Facebook Twitter Email

- Factori importanți:

  • Fus orar: (ora oficiala): GMT + 3
  • Limba oficială: araba. Alte limbi vorbite: kurda, turcomana, asiriana, armeana.
  • Monedă: Dinarul Irakian – IQD; rata de schimb: 1 USD = 1190 IQD
  • Prefix telefonic: +964
  • PIB: 82,15 mld.dolari SUA (la rata oficiala de schimb)

 - Introducere:

Apartenența la acorduri și tratate economice (în special cele cu UE);

  • Irakul este parte la urmatoarele organizatii internationale: (engleza) ABEDA, AFESD, AMF, CAEU, FAO, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICRM, IDA, IDB, IFAD, IFC, IFRCS, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IPU, ISO, ITSO, ITU, LAS, MIGA, NAM, OAPEC, OIC, OPCW, OPEC, PCA, UN, UNCTAD, UNESCO, UNIDO, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO (observator).
  •  Acorduri semnate: Irakul a incheiat un acord comercial cu SUA (la 11.08.2008) menit sa imbunatateasca fluxurile comerciale si de investitii dintre cele doua tari. De asemenea, Irakul este parte la Acordul Multilateral de Garantare a Investitiilor (MIGA) si are statut de observator la Organizatia Mondiala a Comertului (WTO). In cadrul Ligii Arabe, Irakul a semnat 9 acorduri multilaterale. Alte 32 de acorduri bilaterale au fost semnate cu tari din restul lumii. Irakul a incheiat acorduri de comert liber cu Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Turcia, Siria, Liban, Iordania, Egipt, Oman. 
  • Memorandumul de Intelegere intre Guvernul Irakului si UE privind parteneriatul strategic in domeniul energiei a fost semnat la Bagdad, la 18 ianuarie 2010, si reflecta orientarile strategice ale politicii UE pentru diversificarea furnizorilor de energie. 
  • La 13 noiembrie 2009, Comisia Europeana si Irakul au finalizat negocierile asupra textului Acordului de Cooperare si Parteneriat (PCA). PCA va marca prima relatie contractuala intre UE si Irak. Pana in prezent (15.07.2011) acordul nu a fost semnat. In esenta, PCA va stabili cadrul legal cuprinzator pentru imbunatatirea legaturilor si cooperarii in domenii diverse de la politic si contra-terorism la drepturile omului, comert, energie si servicii. Cu privire la comert, PCA este un acord nepreferential care incorporeaza regulile de baza ale OMC, stipuleaza accesul pe piata irakiana al UE si unele elemente preferentiale in achizitiile publice, servicii si investitii. De asemenea, PCA stabileste cadrul pentru cooperare in domenii cum sunt sanatatea, educatia si mediul. Obiectivul acordului este sprijinirea reformei si eforturilor de dezvoltare ale Irakului si facilitarea integrarii in economia mondiala. 

Date generale:

Economia Irakului

Irakul are capacitatea de a deveni o tara cu o economie din clasa de mijloc. Istoria si traditiile comerciale vechi si faptul ca dispune de resurse naturale vaste (locul 2 in lume la rezerve certe de petrol) fac din Irak o tara cu un potential enorm.

Odata cu imbunatatirea situatiei de securitate, exporturile de petrol si comertul intern au inceput sa-si revina, iar PIB-ul sa creasca de la 57 mld.USD in 2006 la 131 mld.USD in 2010. PIB pe cap de locuitor a trecut de 4000 USD si este asteptat sa ajunga la 4500 USD in 2014.

Pe masura ce Irakul se reitegreaza in comunitatea internationala, acordurile semnate vor ajuta la repornirea economiei. Intre succesele inregistrate pana in prezent se enumera:

-          Anuntarea de catre Clubul de la Paris, in noiembrie 2004, a prescrierii a 80% din datoria Irakului. Anularea unei datorii de 100 mld.USD a insemnat un impuls major pentru dezvoltarea economica pe termen lung a Irakului.

-          Acordulr OMC, in decembrie 2004, de a deschide negocierile de aderare cu Irakul (care are statut de observator din februarie 2004).

Date esențiale: principalii indicatori macro-economici

 

PIB $131 mld.USD
Venit pe cap de locuitor $4,360 USD
Forta de munca 7,740,000
Inflatia (la preturi de consum) 6.8%
Produse agricole de baza Curmale, grau, orz, orez, legume, bumbac
Sectoare economice importante Petrol si gaze, Petrochimie, Textile, Pielarie, Materialede constructii, Industria alimentara, Prelucrarea metalelor
Productia de petrol zilnica (medie) 2.4 mil.barili
Export de petrol zilnic (medie) 1.8 mil.barili
Rezerve certe de petrol 115 mld.barili
Rezeve certe de gaze naturale 3.2 trilioane mc.

 

 

  2009 2010 2011 2012 2013  
Rata de crestere a PIB (%, previziuni) 7.7 7.2 7.3 6.9 6.7
PIB per capita ($) 138 157 168 201 218
                     

(Sursa:FMI)

Exporturi: 49.1 mld.USD (2010)

Exporturi – articole: petrol 84%, alte materii prime, alimente, animale 16%

Exporturi – parteneri: SUA 25.2%, India 15.1%, Republica Korea 9.9%, Italia 9.2%, China 8.5%

 

Importuri: 42.56 mld.USD (2010);

Importuri – articole: alimente, medicamente, produse manufacturate

Importuri – parteneri: Turcia 23.8%, Siria 16.6%, China 8.5%, SUA 8.3% (2010)

Considerații generale

Imbunatatirea situatiei de securitate si investitiile straine au impulsionat activitatea economica in Irak, in special in sectoarele energie, constructii, comert. Cresterea nivelului de trai al populatiei depinde de reformele majore ce trebuie implementate de Guvern si in special de dezvoltarea exploatarii imenselor rezerve de petrol. Desi investitorii straini privesc cu interes crescut Irakul, faptul ca nu pot achizitiona terenurile aferente proiectelor reprezinta un impediment major.

Economia Irakului este dominata de sectorul petrolier, care furnizeaza 90% din veniturile bugetare. De la mijlocul anului 2009 castigurile din exportul petrolului au revenit la nivelul anterior Operatiunii Eliberarea Irakului (Iraqi Freedom). Ca urmare a contractelor de dezvoltare a campurilor petroliere incheiate cu companiile internationale, Bagdadul spera sa atinga o productie de 3 mil.barili/zi din care sa exporte 2,5 mil.barili/zi la sfarsitul lui 2011. Contractele Irakului cu firmele internationale de petrol au potentialul de a creste veniturile; tara are insa nevoie si de modernizarea infrastructurii de procesare, transport si export.

Irakul a facut progrese modeste in constructia institutiilor necesare implementarii politicilor economice. In 2010, Bagdadul a semnat un nou acord cu FMI si Banca Mondiala pentru programe de ajutor conditionat care sa contribuie la intarirea institutiilor economice irakiene.

Irakul trebuie sa adopte inca legile necesare dezvoltarii. Intre acestea se afla un pachet de legi care vor contura un cadru juridic modern pentru sectorul petrolier si un mecanism pentru impartirea echitabila, în cadrul naţiunii, a veniturilor din petrol.

Guvernul are o strategie in atragerea investitiilor straine care include amendamente la Legea Nationala a Investitiilor, organizarea mai multor evenimente internationale de promovare, formarea de companii mixte cu participarea intrepriderilor de stat irakiene si a celor straine.

Consiliile Provinciale isi utilizeaza bugetele proprii pentru promovarea si facilitarea investitiilor la nivel local. Infrastructura inadecvata, serviciile esentiale deficitare si legile comerciale vechi “sugruma” investitiile si limiteaza atat cresterea sectorului privat cat si a celor non-energetice.

Banca Centrala a Irakului a reusit sa mentina rata de schimb in jurul valorii de 1190 dinari irakieni pentru 1 USD din ianuarie 2009 pana in prezent, iar inflatia a scazut incepand cu 2006. Progresele macroeconomice nu se regasesc inca in nivelul de trai al irakienilor. Somajul ramane o problema pe tot cuprinsul tarii. Implementarea reformelor, cum sunt restructurarea bancilor si dezvoltarea sectorului privat, constituie pasi importanti pentru dezvoltarea viitoare a tarii.

Relațiile comerciale și investiționale bilaterale (cu UE și România)

I.        ROMANIA

1.       Schimburile comerciale

Evoluţia schimburilor comerciale în perioada 2001-2010

- milioane USD -

  2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008  2009 2010 20114 luni
Total 64,72 29,74 11,62 22,42 45,91 68,59 26,86 93,60 116,23 66,31 51,14
Export 12,56 29,73 10,69 19,68 45,83 68,53 26,71 93,48 116,22 66,28 51,12
Import 52,16 0,01 0,93 2,74 0,08 0,06 0,15 0,12 0.01 0,03 0,02
Sold 39,60 29,72 9,76 16,94 45,73 68,47 26,56 93,36 116,21 66,25 51,1

Structura schimburilor comerciale

În perioada 1980-1990 Irakul a deţinut primul loc la exportul românesc de produse speciale, autovehicule, confecţii şi furnituri militare, ţesături, tricotaje şi încălţăminte, echipamente industriale şi aparatură electronică, produse sodice, obiecte sanitare şi articole de uz casnic, etc.

Principalele mărfuri importate din Irak au fost: ţiţei, sulf, fluorură de aluminiu, acumulatori auto, medicamente, curmale.

Ca urmare a Crizei din Golf şi a embargoului instituit (începând din anul 1990) în baza Rezoluţiilor Consiliului de Securitate, au fost sistate atât livrările reciproce de mărfuri, cât şi lucrările în curs de executare la obiectivele din Irak de către operatori economici români. Astfel, în perioada 1991-1995, nivelul schimburilor economice bilaterale a fost practic nul.

Începând cu anul 1997, societăţile comerciale din ţara noastră au reluat relaţiile cu parteneri din Republica Irak, fiind realizate operaţiuni comerciale în conformitate cu prevederile programului ONU “Petrol pentru hrană”.

În perioada 1997 – 2003 au fost încheiate contracte de export produse româneşti în valoare totală de peste 105 milioane USD, din care, în baza aprobărilor Comitetului 661 al Consiliului de Securitate al ONU, au fost efectuate livrari în valoare totală de aprox. 65 mil.USD.

In anul 2011, pana in prezent (15.07.2011), structura exportului romanesc in Irak este urmatoarea: produse minerale – 49,7%; masini, aparate, echipamente electrice – 37%; lemn, carbune din lemn, articole din lemn – 7%; animale vii si produse ale regnului animal – 3,4%.

La nivelul lunii aprilie 2011, Irakul ocupa locul 26 in topul tarilor de destinatie a exporturilor romanesti si locul 14 in topul tarilor in functie de excedentul balantei comerciale.

2.       Cooperarea economică

Acţiuni şi obiective realizate

În perioada 1975-1980 companiile româneşti au realizat în Irak o serie de  proiecte şi obiective economice, printre care:

-         Modernizarea a 500 km drumuri şi construirea a două şcoli agricole, proiecte realizate în perioada 1977-1987;

-         Livrări utilaje şi asistenţă tehnică la fabrici de pâine, în perioada 1975-1981;

-         Foraje petroliere (au fost realizate în total 30 sonde);

-         Livrări de instalaţii de intervenţie la sonde şi reparaţii sonde;

-         Proiectarea unei ferme piscicole de 625 ha;

-         Lucrări de construcţii la abatorul Bagdad;

-         Linii electrice aeriene;

-         Livrarea şi montarea a 77 stâlpi metalici de 100 m înălţime pentru fabrica de îngrăşăminte Al Qaim.

 În perioada 1980-1990 au fost executate şi predate beneficiarilor irakieni obiective de cooperare în valoare totală de cca. 1,2 miliarde USD:

-         Realizarea unui sistem de irigaţii şi canale de aducţiune în zona Kirkuk ­ cca. 188,6 mil.USD;

-         Realizarea unui sistem de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare în zona Hilla-Kifl – cca. 236 mil.USD;

-         Asistenţă tehnică în domeniul petrochimic – cca. 9,2 mil.USD;

-         Linii electrice aeriene ­ cca. 30 mil.USD;

-         Reparaţii capitale la CTE Nassiriah şi CTE Najibiah ­ cca. 6,3 mil.USD;

-         Lucrări foraje petroliere ­ cca. 64 mil.USD;

-         Parc de rezervoare petroliere în Zubair şi Al Faw ­ cca. 30 mil.USD;

-         Depozit de amoniac la Al Qaim ­ cca. 8 mil.USD;

-         Racord cale ferată – 20 km la Al Qaim ­ cca. 22,9 mil.USD;

-         Fabrica echipamente protecţie antichimică la Mosul ­ cca. 155 mil.USD;

-         Fabrica de ciment Al Qaim – cca. 145 mil.USD;

-         Fabrica de ciment Sinjar – cca. 248 mil.USD.

Acţiuni şi obiective a căror execuţie a fost întreruptă la instituirea embargoului (1990)

La data izbucnirii Crizei din Golf, se aflau în diferite stadii de execuţie un număr de 11 proiecte mai importante, la realizarea cărora participau 5 societăţi comerciale româneşti, astfel:

S.C. ARCIF SA:

-         Lucrări de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare la Hilla-Kifl,

valoare de contract – 369 mil.USD, valoare executată – cca. 236 mil.USD;

S.C. ROMPETROL SA:

-         obiective pentru lucrări de foraj,

valoare de contract – 41 mil.USD, valoare realizată – cca. 25 mil.USD;

S.C. ROMELECTRO SA:

-         3 obiective privind execuţia de linii electrice aeriene de 132 KV şi 400 KV, valoare realizată – cca. 26,5 mil.USD;

S.C. ROMCONSULT SA:

-         asistenţă tehnică la combinatul petrochimic nr. 1 Basrah,

valoare de contract – 12,6 mil.USD, valoare realizată – cca. 9,2 mil.USD;

S.C. ELECTRONUM SA:

-         2 contracte de asistenţă tehnică (fabrica de becuri Taji şi CTE Bagdad), valoare contracte – 7,4 mil.USD, valoare realizată – cca. 6,9 mil.USD.

Acţiuni şi obiective de cooperare aflate în tratative la instituirea embargoului

În momentul declanşării Crizei din Golf, se purtau tratative între un număr de 9 firme româneşti şi partenerii lor irakieni privind realizarea a peste 20 de obiective de cooperare din domeniile: industria chimică, producţia de echipament petrolier, rafinarea petrolului şi a uleiurilor minerale, asistenţă tehnică şi livrări de piese de schimb pentru fabrici de ciment, cooperarea în producţia de nave maritime şi fluviale, asistenţă tehnică şi livrări echipamente electrotehnice, foraje petroliere, reparaţii sonde, asistenţă tehnică în domeniul forajelor petroliere, livrare de componente pentru echipamente frigorifice, etc.

Pentru o parte dintre aceste obiective au continuat negocierile, partenerii stabilind condiţiile de execuţie şi termenele în perioada post-embargo când acordurile convenite urmau să se transforme în contracte, în condiţiile identificării de soluţii de finanţarea şi plată.

Dupa caderea regimului Saddam, pe fondul evolutiilor politice si securitare din Irak, negocierile pentru realizarea acestor obiective nu au mai fost reluate.

Acţiuni de cooperare realizate dupa caderea regimului lui Saddam Hussein

In perioada 2003-2010, datorita situatiei precare de securitate din Irak, firmele româneşti şi-au orientat atenţia spre încheierea unor contracte comerciale pe relaţia Irak in detrimentul proiectelor de cooperare economică, care ar fi presupus deplasări de personal şi logistică la faţa locului.

In consecinţă, în această perioadă au fost încheiate preponderent contracte comerciale vizând livrări de:

  • Autocamioane si piese de schimb: cca. 820 autocamioane (autogunoiere, autotractoare si remorci, autospeciale pompieri, autofrigorifice, autocisterne combustibil, autocisterne apa, autocamioane cu macara, autobasculante)  si piesele de schimb aferente, de la ROMAN S.A.,  livrate in sudul Irakului, la Um Qasr;
  • Transformatoare de distributie: livrate de Electroexim in baza unui contract cu Ministerul Electricitatii din Irak;
  • Transformatoare de mare putere: livrate de Electroputere Craiova S.A., Ministerului Electricitatii din Irak;
  • Rotoare turbine termocentrala: 1 unitate, livrata in baza unui contract de reparatii al Elvimex, incheiat cu Ministerul Electricitatii din Irak, prin firma irakiana Al Rafid. Activitatiile de reparare a rotorului s-au desfasurat in Romania.
  • Reductoare si alte piese de schimb: livrate de catre Uzinexport, in baza unui contract cu Northern Cement State Company.
  • Constructii structuri metalice: in interiorul bazelor militare ale Coalitiei, in baza unui contract incheiat de catre Confind Campina.

Acţiuni de cooperare aflate in derulare sau in curs de antamare

Mediul economic irakian a suferit in ultimii ani transformări care obligă agenţii economici să îşi schimbe strategiile. În acest sens, tendinţa factorului politic este de a favoriza afaceri cu entităţi economice stabilite pe teritoriul naţional. Se află în diferite stadii următoarele acţiuni:

ROMCONSULT – redemarare relatii cu Irakul in domeniul furnizarii si pregatirii de personal specializat in foraj. In baza unui nou contract, primii specialisti romani au sosit in Irak in octombrie 2010. Din cauza unor neintelegeri, relatiile contractuale cu partenerul irakian au fost intrerupte in ianuarie 2011. Se are in vedere revenirea pe piata irakiana pentru modernizarea Combinatului petrochimic Basra.

  • ROMAN SA a reluat participarea la licitatiile organizate de entitati irakiene pentru cisterne, autocamioane, autobuze, autoutilitare de pompieri;
  • ROMSTRADE a depus oferta pentru construirea barajului de la Tak-Tak; atribuirea contractului a fost amânată de statul irakian;
  • HIDROCONSTRUCTIA – a decis infiintarea unei filiale la Erbil si participarea la licitatiile organizate pentru proiectele hidroenergetice din Regiunea Autonoma Kurdistan;
  • DELTA ACM – a adjudecat in martie 2011 un contract pentru construirea unui tronson de 20 km din autostrada Erbil – Koya si a inceput lucrarile.
  • MARCO SI ALEX – in aprilie 2011 a castigat un contract pentru construirea unui tronson de 18 km de autostrada in Regiunea Autonoma Kurdistan;
  • TERRA NOVA – a castigat in 2011 contractul pentru proiectarea liniei de tramvai in localitatea Duhok din Regiunea Autonoma Kurdistan.

Ministerul Finanțelor Publice din România a acceptat, in iunie 2011, solicitarea Ministerului irakian de Finanțe de a sprijini reforma sistemului financiar. In perioada urmatoare se vor organiza contacte la nivel de experți in domeniile finante, fiscalitate si asigurari pentru stabilirea unui plan comun de acțiune.

 Investiţii irakiene în România

La Oficiul Naţional al Registrului Comerţului erau înregistrate 5671 (la 31 decembrie 2010) societăţi comerciale cu capital mixt româno-irakian şi integral irakian (3,33% din totalul societaţilor cu capital străin şi/sau mixt din România), însumând cca. 40,934 mil.USD capital suscris. Irakul se situeaza pe poziţia 37 în clasamentul pe ţări al investitorilor străini. In marea lor majoritate, aceste societati desfăşoară activităţi în sectorul comerţului şi al serviciilor.

 II.                  UNIUNEA EUROPEANA

1.       Schimburi comerciale

 UE ocupa un loc important in ierarhia schimburilor comerciale cu Irakul, valoarea inregistrata a acestora in 2009 insumand 8,308 miliarde Euro, din care 2,926 miliarde exporturi si 5,382 miliarde importuri (99,8%  importuri de  titei).

Clasament schimburi comerciale externe Irak in 2009 (primii 10 parteneri)

Pozitie

State

Valoare schimburi

(Milioane Euro)

Pondere total schimburi externe

1 UE

8308,3

22,0

 
2 SUA

7724,2

20,4

 
3 Turcia

4669,8

12,4

 
4 India

3608,0

9,5

 
5 Siria

3255,2

8,6

 
6 Corea de Sud

2244,4

5,9

 
7 China

2080,0

5,5

 
8 Japonia

1162,2

3,1

 
9 Canada

1143,0

3,0

 
10 Iordania

762,2

2,0

 

Total schimburi comerciale

37.785,5

100,0

 

 

Evolutie schimburi comerciale UE – Irak (2005-2009)

An

Importuri

(mil Euro)

Crestere

(%)

Pondere

in      Total importuri UE

Exporturi

(mil Euro)

Crestere

(%)

Pondere in

Total exporturi UE

Balanta

Total

Schimburi

(mil Euro)

2005

1799

15,9

17,3

3279

42,1

23,9

1480

5078

2006

1422

-20,9

13,2

4568

39,3

24,9

3146

5990

2007

1572

10,6

13,8

6175

35,2

30,9

4602

7747

2008

1866

18,7

12,5

8289

34,2

23,5

6423

10156

2009

2926

56,8

18,1

5382

-35,1

24,9

2456

8308

Medie crestere anuala

 

12,9

 

 

 

13,2

 

 

 

Structura exporturi UE-Irak (mil.Euro)

Produse

2003

%

2005

%

2007

%

2009

%

Pondere in total exporturi UE

Agricole

110

11,6

125

7,7

108

7,5

247

9,3

0,3

Combustibili

0

0

27

1,6

3

0,2

23,8

0,9

0

Masini Unelte

381

40,3

805

49,3

438

30,7

78,1

2,9

0,3

Echipament transporturi

66

6,9

226

13,8

98

6,9

1700

63,9

0,4

Chimice

96

10,2

118

7,2

142

9,9

193,5

7,3

0,1

Textile

5

0,5

14

0,9

3

0,2

36

1,3

0,02

Total

946

100

1632

100

1428

100

2660

100

0,2

2.       Cooperarea economica

UE actionează pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Irakul în toate domeniile, pentru o cooperare pe termen lung în beneficiul reciproc.

UE continuă să furnizeze sprijin financiar Irakului. Din 2003 până în prezent, UE a furnizat peste 1 mld.euro atât pentru asistenţa umanitară cât şi pentru reconstrucţie.

În prezent, instrumentul de actiune al UE este Joint Strategy Paper pentru Irak în perioada 2011-2013. Sprijinul UE se concentrează îndeosebi pe eficientizarea utilizării resurselor de către statul irakian prin acţiuni de creştere a capabilităţilor. UE a fost unul dintre cei mai mari donori în sprijinul procesului politic şi electoral irakian cu peste 94 mil.euro începând cu 2004 (sprijin ce a inclus dislocarea unei Echipe de Evaluare Electorală pentru alegerile de la 7 martie 2010).

Un alt proces sprijint de UE este consolidarea statului de drept (40 mil.euro in perioada 2007-2009). UE urmareste cu ingrijorare situatia refugiatilor din Irak si a persoanelor stramutate. Pana in prezent, spijinul total acordat refugiatilor se ridica la peste 170 mil.euro.

UE incearca in continuare sa faciliteze procesul de reforma a statului si reintegrarea Irakului in comunitatea internationala spijinind Pactul International cu Irakul (International Compact with Iraq-ICI) si Iraq Neightbours Process.

Robert Rosulescu

Consilier economic

Facebook Twitter Email