Search

bihor

Facebook Twitter Email

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Dacă nu ai auzit până acum de Lacul Vida, din județul Bihor, nu e neapărat vina ta, ci a autorităților locale care nu reușesc să promoveze un loc incredibil, unic în lume, o adevărată minune a…

Dacă nu ai auzit până acum de Lacul Vida, din județul Bihor, nu e neapărat vina ta, ci a autorităților locale care nu reușesc să promoveze un loc incredibil, unic în lume, o adevărată minune a naturii.

Barajul de pe Valea Videi, turcoazul incredbil al apei, pădurea deasă, dar şi sutele de peşteri neexplorate încă, toate conturează un loc de poveste. Însă centrul atracției rămâne spectaculoasa “pâlnie”, vârtejul din mijlocul lacului Vida.Deversorul, unic în lume, este un sistem de captare gândit să preia apa lacului format prin baraj și să o trimita în aval prin câteva conducte uriașe.

Imagini fascinante ale “pâlniei” s-au viralizat în ultimele zile pe internet, iar asta nu datorită unui avânt al autorităților care ar încerca să aducă turiști în zonă, ci datorită unor voluntari care vor să promoveze acest colț de rai cu ajutorul rețelelor de socializare. (V.M.)

Sursa: mariustuca

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Singura fabrică de ulei de cânepă din Europa funcționează la Salonta

Fabrica de la Salonta este singura din Europa și își exportă produsele pe întreg mapamondul

Singura fabrică de ulei de cânepă din Europa funcţionează din anul 2007 în oraşul bihorean Salonta, iar concurenţă directă are doar în Canada. Produsele ajung să fie comercializate în toată lumea, cererea fiind în continuă creştere. Fabrica de ulei de cânepă de la Salonta se concentrează pe o singură materie primă, şi anume cânepa. Dacă unii au tendinţa să o asocieze cu marijuana şi cu efectele ei halucinogene, Oana Suciu, bussines development manager ne dă asigurări că nu e vorba despre aşa ceva.

„La noi este vorba despre cânepa industrială, acea cânepă care are un proces de substanţă halucinantă foarte mică, sub 0,01%. Concentrarea pe o singură materie primă ne-a permis să devenim foarte specializaţi pe fiecare aspect al procesului de producţie, de la selecţia seminţelor de cânepă, depozitarea, procesarea şi până la ambalarea lor. Vindem produsele noastre vrac sau ambalate”, precizează Oana Suciu.

România, codaşa culturii de cânepă

Obţinerea unei materii prime de calitate este marea durere a investitorilor fabricii. Dacă la începutul anilor 90 la sută din ţara noastră se putea lăuda cu o producţie de cânepă ce o clasa pe primul loc în Europa, fabrica din Salonta a ajuns să importe materie primă din Franţa sau China pentru a-şi asigura necesarul. Doar 1% din necesar este cumpărat din România.

Din cele 60.000 de hectare cu cânepă cultivate în urmă cu mai bine de 20 de ani în România, acum , în ţara noastră, abia se mai cultivă 120 de hectare. „Din România cumpărăm cam 1% din necesarul de cânepă. Restul o importăm din Franţa sau China. În China găsim cea mai bio cânepă, iar calitatea este una superioară şi asta pentru că la ei atât însămânţarea, cât şi colectarea, dar şi selcţia se produc manual”, susţine Oana Suciu.

Cânepa este cultivată mai mult pentru tulpină, mai ales în Franţa unde există o industie a hârtiei fine foarte bine dezvoltată, iar seminţele sunt produsul secundar şi ajung hrană pentru păsări. „Prospeţimea, calitatea şi gustul sunt principalele proprietăţi ale alimentelor pe care noi le producem din cânepă.

Produsele noastre au trei beneficii majore. Sunt foarte bogate îm Omega 3 şi Omega 6, în proteină completă, fiind o sursă de proteină neprocesată şi, în acelaşi timp, sunt non alergice, fiind recomandate în bolile de piele, dar şi în sistemul cardio vascular”, ne-a măturisit Oana Suciu.

Singuri în Europa

Produsele de la Salonta ajung peste tot în lume, iar 85% iau drumul exportului. Ulei, seminţe, pudră proteică, făină, fibre, loţiune cu ulei, batoane ecologice sau ciocolată cu seminţe. Toate acestea sunt produse la Salonta, din cânepă. „Avem cerere în SUA, Australia, Israel, oriunde în Europa.Anglia este cel mai mare client al produselor noastre. În aceast an nevoia pentru materia primă ajunge undeva la 850 de tone, iar cererea pentru produse creşte de la un an la altul. În momentul de faţă livrarea produselor solicitate în luna octombrie o putem face doar în noiembrie. Dacă am procesa mai mult nu s-ar pune problema să nu avem unde vinde”, ne-a mărturisit Oana Suciu, bussines development manager.

Când vine vorba despre concurenţă, investitorii de la Salonta nu au de ce să-şi facă griji. Singura lor concurenţă directă o au peste Ocean. în Canada. Calitatea şi efectele benefice, susţine Oana Suciu, a fost cea mai bună promovare a acestor produse, care, susprinzător şi pentru ei, câştigă teren şi în România.

„Piaţa din România a avut o evoluie surprinzătoare pentru noi, în principal datorită faptului că nu am investit în promovare. Creşterea am avut-o de la 2% la 15% din vânzări în România, ceea ce ne-a surprins. Promovarea cea mai sănătoasă funcţionează cel mai bine în cazul nostru”, susţine Oana Suciu.

Proiectul de la Salonta a fost realizat prin fonduri SAPARD, valoarea investiţiei depăşind 2 milioane de euro.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Peștera Vântului, cea mai mare din țară, va fi amenajată, în premieră, spre vizitare pe un prim traseu turistic de 800 metri și unul speoturistic de doi kilometri, a declarat, pentru AGERPRES, speologul Viorel Lascu, membru în Comitetul director al Centrului pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor.

“Peștera Vântului, cu o lungime de 49 de kilometri, este cea mai mare peșteră a României, una dintre cele mai mari din Europa și desigur cea mai mare din munții Pădurea Craiului. Are trei sectoare importante: unul foarte important pentru cercetarea științifică, rezervație științifică, inaccesibilă publicului, un alt sector pentru speoturism, pentru cei care au cunoștințe despre explorarea peșterilor și un alt parcurs ce poate fi destinat publicului larg, fără echipamente speciale. Toate sectoarele prezintă formațiuni și cristale inedite pentru carstul românesc, remarcându-se spiralele de gips”, a precizat Viorel Lascu.

Amenajarea primei porțiuni din Peștera Vântului este posibilă datorită unei finanțări atrase de CAPDD Bihor, administratorul sitului Natura 2000 “Defileul Crișul repede — Pădurea Craiului”. Proiectul “Pădurea Craiului — un loc mai plăcut de vizitat, un loc mai bun în care să trăiești” se derulează între 1 iulie 2015 și 30 iunie 2018, având un buget total de 114.576 dolari, din care suma de 100.000 de dolari reprezintă finanțarea nerambursabilă. Banii sunt alocați prin intermediul programului “Green Entrepreneurship — Dezvoltarea Destinațiilor de Ecoturism din România”, un program comun al Romanian-American Foundation și al Fundației pentru Parteneriat.

Prin acest nou proiect, suma finanțărilor atrase de această organizație, CAPDD Bihor, în cei 13 ani de existență, trece de un milion de euro investiți în protejarea naturii și promovarea turismului bihorean.

Președintele CAPDD Bihor, Paul Iacobaș, a precizat că prin proiect sunt prevăzute mai multe acțiuni care vor îmbunătăți zestrea turistică a Pădurii Craiului și vor contribui la dezvoltarea capacității de administrare a ecodestinației.

“Vor fi realizate semnalizările traseelor de cicloturism din interiorul destinației, va fi pus la punct un nou traseu, ‘Turul Pădurii Craiului’, se vor identifica și amenaja noi trasee, poteci tematice și un parcurs de aventură, locuri de parcare, un muzeu al explorării în peșteri, centru de vizitare în Vadu Crișului, parteneriate cu autorități locale. Va fi marcat și parcursul magistralei europene de drumeție, E3. De asemenea, urmează să fie reabilitat, în totalitate, sistemul de iluminat al Peșterii Unguru Mare, din Șuncuiuș”, a precizat Iacobaș.

AGERPRES/(A, AS — autor Eugenia Pașca, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Nouă firme profesioniste de gătit în aer liber s-au duelat în “polonice” într-un concurs jurizat de maestrul bucătar Adrian Pop, care a oferit și o demonstrație culinară în cadrul primei ediții a campionatului județean “Oradea GrillFest & Rock”.

“Am început concursul de gătit pentru firme care prin tradiție și cu tradiție de 20 de ani au făcut acest lucru. S-au înscris nouă firme — restaurante, hoteluri, firme mai mici — care au dorit să arate publicului bihorean că se poate găti foarte simplu, dar extrem de gustos”, a declarat, pentru AGERPRES, organizatorul Radu Silaghi, directorul executiv al Asociației Firmelor Bihorene.

O primă etapă a concursului a fost la “categoriile” plită, grătar, proțap și ceaun. Au fost jurizate aspecte importante precum modul de prezentare a standului, cum se prezintă bucătarii la standuri, apoi au fost degustate și apreciate, în baza unei fișe, mâncărurile și gustul lor.

Organizatorii au prevăzut și un concurs de gătit în aer liber pentru amatori, pentru acei vizitatori care au dorit să gătească. Ustensilele și materia primă au fost oferite de gazde.

Chef Adrian Pop a ales să gătească un mușchiuleț de porc făcut la tigaie, flambat cu coniac, cu garnitură piure de mazăre, morcovi trași la tigaie, un brunoise de ardei gras cu ceapă echalote și ciuperci trase în unt.

După ce a preparat și comentat, în același timp, pentru public, acest fel de mâncare, maestrul bucătar a dezvăluit, pentru AGERPRES, modul de preparare, care este relativ simplu, potrivit acestuia.

Pentru o porție normală sunt necesare 100 de grame de carne și cam 150 de grame de garnitură. Mușchiulețul se condimentează cu sare și piper, se aromatizează cu ierburi — câteva fire de cimbru, puțin rozmarin și coriandru, se învelește în folie de plastic și se dă la frigider. Normal, ar fi necesar să stea la rece două-trei ore. Dar, pentru o demonstrație, nu se așteaptă atât.

“Nu complicăm lucrurile. Nu vrem să influențăm prea mult cu alte gusturi gustul cărnii și de aceea punem doar câteva mirodenii care să înnobileze carnea. Sunt câteva ierburi, după preferințele fiecăruia. Unii nu agreează rozmarinul, alții, salvia. Dar fiecare, după gustul său, poate să își pună ce ierburi îi plac”, a spus maestrul bucătar.

Pentru garnituri a ales ciuperci, morcovi, ardei și mazăre. Mazărea a fiert-o, după câteva minute a adăugat brânză pecorino, puțină smântână dulce, a pasat-o cu blenderul până a devenit piure. Celelalte legume — ardeiul tăiat brunoise, adică niște cubulețe foarte mărunte, cu ceapă echalotte — care este o ceapă dulce, aromată, s-au tras la tigaie cu puțin unt. Ciupercile — călite cu ceapă și cu unt, iar doi morcovi — puși puțin la grătar, urmând să fie trași la tigaie alături de carne.

Mușchiulețul se scoate de la frigider, cu ierburi cu tot se pune într-o tigaie încinsă cu ulei și se brezează pe toate părțile. După circa zece minute, se flambează cu 20 de grame de coniac; prin aprindere se elimină alcoolul, rămâne aroma și se rumenește și carnea capătă un gust foarte plăcut de la acea flambare. Se lasă să se odihnească după care se adaugă 50 ml de vin și se lasă pe foc până se reduce sosul. La urmă, sosul se drege cu smântână dulce. Mușchiulețul se porționează și se montează pe o farfurie, cu garniturile respective, după imaginația fiecăruia.

Chef Adrian Pop, de 30 de ani în domeniu, este maestru în arta culinară cu titlul obținut în anul 2006 și are nenumărate premii, dar cel mai mare și care l-a bucurat cel mai mult a fost medalia de argint obținută la Cupa mondială de gastronomie de la Luxembourg, în anul 2014.

“M-a bucurat foarte tare pentru că noi am fost prima echipă din România care am adus un premiu așa important în țară de la o cupă mondială”, a declarat chef Adrian Pop.

AGERPRES/(A — autor: Eugenia Pașca, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Peștera cu Cristale din mina Farcu, declarată monument al naturii, este prima amenajare de acest tip din România și printre puținele din lume, unde poate fi admirată frumusețea, pe cât de strălucitoare pe atât de delicată, a cristalelor de calcit.

Aflată pe Dealu Farcu din zona cu același nume, în apropierea comunei Roșia din județul Bihor, peștera a fost descoperită în 1978, în urma avansării frontului de lucru a Galeriei miniere Farcu. A fost amenajată și deschisă în anul 2012, oferind turiștilor și posibilitatea de a vizita o veche galerie de mină, în care sunt expuse numeroase obiecte legate de munca oamenilor din subteran.

Sursa: Facebook

Zona Farcu este situată în partea central-sudică a Munților Pădurea Craiului, în bazinul superior al Văii Roșia (bazinul Crișului Negru), pe teritoriul administrativ al comunei Roșia din județul Bihor, fiind parte a sitului Natura 2000 Defileul Crișului Repede — Pădurea Craiului (ROSCI 0062), potrivit prezentării făcute pewww.facebook.com/PesteraFarcu și www.welcometoromania.ro. Platoul carstic Dealul Farcu are o altitudine de 375 metri și este delimitat de Valea Steazelor la nord și Valea Lazuri la sud.

Peștera se dezvoltă pe o lungime de 251 de metri și o denivelare de 16 metri. La momentul descoperirii a fost considerată o adevărată bijuterie, prin prisma bogăției speleotemelor, diversității și formelor cristalelor deținute, însă peștera a fost în nenumărate rânduri deteriorată prin ruperea și distrugerea cristalelor.

În prezent, în Peștera cu Cristale sunt amenajate două sectoare, unul turistic și altul speoturistic. Traseul vizitabil traversează 200 de metri de galerii miniere, unde poate fi vizitat și un muzeu minier și 100 de metri de galerii de peșteră cu pereți modelați de apă și împodobiți cu formațiuni și cristale inedite.

Întregul parcurs este amenajat, cu poteci, scări și balustrade din plastic ranforsat cu fibră de sticlă, cu sistem de iluminare LED, care ghidează turistul spre misterele uimitoare ale peșterii. Temperatura în interiorul peșterii este de 9-12 grade Celsius. Traseul se încheie cu aven subteran ce coboară la 80 de metri sub nivelul de circulație al minei, de unde poate fi admirată rezervația cu cristale cu celebrele discuri de Farcu și “libelulele de cristal”, așa cum arată www.tarabeiusului.ro și sursele menționate mai sus.

Pe lângă cele două sectoare, în peșteră există și un sector cu statut de rezervație științifică ce poate fi vizitat numai cu programare prealabilă.

AGERPRES/ (Documentare-Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Prima ediție a Festivalului “D’ale porcului”, un concurs de preparare tradițională a porcului din județul Bihor și singurul de acest fel din România, a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, readucând în atenție atmosfera din ajunul Crăciunului.

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

O alee din parcarea unui complex comercial din Oradea a devenit, peste noapte, “ulița” unui sat. De o parte și de alta a acesteia, în corturi special amenajate, nu mai puțin de 23 de comune ale Bihorului s-au înscris la concursul de preparare tradițională a porcului.

Localitățile participante la concurs, majoritatea prin primarii acestora care s-au dovedit a fi și buni bucătari, au prezentat și specialități locale, cum ar fi mămăligă cu trufe de Gurbediu sau sarmale cu pisat (mălai măcinat mai mare, în loc de orez), ca în Giriș.

Încă de la primele ore ale dimineții, echipele formate din primari, viceprimari, consilieri locali, dar și gospodari de frunte din satele participante s-au apucat de tranșare, eviscerare, prelucrare și prepararea produselor specifice. Nici n-au apucat bine să se frigă cârnații, caltaboșii, jumările, să fiarbă toroșul sau guiașul că, în mai puțin de patru ore, din cei 23 de porci de la ferma care i-a adus special pentru acest concurs nu a mai rămas nimic.

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

Orădenii au venit cu miile la festivalul-concurs și, în ciuda vremii reci și ploioase, au degustat cu mare plăcere din produsele gastronomice proaspăt gătite sub ochii lor. Cu tichetele de masă puse în vânzare de către organizatori, vizitatorii au putut aprecia și alege, pe gustul lor, cârnați, caltaboși, jumări, toroș sau guiaș, dar și diferite produse locale speciale, cum ar fi supă de tăiței, tocăniță de organe, sarmale, mâncare de fasole, slăninuță fiartă, sângerete și altele, udate din belșug cu vin fiert.

Pentru fiecare echipă înscrisă în concurs, organizatorii au pus la dispoziție următoarele: un cort, câte două mese și două lavițe; un porc de 100-120 de kilograme; o butelie de aragaz; acces la apă și curent electric; pubele; pahare, farfurii și tacâmuri din plastic; șervețele; pâine; muștar.

Participanții la concurs și-au adus de acasă, printre altele, instalații de gătit (reșouri, grătare) pe gaz, curent sau cărbuni (pentru fiert/prăjit); oale, cratițe, ligheane, găleți (pentru fierbere organe, prăjire jumări, pregătire caltaboși/cârnați); cazan și suport pentru cazan (pentru pregătitul toroșului); butuc pentru tăiat, cuțite, bardă, topor; măcinător de carne, cârnățar; orez, varză acră (pentru toroș), legume (ceapă, usturoi etc.) și condimente.

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

Fiecare comună a fost obligată de organizatori să pună pe masă cel puțin doi litri de pălincă, neîndeplinirea acestei condiții presupunând eliminarea imediată din competiție.

Totodată, fiecare echipă și-a putut aduce și “susținători” în concurs. Astfel, unele echipe au fost “acompaniate” de taraful local.

“Atâția porci am tăiat la viața mea că nu le mai știu numărul”, a spus primarul din Girișu de Criș, Ioan Pașca, după care a ciocnit un pahar de pălincă cu omologul său din Tulca, Ioan Bulzan, și cu fostul șef al Finanțelor Bihorene, Ioan Chivari. “Da’ eu, ce să-ți mai spun? Mă cheamă aproape tot satul să le tai porcii de Crăciun”, a răspuns primarul din Tulca. Guiașul, sângeretele și cele 400 de sarmale cu pisat, pregătite de echipa primarului din Girișu de Criș au fost epuizate într-o jumătate de oră.

Din echipa primarului comunei Borș, Batori Geza, au făcut parte și doi consilieri locali, antrenați în “D’ale porcului” înainte de sărbători. Au tăiat zeci de porci până să ajungă la concurs, experiența lor fiind “atestată”, fără îndoială, de îndemânarea cu care mânuiau ustensilele. Primarul Batori Geza, mai milos din fire, a precizat că n-a tăiat niciun porc în viața lui și că nici nu are de gând s-o facă vreodată.

“Noi am venit aici să ne simțim bine. Îmi place atmosfera creată în jurul pregătirii porcului. Este o tradiție care reunește familia, prietenii, vecinii. Îmi pare rău că nu am venit noi, cei din Borș, cu această idee înaintea Consiliului Județean”, a declarat primarul Batori. Toroșul de Borș a avut mare căutare printre pofticioși.

Viceprimarul comunei Diosig, Constantin Sabău, s-a dovedit a fi priceput în tranșarea porcului, dar și la prelucrarea cărnii. Pe lângă vinul tradițional de Diosig, viceprimarul a prezentat orădenilor cel mai lung cârnat (peste zece metri), pe care a reușit să-l prepare în prima parte a concursului.

Vegetarian convins, primarul comunei Roșia, Florin Bonca, a servit consumatorii cu pălincă și cu suc natural de mere, aduse din propria-i cămară. El a spus că este un pasionat producător local de suc de mere, frumos îmbuteliat, precum și organizator al târgului de produse locale “Straița plină”, aflat la a treia ediție. De porc s-au ocupat, însă, consilierii locali, cei mai buni “meseriași” din comună.

Comuna Tinca a fost reprezentată de o echipă din satul Gurbediu condusă de Valentin Laza. “Noi am pregătit, pe lângă cârnați, caltaboș, jumări și toroș, și o tocătură cu hribi, dar și o mămăligă cu trufe. Da, da, trufe”, a afirmat șeful echipei. “Să știți că trufele de Gurbediu sunt la mare căutare”, a menționat Laza.

Cinci maeștri bucătari din cartierul Szik au reprezentat orașul Săcueni. “Pe lângă tradiționalele produse pe care le fac toți de aici, noi am venit și cu o specialitate la grătar”, a spus Milotai Francisc, unul dintre bucătari.

La standul Primăriei Tulca, pălinca Trămuța, singurul produs atestat tradițional din Bihor, a “luat fața” preparatelor din porc. Cazangița din Tulca, Monica Chișe, a oferit din prețioasa sa licoare bahică tuturor doritorilor.

Primarul comunei Pomezeu, Ioan Șora, care este și președintele Asociației Comunelor, filiala Bihor, a fost protagonistul unui moment din programul festivalului-concurs, respectiv pârjolirea tradițională a porcului. În ciuda fumului gros degajat de paiele aprinse la pârjolirea porcului, zeci de orădeni au imortalizat întreaga operațiune cu telefoanele mobile.

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

Nota finală pentru fiecare echipă a fost formată din media notelor acordate de juriu (50%) și numărul de tichete de luat masa adunate de la public (50%). Ca strategie de “marketing”, echipele au avut voie să servească gratuit țuică și murături sau și-au putut aduce lăutari, cum ar fi cei din comuna Popești, pentru a atrage clienții.

Câștigătoarea primei ediții a Festivalului-concurs “D’ale Porcului” a fost echipa comunei Nojorid (primar Mircea Crainic). Pe locul al doilea s-a clasat echipa comunei Pomezeu (primar Ioan Șora), iar pe locul al treilea echipa comunei Oșorhei (primar Ioan Pop).

Juriul, condus de maestrul în artă culinară Eugen Bar, șeful filialei Bihor a Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din România, a mai acordat șapte premii speciale. Acestea au fost: cel mai bun taraf (comuna Popești), organizare (comuna Borș), cel mai bun vin (comuna Diosig), cea mai bună pălincă cu suc de mere (comuna Roșia), cea mai închegată echipă (comuna Vadu Crișului), cele mai bune preparate speciale (comuna Tinca) și cel mai bun guiaș (comuna Girișu de Criș).

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

Celelalte echipe — Aușeu, Căbești, Dobrești, Ineu de Criș, Mădăras, Săcueni, Sânnicolau Român, Sânmartin, Tileagd, Toboliu, Tulca, Valea lui Mihai și Bekes Megye din Ungaria — au fost recompensate cu diplome de participare.

“Trofeul evenimentului, un porc sculptat în lemn de artistul Radu Lazăr (membru al echipei Dobrești), este transmisibil. El va fi inscripționat cu numele primului câștigător, care îl va preda câștigătorului ediției a doua”, au precizat organizatorii.

Premiul cel mai mare al tombolei festivalului-concurs a fost, evident, un porc de o sută de kilograme, în carcasă. Tichetul câștigător extras a fost cel cu numărul 2.104. Premiul a fost validat la începutul săptămânii de organizatori, care au anunțat că așteaptă câștigătorul să își transporte acasă premiul.

Concursul a fost supravegheat de o echipă a Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Bihor, condusă de șeful acesteia, dr. Remus Moțoc.

La prima ediție a Festivalului “D’ale Porcului”, pe scena special amenajată între corturi au urcat zeci de ansambluri de dansatori și soliști vocali din Bihor. Prezentatorul evenimentului a fost celebrul actor, rapsod și om de televiziune Alexandru Pop — “Văru’ Săndel”, care s-a autointitulat “naș” al festivalului și prezentator “etern”.

Organizatorii festivalului au fost Consiliul Județean Bihor — Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Asociația Comunelor din România — Filiala Bihor, Asociația Firmelor Bihorene, Asociația Culturală D’Art. Parteneri au fost Nutrientul, ERA Shopping Park, Sinton Expert, Arise, Proper Marketing & Events, Kogayon Studio, Virtual Craft, Primăria municipiului Oradea, D.S.V.S.A. Bihor, I.P.J. Bihor, I.J.J. Bihor, Ansamblul Profesionist Crișana.

AGERPRES/(autor: Eugenia Pașca, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Unicul muzeu etnografic particular din țara noastră, Muzeul “Horea și Aurel Flutur”, cunoscut ca Muzeul La Fluturi, se află în satul Chișcău (comuna Pietroasa) din județul Bihor, la doar 300 de metri de Peștera Urșilor.

Foto: (c) turism.bzi.ro

Întemeiat de Aurel Flutur, senzaționalul muzeu, găzduit de casa familiei Flutur, cuprinde peste 2000 de exponate, obiecte vechi de peste 30 de ani.

Atelier complet de rotar
Foto: (c) suntemromania.blogspot.ro

Încă din anul 1980, pe când Aurel Flutur era taximetrist în orașul Stei, a salvat un răboj agricol de la 1860, unic în Eruropa. Astfel, a început să colecționeze piesele reușind să salveze de la dispariție o serie de obiecte de artă populară, vestigii istorice și etnografice.

Port popular
Foto: (c) irina.ebloguri.ro

Impresionanta colecție a muzeului cuprinde utilaje, piese de port popular, de ceramică, obiecte de uz gospodăresc, obiecte de olărit, picturi, timbre vechi și unice sau monede de neprețuit, toate, mostre ale evoluției umane, ale tehnologiei, culturii și tradiției românești. Fiecare exponat are, pe lângă valoarea inestimabilă, și o istorie proprie incitantă și interesantă.

Colecție ceramică
Foto: (c) suntemromania.blogspot.ro

Cea mai valoroasă piesă din colecție este o locomobilă fabricată în Ungaria care datează din anul din 1910. Utilajul secular este o mașină de forță, deplasabilă, pe roți și încă funcțională.

Locomobila
Foto: (c) suntemromania.blogspot.ro

Muzeul Etnografic La Fluturi rămâne unul dintre cele mai interesante obiective turistice din Crișana, și poate fi vizitat gratuit.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cea mai mare stațiune balneară permanentă din România a apărut și s-a dezvoltat în jurul celor mai vechi băi cunoscute din țară.

Fotografii: (c) Eugenia PAȘCA / AGERPRES

O legendă locală spune că, prin anul 1095, însuși Regele Ladislau, călătorind prin aceste ținuturi, ar fi descoperit izvoarele termale cu rol terapeutic. Cea mai veche mărturie despre existența acestor băi datează din anul 1221, de pe vremea Abației Hevius de Magno-Varadina, care a dăinuit pe aceste locuri până în vremea turcilor. Chiar și numele Felix ar proveni de la călugărul care a descoperit efectul binefăcător al apei foarte calde ce ieșea din pământ. În secolul al XV-lea, umanistul Ianus Panonius din Oradea, într-o poezie de adio la părăsirea orașului, aprecia calitatea curativă a apelor termale de aici, iar Nicolaus Olahus aprecia într-una din scrierile sale că “aceste băi sunt cele mai bune”.

Datorită izvoarelor cu apă termală, aceste stațiuni, Felix și sora ei mai mică, 1 Mai, au cunoscut, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o ‘înflorire’ turistică, devenind un loc terapeutic, inedit și foarte căutat. Ca o recunoaștere a calităților terapeutice, la expoziția mondială de la Paris, din 1896, apelor termale din această zonă li s-a acordat medalia de aur și diploma de onoare.

Primele baze de tratament au fost construite la mijlocul secolului trecut. Pentru că Băile Felix se aflau mai aproape de șoseaua de legătură cu județul, stațiunea s-a dezvoltat mult mai rapid decât ‘sora’ sa mai retrasă, Băile 1 Mai, aflată la nici doi kilometri distanță. Azi, pe cele aproape 30 de hectare, se pot vedea opt hoteluri mari, pensiuni și hoteluri mai mici, case de vacanțe cochete, un spital de recuperare medicală și o mulțime de ‘ochiuri albastre’, piscinele exterioare.

Apele minerale cu care Băile Felix au fost binecuvântate și-au dovedit în decursul sutelor de ani calitățile terapeutice exploatate din plin în bazele de tratament existente aici. Temperaturile de izvor între 40 — 49° C și concentrația de săruri cu puțin peste 1g la litru oferă acestor ape proprietăți miraculoase pentru majoritatea afecțiunilor aparatului locomotor, degenerative sau inflamatorii, dar și pareze, paralizii, recuperare post-traumatică sau afecțiuni neurologice (discopatii, hernia de disc, pareze, paralizii).

Stațiunea ‘Fericire’, numele tradus din latină, și-a câștigat un renume binemeritat, atât în țară cât și peste hotare, fiind cunoscută și pe piețe externe, prin oaspeții din Germania, Austria, Israel și țările nordice. Principiul terapeutic ‘Sanitas per Aquam’ care înseamnă sănătate prin apă a devenit profesia de credință a tuturor celor care au creat aici bogăția de centre Wellness&SPA, pentru cei care doresc să revină în formă maximă prin îmbinarea unei vacanțe relaxante cu terapii ce revigorează starea generală a corpului și a minții.

Aflată la doar opt kilometri de municipiul Oradea, oaza de hoteluri, pensiuni și zeci de bazine cu apă termo-minerală se întinde într-o zonă cu păduri de fag și de stejar, cu un climat continental moderat de șes și coline, cu veri calde și ierni blânde. Sub influența unor elemente de natură mediteraneană, stațiunea Băile Felix este o destinație potrivită atât pentru vacanță, distracție, relaxare și tratament, cât și pentru evenimente business.

Începând cu anul 1995, cea mai mare pondere în baza tehnico-materială a stațiunii Băile Felix o deține SC Turism Felix SA, cel mai experimentat și mai mare jucător pe piața turismului balnear din România. Cele opt hoteluri din portofoliul SC Turism Felix SA, siluete evidente încă de la intrarea în stațiune, oferă condiții și facilități de la două la patru stele și în curând cinci stele. Sunt disponibile aproape 2.500 de locuri de cazare și serviciile a nu mai puțin de 700 de angajați, personal medical specializat și terapeuți dedicați și profesioniști.

Conștienți de nevoile și exigențele crescute ale turiștilor, compania SC Turism Felix SA se află în plin proces de investiții. Zestrea stațiunii va fi astfel, încununată, în primăvara anului 2015, de inaugurarea Hotelului Lotus Therm, singurul complex termal de 5 stele din România, ce va putea fi considerat ‘perla coroanei’ stațiunii Băile Felix și un punct de atracție la nivel internațional, susține managementul SC Turism Felix SA.

‘Noul hotel va fi deosebit de spectaculos și va constitui un obiectiv arhitectural modern, al cărui element de noutate va fi domul de sticlă retractabil ce acoperă piscinele interioare. Cel mai nou proiect marca Felix SPA va fi dotat cu săli de conferință, saloane-restaurant, centru ultramodern de Wellness&SPA, centru de tratament ultradotat, un complex de 14 bazine interioare și exterioare cu recirculare și apă termală termo-minerală, terase ce permit contemplarea spațiului exterior, și desigur, locuri de cazare în camere single, duble și tip apartamente. Preconizăm ca, în primăvara anului 2015, să fie inaugurat,’ a declarat, pentru AGERPRES, Florian Serac, director general al SC Turism Felix SA.

Stațiunea Băile Felix este o stațiune dinamică, cu terase, magazine și un bazar. Serile sunt condimentate cu petreceri cu specific românesc și tradițional, iar în sezonul estival, piscinele sunt animate de aquazumba, aquafitness și petreceri cu spumă și Dj, jocuri pentru copii, concursuri de volei sau fotbal. Pădurea din jurul stațiunii este locul ideal pentru iubitorii de sport și nu numai, dar și ocazii pentru echitație, paintball, mountainbiking, trail running (alergare pe potecă) sau doar o simplă plimbare în natură.

Un punct de atracție este lacul cu nuferi din mijlocul stațiunii. Este un lac cu apă termală unde crește și înflorește, în sezonul cald, Lotusul de India și Nufărul alb (Nymphaea alba). Lotusul de India mai este cunoscut și sub denumirea de lotusul sacru, fiind o plantă acvatică, cu frunze verzi-argintii și flori roz. Înflorirea lotusului roz are loc între aprilie și octombrie, iar cel alb începe să înflorească în prima decadă a lunii iunie.



Ștrandul Apollo-Felix este cel mai modern complex acvatic termal din vestul țării deschis toată durata anului, fiind complet renovat în 2008, și unicul din țară ce dispune de o piscină cu valuri. Cele zece bazine cu apă termală, din care două pentru copii, fac deliciul turiștilor de pretutindeni prin instalațiile acvatice de hidromasaj, jocuri și căderi de apă, topogane și alte atracții.

Cel mai grandios edificiu de până acum, Hotelul Internațional, de patru stele, este singura unitate hotelieră din România căreia i-a fost acordat certificatul de excelență EUROPESPA-med, acordat de Asociația Europeană a Stațiunilor Balneare (ESPA), cu sediul la Bruxelles. El atestă îndeplinirea standardelor referitoare la infrastructura generală a terapiilor, igienei și securității turiștilor. Redeschis la începutul anului 2007, după lucrări ample de renovare, modernizare și extindere, Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România i-a acordat Hotelului Internațional premiul pentru hotelul anului 2007 în turismul balnear.

Modern centru de cură balneară, relaxare și conferințe, “Internațional” are, special, din 2014, o salină cu efecte sporite; datorită celor trei tipuri de sare — sare de Praid, sare de Himalaya și sare marină — o ședință de 50 minute aici echivalează cu 3-4 ore într-o salină obișnuită. Dincolo de terase, terenuri de mini-golf, baruri de zi, pool bar, oaspeții au la dispoziție piscine exterioare și interioare wellness cu o multitudine de proceduri. De la cascade cu apă, paturi subacvale și jeturi terapeutice până la masaje cu lapte și miere, oaspeții sunt invitați să descopere experiențe unice de răsfăț. Cei care doresc un concediu activ pot alege sala de fitness și sauna pentru detoxifiere. Centrul de business este căutat pentru cele două săli mari de conferințe, fiind locația preferată a celor mai reprezentative evenimente internaționale și naționale.

Noua zonă de plajă a hotelurilor Termal și Nufărul, de 3 stele, aproape de “buza” pădurii, a fost extinsă în anul 2013 în urma unor investiții masive, astfel că în sezonul estival a devenit destinația favorită a iubitorilor de distracție.

Preferatele sportivilor sunt hotelurile de două stele Poienița și Mureș, datorită facilităților și a impresionantei baze de tratament de recuperare. De altfel, pe pista profesională de alergat din pădurea din jurul stațiunii își fac, anual, antrenamentele diferite loturi naționale ale României. Cunoscuta atletă Gabriela Szabo, fostă campioană olimpică și mondială, azi ministru al tineretului sportului, a alergat sute, dacă nu mii, de kilometri pe traseele umbrite din jurul stațiunii.

Nu în cele din urmă, la doi kilometri distanță, se află Băile 1 Mai cu Ștrandul Venus, într-o oază de verdeață, impresionând prin arhitectura deosebită și dispunerea bazinelor în formă de floare de lotus. Turiștii se vor putea relaxa și aici într-unul din cele 13 bazine, începând de la bazinul de sărituri pentru cei curajoși până la bazinele pentru copii și cele cu apă termală. Vechile Băi episcopale din ‘1 Mai’ mai adăpostesc și astăzi, chiar dacă într-un areal restrâns, renumitul nufăr termal, Nymphaea lotus var. thermalis, declarat încă din 1931, monument al naturii.

În stațiunea Băile Felix funcționează și Spitalul Clinic de Recuperare Medicală, înființat în 1988, la inițiativa autorităților locale, în colaborare cu Institutul Național de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală București. O echipă multidisciplinară, condusă de medici specialiști de recuperare și medicină fizică, desfășoară activități de asistență medicală, cercetare și educație în domeniul recuperării medicale și organizează anual manifestări științifice cu caracter regional sau național menite să promoveze atât specialitatea de recuperare medicală cât și factorii naturali de cură de care beneficiază stațiunea Băile Felix.

Pe lângă pachetele de vacanță și de tratament, turiștii mai pot opta și pentru ofertele speciale cu prețuri atrăgătoare, de 1 Decembrie, Crăciun, Revelion, dar și pentru pachete de refacere și de weekend. Și grupurile de peste 10 persoane pot beneficia de oferte speciale. Pentru anul acesta, locurile pentru Revelion s-au epuizat la începutul lunii octombrie. Pentru anul 2015, s-au lansat deja invitații cu prilejul Valentine’s Day, 8 Martie, Sărbătorile pascale, 1 Mai și Rusalii.

AGERPRES/(autor: Eugenia Pașca, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Zona turistică Padiș, din Munții Bihorului, situată în Parcul Natural Apuseni, atrage anual mii de turiști. Grandioasele forme carstice, atât la suprafață, cât și în adâncuri, unice în România, culminează prin complexul Cetățile Ponorului. Într-o mare varietate de obiective turistice naturale, majoritatea rezervații naturale, specifice acestei zone sunt celebrele peșteri cu gheață ori impozantele Chei ale Galbenei sau Someșului cald.

Fotografii: (c) Eugenia Pasca/ AGERPRES

Zona turistică Padiș este ‘una din cele mai mari, mai pitorești și mai îndrăgite arii naturale protejate din România, reprezentând o mare atracție pentru toți cei care au vizitat Apusenii de-a lungul timpului,’ a declarat, pentru AGERPRES, Alin Moș, directorul Parcului Natural Apuseni, parc ce cuprinde aproape 76 de mii de hectare de teren din trei județe.

Peisajul îmbină succesiuni de culmi de înălțimi medii, majoritatea împădurite, din loc în loc luminișuri sau poieni, cu zone stâncoase, albul calcarului contrastând puternic cu verdele închis al pădurilor. El este completat de varietatea unei flore ingenue și de populațiile de carnivore mari, ursul, lupul și râsul, dar și capra neagă, cerbul carpatin, mistrețul, acvila de munte. În Parcul Natural Apuseni sunt cunoscute până în prezent peste 1550 specii de plante din care 96 au regim special de protecție și peste 1.380 specii de animale din care 147 au regim special de protecție și 29 de habitate din care nouă sunt prioritare pentru conservare. Majoritatea se regăsesc și în Padiș.

‘Din intercalarea zonelor calcarelor cu cele unde întâlnim preponderent roci de altă natură, mai puțin permeabile la acțiunea subterană a apei, rezultă la suprafață apariția unor caracteristici ale reliefului și cursurilor de apă rar întâlnite, astfel că un pârâu poate să intre și să iasă din măruntaiele pământului de două-trei ori, creând un parcurs subteran ori de câte ori a întâlnit calcarul în calea sa, ieșind apoi la suprafață prin izbucuri, urmându-și cursul înspumat și cu mare viteză prin canioane spectaculoase și chei impresionante spre zonele mai joase pentru a-și aduce contribuția de apă în marile râuri din nord-vestul României,’ descrie Alin Moș, peisajul caracteristic zonei Padiș.

Conform directorului tehnic al Serviciului Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor, Lucian Nistor, ‘cu numeroase unicate și superlative, protejate în zone de conservare speciale, Padișul găzduiește, pe un areal de aproape 25 de kilometri pătrați, cea mai mare densitate de rezervații și monumente ale naturii din Apuseni’.

‘Sigur că este un motiv de mândrie pentru bihoreni și români, în general, pentru că sunt reprezentative la nivel european prin potențialul natural de care dispun’, a declarat, pentru AGERPRES, Lucian Nistor, directorul tehnic al Serviciului Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor.

În opinia sa, turismul într-un asemenea areal trebuie conceput prin trei valențe de ordin ecologic, economic și educativ. Ca și fenomene carstice, spune el, sunt cele mai impresionante din România, dar având statut de parc natural, și nu de parc național ce exclude orice intervenție umană, se cere o simbioză cât mai favorabilă a mediului cu comunitatea locală.

‘Trebuie avute în vedere atât nevoia naturii cât și nevoia comunității. Cu toate că pădurea s-a exploatat din totdeauna, firesc — altfel moare, la noi, din păcate, se exploatează fără cap, exagerat, atât față de potențialul de regenerare natural al pădurii, cât și față de acțiunile de reîmpădurire. Acest aspect se remarcă și în Padiș. Dar ce turism poți să faci dacă nu ai locuri de cazare?’ a spus Nistor.

Primul pas făcut pentru turismul în Padiș a fost reabilitarea drumului județean ce face legătura cu DN 76 Oradea-Deva, în apropiere de Beiuș. Cei 29 de kilometri au fost asfaltați, de Consiliul Județean Bihor, pentru acest proiect major al turismului bihorean, printr-o finanțare europeană de 76 de milioane de lei. Drumul a fost finalizat în 2012.

Cu toate că accesul în Padiș se face pe o șosea “ca-n palmă”, sus, pe munte, lipsesc, deocamdată, infrastructura și facilitățile de cazare. Există doar trei pensiuni în construcție, rămase doar la stadiul de roșu. În acest areal, se permite construcția, dar trebuie obținute avize speciale, pentru a feri zonele de conservare speciale. Sunt mai multe asemenea zone de protecție, precum Poiana Ponor sau molhașurile.

Turiștii pot străbate, la pas, circuitele Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei, Cetățile Rădesei, sau traseul Lumea pierdută, unde cei pasionați de munte au de descoperit văi carstice, doline, polii, Poiana Ponor, peșteri și avene, cascade.

În zona Padișului se află cea mai adâncă peșteră din România, Peștera Valea Rea, la minus 600 metri adâncime, cu un potențial până la 800 metri.

Cea mai vizitată peșteră neamenajată turistic este însă Complexul carstic Cetățile Ponorului, cu cel mai înalt portal din Europa, 120 de metri. Partea de subteran nu este inclusă în circuitul turistic, fiind rezervată doar speologilor amatori și profesioniști cu o anumită pregătire.

Cheile Galbenei, sălbatice, cu celebrul tunel, cascada evantai și chiar cheile în sine, sunt de o remarcabilă complexitate și grandoare. Cetățile Rădesei este o peșteră veche, un adevărat laborator geologic, în ultima fază evolutivă a unei peșteri, urmând ca, în decursul a câteva mii de ani, dacă omul nu accelerează acest proces, peștera să se transforme în chei, susțin specialiștii.

Platoul Padiș, de o frumusețe aparte, încă puțin atins de influența antropică, este celebru printr-un microclimatul caracteristic, printr-o așa numită ceață padișană, care se formează în perioada caldă a anului, fenomen studiat de către meteorologi și climatologi care conferă zonei o anumită vrajă.

În mod obligatoriu, în Padiș trebuie amintite cele cinci peșteri cu gheață din România: Scărișoara, Barsa, Focul Viu, Zăpodie și Avenul Negru. Ele pot fi vizitate, dar, din păcate, volumul de gheață scade de la an la an, în fața unei perspective deloc îmbucurătoare ca, în câțiva ani, gheața să dispară, mai ales în peșterile Zăpodie și Barsa.

“Nu putem reduce turismul, nu putem proteja mediul decât încercând să-l protejăm activ. A închide un areal este atât utopic, dar și contraproductiv. Turism se va face, este mai ușor de controlat decât de impus prin forță. Din punctul meu de vedere, instituirea Parcului Natural Apuseni, ce cuprinde zone din trei județe, este benefică, dar acest organism trebuie să-și impună regulile în sensul de a controla fluxul turistic, a face o educație ecologică, de a impune anumite reguli și, nu în ultimul rând, de a stabili și mijloacele punitive,” a precizat salvamontistul.

În ce privește traseele turistice, directorul tehnic al Serviciului Salvamont afirmă că a fost restructurat tot ce înseamnă marcaj turistic și aliniat normelor europene. Dintr-o magistrală turistică, cu bandă roșie, ce străbate de la nord la sud Carpații Occidentali, au fost deschise sau reamenajate trasee turistice către principalele obiective turistice din zonă, dar pentru a reduce impactul antropic, toate sunt circuite. Padișul este conectat, prin banda roșie, de magistrala ce pornește din Munții Vlădeasa și trece prin Stâna de Vale, apoi Padiș, Glăvoi, Vârtop, Vârful Bihorul Mare și Muntele Găina.

Toate circuitele din Padiș sunt trasate și omologate conform procedurii emise de către Ministerul turismului. Fiecare traseu are o fișă și corespunde întru totul normelor legale.

Pentru securitatea turiștilor, salvamontiștii au executat amenajări tehnice de siguranță în zonă. Astfel, în portalul Cetăților Ponorului, pe poteca de acces au fost montate trepte și un cablu de care să se ajute drumeții la urcare sau coborâre. Alte amenajări tehnice sunt și în dolina trei, pe Cheile Galbenei, cu balustrade, în Cetățile Rădesei — cablu, trepte și lanțuri, iar în zona Vârtop, salvamontiștii au participat la amenajarea unui traseu de via-ferrata, în zona Pietrelor Negre.

Cazarea în Padiș, cu corturile, se face doar în locurile special destinate, respectiv în jurul cabanei Padiș și în zona poienii Glăvoi; în rest, campatul este interzis. Administrația Parcului Natural Apuseni are angajați rangeri în acest scop. Serviciul Salvamont asigură patrularea preventivă și acordare de prim ajutor prin punctele fixe de permanență de la Stâna de Vale, Poiana Glăvoi și Vârtop. Salvamontul poate fi apelat prin 112 sau la dispeceratul național, formând 0 Salvamont.

‘Drumețiile la munte au valențe recreative, valențe spirituale și de natură fizică, însemnând mișcare, atât de necesară omului contemporan. Să nu uităm că această zonă de maximă valoare peisagistică și culturală din Apuseni trebuie cunoscută, apreciată și protejată, într-o comuniune benefică atât pentru om cât și pentru Mama Natură,’ a subliniat Lucian Nistor.

AGERPRES/(autor: Eugenia Pașca, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva