, bean soup is prepared with several kinds of vegetables added; in Moldova it is flavored with dill or tarragon; in Transylvania, it is thickened with flour cooked in oil and with sour cream, with some vinegar added to it. Despite the differences, however, bean soup remains a national treasure.

9. Vegetable soup from Radauti – “Ciorba rădăuțeană”

This food is somewhat similar to tripe soup, except it is made of poultry meat and lots of vegetables, which makes it a lighter version of tripe soup.

10. Boiled Corn on Cobs – “Porumb copt”

Corn on cobs is a delicacy fondly remembered from our childhood summers spent with our grandparents in the country. With a bit of butter added, the taste of corn will become especially addictive.

11. Bean paste with smoked meat – “Iahnie de fasole cu afumătură”

Bean paste, a traditional culinary delicacy originating from Transylvania can’t be missing from festive lunches and dinners. Besides, this dish is a fasting period favorite as well.

12. Baked potatoes – “Cartofi copți”

Oven baked potatoes are another food fondly remembered from our childhood. They can be prepared with rosemary, onions or bacon, but probably baked potatoes with butter remain the greatest favorite.

13. Cabbage a la Cluj – “Varză a la Cluj”

Even though cabbage a la Cluj is simply considered “messed up cabbage rolls” by many, this prejudice is not entirely true. This food is traditional in Transylvania, but has become very popular in other regions as well.

14. Potato goulash with smoked meat – “Gulaș de cartofi cu afumătură”

Photo: adihadean.roPhoto: adihadean.ro

This traditional Transylvanian goulash is very special. It is basically a kind of stew, but the ingredients used confer an interesting flavor to it. In its original location, potato goulash is usually served with potato noodles, but cream of wheat or flour noodles are a customary side dish added to it as well.

15. Sweet bread – “Cozonac de casă”

To bake a truly delicious sweetbread always represents a challenge. Old experts say that the quality of the flour used is very important, but kneading the dough with a firm hand and baking the bread in a tightly closing oven make a significant difference as well.

16. Transylvanian vegetable soup with pork – “Ciorbă ardelenească de porc”

This Transylvanian favorite contains tarragon, which, combined with pork, adds a very special flavor to the soup.
Oven baked bread “Pâine de casă în cuptor”

Nobody would be able to resist crunchy crusted homemade bread freshly out of the oven. Traditionally, bread used to be made from whole wheat ground at a stone mill, mixed with water, salt and leaven.

17. Sweet dough figurines – “Mucenici moldovenești”

Sweet dough figurines are a dessert baked for a traditional holiday to celebrate the first 40 martyrs of Jesus. In the honor of the martyrs, women from Moldova bake 40 figurines from dough using a recipe resembling that of sweetbread.

18. Beef salad – “Salată boeuf”

Despite its French name, this food is traditional in Romania, and it originates from the Salade a la Russe or Russian salad. The Romanian beef salad consists of boiled and cubed carrots, parsley roots, eggs, potatoes and beef, enriched with pickles and peas, and mixed with mayonnaise.

19. Baked pumpkin – “Dovleac copt”

We all can remember the taste of pumpkins baked in our grandparents’ kitchen. Baked pumpkin is one of the healthiest desserts due to its rich antioxidant and vitamin content.

20. Tripe soup – “Ciorba de burtă”

There are two common recipes of tripe soup traditional in Romania; one of them is made with sour cream, and the other one is served with garlic sauce and vinegar. Besides tripe, which is calf stomach cut into strips, this soup contains carrots, turnip cabbage, celery roots and beef hocks.

21. Papanash with cow cheese and blueberries – “Papanași cu brânză de vaci și affine”

Papanash is a dessert made from sweet cow cheese, served with marmalade or jam, and powdered sugar.

22. Lamb haggis – “Drob de miel”

Lamb haggis is a Romanian food traditionally served at Easter referring to the sacrifice of Jesus, the Lamb of God.

23. Rissoles from Moldova – “Pârjoale moldovenești”

Photo: bucataras.roPhoto: bucataras.ro

Made mostly in Moldova but in other regions of the country as well, rissoles are fried meat balls made from ground pork occasionally mixed with ground sheep meat, beef or poultry, with eggs, dried bread crumbs, garlic, herbs and salt added to it.

24. Grilled ground beef rolls – “Mici”

“Mici” or “mititei” meaning “little ones” are a kind of grilled sausages that usually come in a cylindrical shape, consisting of ground beef, which is often mixed with ground pork and ground sheep meat. Garlic, black pepper and hot paprika are used to flavor this tasty food, usually served with mustard. According to an urban legend, “mici” were invented at Iordachi’s Inn in Bucharest, well known for its sausages, when, one night, the kitchen ran out of animal intestines used to press sausage meat into.

25. Eggplant paste – “Zacuscă de vinete”

“Zacuscă” is a paste made of fresh baked or roasted vegetables. The main ingredients used to make this spread are ripe eggplants, fleshy round red peppers and onions. There exist many varieties of “zacuscă” according to the ingredients added, the most common ones being pepper and bay leaves.

26. Peasant’s platter “Platou țărănesc”

Peasant’s platter is always a great success at festive meals. The advantage of this platter is that it is a combination of foods of both animal and vegetable origin such as feta cheese, the tangy cheese called “burduf”, pork rinds, bacon, head cheese, greaves, fresh tomatoes and plenty of onions.

27. Gingerbread – “Turtă dulce”

Gingerbread is a cookie or cake made with fresh or dried ginger and pure sugar.

28. Crepes with jam – “Clătitele cu gem”

Crepes are a round and thin pan-fried dessert made from batter containing wheat flour, eggs, milk, water and salt, filled with marmalade, jam, chocolate, sweet cheese or a special Ricotta-type cheese made from the tasty protein-rich substance that remains in the curds after making sheep cheese.

Sources: onejive

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O familie de români din Suceava a reuşit în aproximativ doi ani să facă aproximativ un milion de euro în Ucraina, cu un lanţ de magazine de pantofi de lux. Au avut ceva pierderi din cauza evenimentelor din Kiev, dar vor să se extindă în ciuda crizei politice de acolo. 

  
Magazin Denis Ucraina
Magazin Denis Ucraina

Ana şi Ilie Cornea, o familie de oameni de afaceri din Suceava trăiesc evenimentele din Ucraina dintr-un alt punct de vedere. Au deschis acolo un lanţ de trei magazine de pantofi de lux, business ce a atins aproximativ 800.000 de euro în doar doi ani. Românii vor să se extindă, în ciuda situaţiei politice dificile din ţara vecină.  “Magazinele Denis  de la Kiev au avut un început bun. Debutul acestui an a fost marcat de o perioadă mai dificilă din cauza situaţiei politice. Timp de o săptămână activitatea a fost întreruptă din cauza faptului că mall-ul în care operăm a fost închis. Dupa analiza financiară a primului trimestru vom putea să ne pronunţăm mai exact cât de afectaţi am fost de evenimente, din punct de vedere financiar. Însă, chiar şi aşa vom continua extinderea în Ucraina”,  a povestit pentru ECONOMICA.NET Ana Cornea, manager şi coproprietar Denis.

Business de 9 milioane de euro în România

În România, cei doi soţi deţin de aproximativ 25 de ani o fabrică de pantofi în Suceava pe care îi comercializează în propriu lanţ de magazine Denis Shoes. Compania din România  a raportat anul trecut afaceri de 9 milioane de euro şi operează în momentul de faţă un lanţ de 35 de magazine, dintre care 3 peste graniţă. “Am fost încrezători într-un concept bazat pe respectul acordat confortului şi stilului, tocmai de aceea am plănuit o extindere la nivel internaţional pe pieţe cunoscute pentru aprecierea calităţii desăvârşite”, a povestit Ana Cornea rememorând momentul 2012, atunci când a decis că este oportun să se aventureze dincolo de graniţe.

Români în cel mai luxos mall din Kiev

Producătorul şi retailerul a inaugurat atunci 2 magazine în cel mai luxos mall din Kiev, Ocean Plazza, după care, în 2013, urmare a rezultatelor bune, a mai deschis unul în mall Guliver. Brandurile companiei  pe piaţa ucraineană sunt Denis şi WhyDENIS. “Am crescut în decursul primului an, motiv pentru care , în august 2013, am deschis încă un magazin, iar vânzările au avut un trend ascendent. Sperăm să obţinem rezultate frumoase şi anul acesta”, mai spune Cornea. Potrivit acesteia, primul magazin a însemnat o investitie de 250.000 de euro, cea mai mare sumă alocată de companie unei unităţi. Magazinul are o suprafaţă de 150 de mp.

Concepte dedicate ucrainenilor

Potrivit oficialilor companiei, toate articolele magazinelor din Ucraina sunt produse în fabrica Denis de la Suceava pe care aceştia o deţin. Au însă şi o colecţie special creată pentru această piaţă ce poartă denumirea de “luxury Denis”, iar preţurile sunt şi ele adaptate. “În Ucraian suntem prezenţi cu brandul Denis, adică brandul nostru luxury, prin urmare preţurile sunt mai ridicate (decât în România n.red). În medie, o pereche de pantofi costa 150-200 de euro, iar în Romania, este 350-450 lei la Why Denis”, explică managerul care caracterizează ucrainencele drept mari cosumatoare de lux.  “Femeile din Ucraina investesc mult în imaginea personală. Practic definiţia femeii din Ucraina ar fi: stilată, elegantă, impecabila”, spune Cornea.

Se extind în SUA

Ca şi în România, competiţia este acerbă şi peste graniţă, dar românii spun că s-au integrat în piaţă. “Consumatorii de la Kiev au descoperit şi definit pantoful Denis ca fiind modern, luxos, elegant şi sofisticat. În mallul Ocean Plazza, de exemplu, unde suntem prezenţi cu brandul de lux DENIS, se află magazinele marilor designeri. Prin urmare, competiţie este destulă, dar ne-am integrat bine pe această piaţă”, ne-a mai declarat managerul Denis care are planuri mari şi pentru alte pieţe. “Suntem în căutare de extindere şi pe alte pieţe. În afara graniţelor, cele mai vizate ţări sunt SUA, Rusia (Moscova), Franţa (Paris) ,Italia”, mai spune aceasta.

Români, angajatori de ucraineni

Firma Denis din Ucraina are în momentul de faţă 14 angajaţi. “Soţul meu, Ilie Cornea, conduce magazinele, în calitate de director general. Avem însă un administrator din Ucraina, iar angajaţii sunt ucraineni”, explică Cornea. În România, la fabrica Denis și în rețeaua de magazine Denis Shoes activează un număr de 420 angajați.

31 mar, 00:04 |  | ECONOMICA.net
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O fabrică de încălţăminte din comuna Dobroieşti, judeţul Ilfov, specializată pe produse cu specific militar, îi va încălţa anul acesta pe militarii şi pompierii cubanezi. Patroana, Natalia Bătăgoi, susţine că va livra în jur de 40.000 de perechi anul acesta.

O fabrica din Ilfov îi va incalta pe militarii cubanezi
O fabrica din Ilfov îi va incalta pe militarii cubanezi
Foto: Getty Images

O fabrica de încălţăminte cu o capacitate de 300 de perechi de încălţăminte pe zi din comuna Dobroieşti, judeţul Ilfov va începe în perioada următoare livrările către Cuba. Firma Prod Stefano SRL, controlată de Natalia Bătăgoi (74 de ani) este activă pe piaţa locală din 1993 şi este specializată în producerea de încălţăminte cu specific militar şi de protecţie, fiind unul dintre furnizorii Ministerului de Interne, Ministerului Apărării şi şcolilor militare.

“Vom relua exporturile. Foarte curând o să semnez un contract de export către Cuba. Vom livra încălţăminte de protecţie şi încălţăminte militară pentru personalul Ministerului de Apărare din Cuba şi pentru pompierii de acolo. Este un contract de 40.000 de perechi pentru anul acesta”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Natalia Bătăgoi. Potrivit acesteia, valoarea totală a contractului se cifrează la aproximativ 3,2 milioane de lei (aproximativ 700.000 de euro).

Nu are nevoie de magazine

Pentru Prod Stefano, în jur de 70% din cifra de afaceri este asigurată prin contracte cu companii mari de stat şi private precum Compania Naţională de Căi Ferate, Romtelecom, dar şi o multitudine de firme de protecţie şi pază. De asemenea, compania comercializează şi online, în foarte mică măsură însă. “Lucrez de 21 de ani în această industrie şi niciodată nu am simţit nevoia unui magazin. Cine comandă 1.000 de perechi poate veni să le ia de aici”, ne-a declarat Bătăgoi.

Fac angajări

Acum, la fabrica de la Dobroieştoi lucrează doar 16 angajaţi, dar compania va mai angaja. “Vom mai angaja şi alte persoane, pentru că avem nevoie de forţă de muncă pentru a onora contractul cu Cuba”, mai spune managerul Prod Stefano SRL. Compania a raportat în 2012 afaceri de aproximativ 170.200 de euro, faţă de aproximativ 208.000 de euro cu un an în urmă

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva