Romani celebri – mate

Facebook Twitter Email

O profesoară de matematică din Drobeta-Turnu este singurul dascăl din ţară ajuns între finaliştii unui un fel de „Nobel pentru educaţie”. Concurenţa a fost incredibilă: 8.000 de nominalizări din 148 de ţări, din toată lumea. A adus faimă nu doar colegiului unde predă, ci şi României. Manuela Prajea trăieşte cu entuziasm fiecare moment petrecut în sălile de clasă, nu îşi învaţă elevii să memoreze formule, ci să găsească o logică. Predă matematica atractivă. Iar elevii ei au cel mai mult de câştigat: au strâns sute de premii.

„Profesorul mediocru spune. Profesorul bun explică și demonstrează. Profesorul perfect inspiră”, spunea un matematician englez. Manuela Prajea este o profesoară care inspiră.

„De ce ne place nouă matematica? Se punctează în primul rând creativitatea. Deci nu vă gândiţi să fim neapărat filozofi sau să dăm definiţia matematicii, ci să spunem cu cuvintele noastre ce ne place şi ce este frumos”, le explică profesoara elevilor.

Când vorbeşti cu ea nici nu îţi dai seama ce iubeşte mai mult: matematica sau copiii cărora le explică pe înţelesul lor teoremele şi tainele algebrei.

„Încerc să fiu printre copii și să fiu copil. Copiii au nevoie de joc. Ei învaţă prin joc. Învaţă prin afecţiune, prin încurajare”, spune Manuela Prajea.

Aşa se face că de la orele de matematică ale Manuelei Prajea nu chiuleşte nimeni. Elevii nu sunt chinuiţi să memoreze formule abstracte, ci să le asocieze cu ceva cunoscut.

„Este persoana care are inteligența și spiritualitatea necesară ca să facă ora de matematică să conteze, să o facă mult mai plăcută decât e văzută matematica”, spune Andrei Moraru, elev.

În ultimii 25 de ani, Manuela Prajea a inspirat sute de elevi care au obţinut 64 de premii internaționale, 133 naționale și peste 430 județene. Nu doar copiii au atins performanţa, ci şi cea care le-a călăuzit paşii. Anul trecut, Manuela Prajea a fost nominalizată la Global Teacher Prize, un fel de Nobel pentru educație. A fost selectată în primii 50 de finalişti.

„A fost cea mai mare recunoaștere internațională pe care puteam să o primesc după o carieră de profesor de matematică, educator, mentor. Atunci când am aplicat pentru acest premiu nu am avut în minte decât Colegiul Național Traian și acel posibil un milion de dolari pentru dotarea școlii cu echipamente moderne IT și crearea unei școli în care să putem realiza o educație așa cum se realizează în toată lumea occidentală. Faptul că am fost recunoscută mi-a umplut sufletul de bucurie, mai ales pentru că la noi în ţară educația este tot timpul Cenușăreasa societății”, spune Manuela Prajea.

Profesoara de matematică din România a impresionat cu metodele ei de predare nu doar juriul, ci şi dascăli din sisteme avansate de educaţie. Un american declară deschis că este unul dintre cei mai mari admiratori ai săi.

„Este unul dintre cei mai buni profesori pe care eu îi cunosc”, spune Michael Soskil, profesor în SUA, nominalizat la Global Teacher Prize.

Dovadă că este o profesoară cu har, mulţi dintre elevii ei au ajuns uşor să facă facultatea în străinătate şi să se stabilească în Anglia, de exemplu. Oricâţi ani au trecut, îşi amintesc cu drag şi recunoştinţă de orele de matematică din gimnaziu.

„Avea tot felul de metode prin care încerca să ne stimuleze gândirea”, spune Cătălin Lupuleţ, fost elev stabilit în Marea Britanie.

„Încerca să ne dezvăluie logica din spatele problemelor”, spune Flavius Niță, fost elev stabilit în Marea Britanie.

Profesoara Manuela Prajea a fost şi directorul colegiului Traian de la Drobeta şi finalista unui important concurs internaţional, dar nicio funcţie sau premiu nu valorează pentru ea mai mult decât mulţumirile care vin din partea elevilor.

Sursa : digi24

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Matematicianul Grigore C. Moisil s-a născut la 10 ianuarie 1906, la Tulcea. Studiile liceale le-a făcut la Vaslui, între 1916-1918, și la București, între 1918-1923.

Matematicianul Grigore Moisil (7 febr. 1971)

Au urmat studiile universitare la Facultatea de Științe din București, terminate în 1926, an în care și-a luat licența în matematici. Și-a susținut teza de doctorat, cu tema ”Mecanica analitică a sistemelor continue”, în anul 1929, după care și-a continuat pregătirea la Paris (1930-1931, 1932) și Roma (1931-1932), după cum se arată în Dicționarul ”Membrii Academiei Române”, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003.

Mai multe detalii pe agerpres

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

vlad_margaritLiga Studentilor Români din Strãinãtate (LSRS) a anuntat încheierea înscrierilor pentru Premiile LSRS pentru Excelentã Academicã în Strãinãtate în anul universitar 2013-2014. La cele opt categorii anuntate, s-au înscris 200 de studenti români din toate colturile lumii, proveniti de la unviersitãti de prestigiu, unul dintre acesti tineri eminenti fiind bârlãdeanul Vlad Mãrgãrint, finalist la categoria Europa Universitar.

Cei 200 de studenti români provin de la universitãti de top din întreaga lume, precum Massachusetts Institute of Technoly (MIT), Yale University, Imperial College London, University of Cambridge, University of Oxford, Université Paris-Sorbonne, dar nu numai, si s-au înscris la urmãtoarele categorii: Studentul Român al Anului din America de Nord – nivel universitar si nivel postuniversitar; Studentul Român al Anului din Europa – nivel universitar si nivel postuniversitar; Studentul Român al Anului de pe Alte Continente; Studentul Român Erasmus al Anului; Studentul Anului în România; si Premiul Special în Arte. Toti reprezintã modele de succes în societatea noastrã si sunt exemple firesti ale ambitiei si reusitei pe plan academic si profesional. Vlad Mãrgãrint, originar din Bârlad, spune cã perseverenta si ambitia sunt uneltele ale cãror initiale le foloseste sã spunã „P.A.” temerilor atunci când este la început. Astfel a început, anul trecut, drumul sãu în Elvetia, unde studiazã Matematica (Master) la ETH Zurich. A plecat din Bârlad în celãlalt capat al „axei”, dorindu- si sã lupte si sã reuseascã, independent de situatia financiarã de acasã. Provocãrile unei vieti fãrã sustinere financiarã în Zürich i-au schimbat optica despre lume. Pe parcursul acestui drum, lucrând în paralel ca Asistent Universitar, si-a dat seama cât de mult i-ar plãcea sã creeze instrumente matematice pentru a ajuta oamenii. Oamenii au fãcut posibile reusitele din proiectele sale din 2014, cel mai important fiind prima sa lucrare stiintificã publicatã înainte de a începe Teza de Master. Dacã ar începe din nou, tot în „beznã” s-ar aventura, pentru cã a vãzut cum „scântei fade pot sã-ti lumineze tot drumul”.

Distinctia în Educatie se premiaza la început de an!

Câstigãtorii vor fi anuntati în cadrul Galei Studentilor Români din Strãinãtate. La început de 2015, pe 8 ianuarie, evenimentul va reuni la Palatul Parlamentului, Sala „C. A. Rosetti”, studenti si tineri profesionisti, personalitãti din mediul academic si sectorul public, din mediul de afaceri si cel neguvernamental. Totodatã, la eveniment vor urca pe scenã tineri artisti români de renume international, alãturi de care invitat ii si membrii Ligii vor sãrbãtori 6 ani de activitate a LSRS. La eveniment sunt asteptat i 800 de participanti, student i si tineri profesionisti, personalitãti din mediul academic si sectorul public, din mediul de afaceri si cel neguvernamental. LSRS oferã studentilor si absolventilor români de peste hotare un cadru deschis de dialog si actiune. LSRS promoveazã initiativa, profesionalismul si solidaritatea membrilor sãi, ca reprezentanti de valoare ai României, si o atitudine pozitivã fatã de perspectivele reorientãrii lor spre tarã. Obiectivul principal al LSRS este de a apãra si promova drepturile si interesele academice, profesionale, sociale, civice si culturale ale membrilor sãi, precum si de a sprijini contributia lor la dezvoltarea României. LSRS este o organizatie neguvernamentalã, apoliticã si echidistantã.

sursa: monitoul de vaslui

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
O medalie de aur şi trei de argint pentru elevii români, la Olimpiada de Chimie din Vietnam  482
Foto: icho2014.hus.edu.vn

Elevii români au câştigat patru medalii, una de aur şi trei de argint, la Olimpiada Internaţională de Chimie de la Hanoi, obţinînd unul dintre cele mai bune rezultate pe echipe, informează, marţi, Ministerul Educaţiei, scrie Mediafax.

Maria Andreea Filip, elevă în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, laureată cu argint la ultimele două ediţii şi aflată la ultima participare, a reuşit să obţină în acest an medalia de aur. 

VEZI AICI REZULTATELE LA OLIMPIADĂ

Olimpicii medaliaţi cu argint sunt: Dumitru Călugăru, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, Vlad Mihai Mandric, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Sfântul Sava” din Bucureşti şi Bogdan Ştefan Ivan, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” din Bucureşti. Dumitru Călugăru a obţinut medalia de argint şi în 2013, la Moscova.

La cea de-a 46-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, care s-a desfăşurat în perioada 20-29 iulie, la Hanoi (Vietnam), au participat 291 de concurenţi din 77 de ţări.

Echipa României revine în ţară miercuri, la ora 13.05, pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, a precizat Ministerul Educaţiei.

sursa: antena3

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Simona Diaconu, Andrei Bud, Stefan Spataru si Paul Musca - medaliati la Internationala de Matematica
Simona Diaconu, Andrei Bud, Stefan Spataru si Paul Musca – medaliati la Internationala de Matematica
Foto: Hotnews
 Elevii romani au obtinut sase medalii – una de aur si cinci de argint – la a 55-a editie a Olimpiadei Internationale de Matematica, desfasurata in perioada 3-13 iulie, in Cape Town (Africa de Sud). In urma rezultatelor, Romania s-a clasat pe locul 11 in lume si pe primul loc intre tarile Uniunii Europene. Toti cei sase elevi ai echipei Romaniei au obtinut medalii. Astfel, Stefan Spataru a castigat medalia de aur, iar Paul Gabriel Musca, Teodor Andrei Andronache, Viorel-Andrei Bud, Simona Diaconu si Ioan Laurentiu Ploscaru au castigat medalii de argint.

  • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov
  • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania

La competitie au luat parte 560 de participanti din 101 tari. Au fost acordate 49 de medalii de aur (pentru un rezultat ≥ 29 puncte) si 113 medalii de argint (pentru un rezultat ≥ 22 puncte).

Pe locul I s-a clasat China (cinci medalii de aur si una de argint ), iar pe locul secund Statele Unite (cinci medalii de aur si una de argint). Locul 3 a fost ocupat de Taiwan (patru medalii de aur si doua de bronz) si pe locul 4 s-a clasat Federatia Rusa (trei medalii de aur si trei medalii de argint).

Alaturi de Romania, pe locul 11 s-a clasat si Australia cu o medalie de aur, trei de argint si doua de bronz.

Locul 5 a fost ocupat de Japonia (patru medalii de aur, una de argint si una de bronz), locul 6 a fost ocupat de Ucraina (doua medalii de aur, trei de argint si una de bronz), iar locul 7 a fost ocupa de Koreea (doua medalii de aur si patru de argint).

Pe locul 8 s-a clasat Singapore (trei medalii de aur, doua de argint si una de bronz), pe 9 s-a clasat Canada (doua medalii de aur, una de argint si trei de bronz), iar pe 10 s-a clasat Vietnam (trei medalii de aur, doua de argint si una de bronz).

 

Rezultatele Romaniei la Internationala ed Matematica 2014
Rezultatele Romaniei la Internationala ed Matematica 2014
Foto: Hotnews

Olimpiada Internationala de Matematica 2014 s-a desfasurat in perioada 3 – 13 iulie, in Cape Town, Africa de Sud. La competitie au participat 565 de elevi din 106 tari. Lotul olimpic al Romaniei este format din elevii Stefan Spataru, Teodor Andrei Andronache, Diaconu Simona, Andrei Viorel Bud, Paul Gabriel Musca si Ioan Laurentiu Ploscaru. Echipa nationala este coordonata de catre profesorii Radu Gologan (Leader) si Bogdan Enescu (Deputy leader) si ii are ca observatori pe profesorul Mihai Baluna si pe “copilul minune al matematicii” Omer Cerrahoglu, care anul acesta nu a mai participat la olimpiada nationala de Matematica, ci la cea de Informatica. Vezi aici intreaga echipa

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2014

Cine sunt olimpicii romani la Matematica

Simona Diaconu

Simona Diaconu
Foto: Hotnews

Simona Diaconu (18 ani) este eleva in clasa a XI-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti (provenita de la Liceul Teoretic “Spiru Haret” Tecuci). Anul acesta, Simona Diaconu a obtinut medalie de aur la Olimpiada Europeana de Matematica pentru Fete, unde Romania a ocupat locul 3 pe natiuni. Simona a participat de trei ori la aceasta competitie si a castigat aur de fiecare data. In 2013, a obtinut medalie de aur la Olimpiada Balcanica de Matematica pentru seniori, unde Romania s-a clasat pe primul loc pe natiuni.

Tot medalie de aur a obtinut si la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada 2013, iar in 2011 Simona Diaconu a luat argintul la Olimpiada Balcanica de Matematica. “Este si a fost o experienta interesanta sa fiu singura fata [in lotul olimpic national de matematica], insa m-am obisnuit cu asta acum mult timp”, a declarat Simona Diaconu in cadrul unei intalniri online cu cititorii HotNews.ro. Desi mai are un an de liceu, Simona Diaconu a inceput pregatirea pentru o facultate in strainatate.

“In Romania, nu as avea atat de multe optiuni, ar trebui sa fac matematica si economie si m-as duce la facultatea respectiva si as face numai cursurile legate de economie sau de matematica. In schimb, la o facultate din afara se pot face mai multe cursuri la aceeasi facultate fara nicio problema si se dezvolta mai multe abilitati. Lucrez la aplicatii”, a declarat Simona, care oscileaza intre SUA si Anglia. Vezi aici interviul acordat HotNews.ro de catre Simona Diaconu, inainte de a pleca la Olimpiada Internationala.

 

Andrei Bud
Andrei Bud
Foto: Hotnews

Andrei Bud (18 ani) a absolvit anul acesta Liceul International de Informatica Bucuresti (provenit de Liceul Teoretic Negresti-Oas). Viorel Andrei Bud este medaliat cu argint al Olimpiadei Balcanice de Matematica 2014. In urma cu un an, a obtinut medalie de bronz la Olimpiada Internationala de Matematica si medalie de aur la Olimpiada Balcanica de Matematica pentru seniori. In 2011, a castigat medalie de argint la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada. Este singurul olimpic din lotul Romaniei care a spus ca va face facultatea in Romania. El va urma cursurile ASE si ale Facultatii de Matematica de la Universitatea din Bucuresti.

El a povestit pentru HotNews.ro ca din pregatirea unui olimpic face parte si o analiza a riscurilor, in fata fiecarei competitii. “Trebuie sa faci bine nu ca sa ai mult de castigat, ci ca sa minimizezi riscul, pentru ca e o durere destul de mare in momentul in care nu te califici la olimpiada sau simti ca esti mult mai slab decat altii”, a declarat acesta pentru HotNews.ro.

Paul Musca
Paul Musca
Foto: Hotnews

Paul Musca (19 ani) a absolvit anul acesta tot Liceul International de Informatica Bucuresti (provine de la Colegiul National Iasi) si a obtinut primul loc pe tara la Olimpiada Nationala de Matematica. Paul Musca a castigat medalie de argint la Olimpiada Balcanica de Matematica, iar in urma cu un an a obtinut tot argint la aceasta competitie. In 2013, el a castigat medalie de aur la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, el a declarat ca nu ii place chimia si, “in general, materiile care se fac la scoala”. Ii displace “chiar si matematica de la scoala”, pentru ca “accentul este pus foarte mult pe memorare si ar trebui sa fie pus pe intuitie si originalitate”.

“Daca mi-as fi dorit sa spun ceva si sa inteleaga ceilalti elevi ar fi ca matematica de la scoala este intr-adevar urata, dar exista si o alta matematica, care este frumoasa. (…) E mult mai important sa inveti cum sa gandesti, decat sa rezolvi 100 de probleme” – Paul Musca.

Stefan Spataru
Stefan Spataru
Foto: Facebook

Stefan Spataru (18 ani) este elev in clasa a XI-a la Liceul International de Informatica Bucuresti (provenit de la Scoala Generala “Mihai Viteazul” Alexandria). A obtinut medalie de aur cu punctaj maxim la Olimpiada Balcanica de Matematica 2014. Stefan Spataru a castigat medalie de argint la Olimpiada Internationala de Matematica de anul trecut si medalie de bronz la precedenta editie. De asemenea, la editia de anul trecut a Olimpiadei Balcanice de Matematica pentru seniori, el a castigat medalie de argint. Stefan Spataru este si castigator al medaliei de aur la Balcaniada de Matematica, Turcia, 2012.

In cadrul unei discutii online cu cititorii HotNews.ro, Stefan Spataru a povestit ca “in clasa a VIII-a, la primul baraj pentru Balcaniada, am avut un blocaj si de-abia m-am calificat in lotul de 20 ce urma sa dea toate barajele. M-am dus la urmatoarele baraje fara speranta ca m-as putea califica, ci mai mult pentru o experienta interesanta. Cu toate acestea, cred ca am prins cele mai bune 3 zile din anul acela si am reusit sa ma calific. Am invatat atunci ca in orice situatie exista o sansa de a reusi si pana nu e totul pierdut nu trebuie sa cedez”.

Ioan Laurentiu Ploscaru
Ioan Laurentiu Ploscaru
Foto: Facebook

Ioan Laurentiu Ploscaru este elev in clasa a X-a la Colegiul National “Alexandru Lahovari” Ramnicu Valcea. A obtinut medalie de aur cu punctaj maxim la Olimpiada Balcanica de Matematica 2014. Tot medalie de aur cu punctaj maxim a castigat si la Olimpiadele Balcanice de Matematica pentru juniori 2013 si 2012 si la ambele editii s-a clasat pe primul loc la individual. De asemenea, a castigat medalie de aur si la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada 2013. In urma cu doi ani, el a fost medaliat cu aur de Societatea Stiintifica de Matematica din Romania, iar in 2009 a obtinut bronzul la Concursul International “Arhimede”, scrie Adevarul.

Teodor Andrei Andronache
Teodor Andrei Andronache
Foto: imo-official.org

Teodor Andrei Andronache este elev in clasa a X-a la Liceul International de Informatica Bucuresti (provenit de la Scoala Generala Sinesti, Valcea). Andrei Teodor Andronache a fost medaliat cu bronz Olimpiada Balcanica de Matematica 2014. La Olimpiada Balcanica de Matematica pentru junioria, a obtinut medalie de aur in 2013 si 2012.

Istoria Romaniei la Olimpiada Internationala de Matematica

Olimpiada Internationala de Matematica a fost organizata la initiativa Romaniei a Societatii de Stiinte Matematice in 1959. Prima editie a olimpiadei s-a desfasurat la Brasov, in urma cu 55 de ani. Tara noastra a ocupat atunci primul loc in competitia pe natiuni, iar primul roman care a luat aur in istoria competitiei a fost Basarab Nicolescu.

Pana la aceasta editie, Romania a castigat primul loc pe natiuni de 5 ori la Olimpiada Internationala de Matematica: in 1959, 1978, 1985, 1987 si 1996. Palmaresul loturilor olimpice romane la Olimpiada Internationala de Matematica este de 296 de distinctii: 73 de medalii de aur, 124 de medalii de argint, 96 de medalii de bronz si 3 mentiuni.

Romania detine recordul la numarul de olimpiade internationale de matematica pe care le-a organizat: a gazduit pana in prezent 5 editii ale competitiei, iar olimpiada din 2018 va fi organizata tot in tara. Un alt rectord inregistrat de Romania este urmatorul: Ciprian Manolescu este singurul olimpic cu scor perfect la trei Olimpiade Internationale de Matematica (1995, 1996 si 1997) si la doua Balcaniade de Matematica. In prezent, el este profesor de matematica la UCLA.

In urma cu doi ani, Romania a ocupat primul loc in UE la Olimpiada Internationala de Matematica si locul 10 in lume. Detalii aici

In urma cu un an, elevii romani au obtinut trei medalii de argint si trei de bronz la Olimpiada Internationala de Matematica. Detalii aici

Sursa:  Red. Stiri     HotNews.ro

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Andrei Ungureanu

Andrei Ungureanu
Foto: Arhiva personala
 “Invata matematica pentru ca iti organizeaza mintea, te ajuta sa faci conexiuni intre cunostinte, sa analizezi, sa compari, sa selectezi, sa sintetizezi, sa gasesti solutia optima in cel mai scurt timp”. Este sfatul lui Andrei Bogdan Ungureanu (27 de ani) catre copiii care fac primii pasi in lumea cifrelor. Medaliat cu aur la Olimpiadele Internationale de Matematica din 2005 si 2006, tanarul matematician a absolvit cu Summa cum Laude studiile in matematica la Princeton University, dupa care a lucrat la Morgan Stanley. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Andrei Bogdan Ungureanu a vorbit despre curiozitate ca element necesar in dezvoltarea unei pasiuni, despre cum “succesul vine de obicei in urma unei munci sustinute si de lunga durata”, dar si despre noua tendinta – “Smart is the new cool”.

  • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov
  • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania
Andrei Bogdan Ungureanu a obtinut medalie de aur la Olimpiadele Internationale de Matematicadin 2005 si 2006 si medalie de argint la prima participare, in 2004. A fost coleg de lot cu Andrei Negut si cu Gabriel Kreindler.

A absolvit Colegiul National “Traian” din Drobeta-Turnu Severin, dupa care a urmat cursurile Princeton University (2006-2010). In 2007 a obtinut Freshman First Honor Prize – premiu care se acorda cate unui student aflat in anul II, ca recunoastere pentru realizarile de exceptie din primul an de facultate – precum si Shapiro Prize pentru excelenta universitara (Sursa).

In 2007, Andrei Ungureanu alaturi de Andrei Negut a facut parte din echipa cu care Princeton a castigat locul doi la Concursul de matematica William Lowell Putnam. Ungureanu a participat la prestigioasa competitie nord-americana si in 2006, unde a avut unul dintre primele 25 de punctaje (Sursa). In 2010 a absolvit studiile in matematica la Princeton cu distinctia “Summa cum Laude”. Dupa terminarea studiilor, a lucrat ca analist la Morgan Stanley, iar in prezent lucreaza in domeniul financiar in New York.

Matematica “initial am perceput-o ca pe un joc si numai dupa un timp mi-am dat seama cat de atasat sunt de subiect”, a declarat pentru HotNews.ro Andrei Bogdan Ungureanu. Acesta a povestit ca isi aminteste “cu drag episoade repetate din copilarie, cand parintii sau un unchi, profesor de matematica, formulau probleme de care nu ma puteam detasa pana nu le rezolvam. Adesea ma intorceam rapid cu solutia si, spre uimirea tuturor si marea mea satisfactie, solicitam una mai dificila“.

Cam la fel se intampla si in calatoriile cu masina – obisnuiam sa stau in spate, in picioare si sa-i pun o multime de intrebari tatalui meu, aflat la volan. Mama intervenea cu exercitii care contineau adunari si scaderi, cu trecere peste ordin si care asigurau linistea in masina pentru catva timp“, relateaza tanarul matematician.

Experienta olimpiadelor a venit, insa, la pachet cu emotiile pe care le presupune o competitie. “In fata unui concurs, emotiile sunt inerente si ele se intensifica cu cat rezultatul competitiei are o importanta deosebita. Pentru mine, si cred ca pentru multi elevi, sentimentul ca fiecare concurs este crucial a dominat importanta pe care concursul o are de fapt in mod real“, a povestit Ungureanu.

Potrivit acestuia, “odata ce ai vazut subiectele, o mare parte din emotii se risipeste. Cred ca emotiile sunt benefice intr-o oarecare masura pentru ca esti alert. In acelasi timp, prea multe emotii pot sa genereze un blocaj. Pentru mine, plimbarile si sportul au avut un efect pozitiv in a tempera starile de stres“.

Sigur ca exista dragoste pentru matematica – atata munca pe parcursul anilor nu se realizeaza din constrangere. Bineinteles ca intervin si momente de furie, dar cu timpul am invatat sa le gestionez. Ca si in viata, intalnesti adesea obstacole, dar trebuie sa te mobilizezi si sa mergi mai departe“, a declarat Andrei Bogdan Ungureanu.

In ceea ce priveste dezvoltarea pasiunii pentru aceasta disciplina, olimpicul este de parere ca “primele intalniri cu matematica si cu persoana care le intermediaza sunt foarte importanteCopiii vor prefera sa se joace, deci introducerea unei activitati dificile si care implica efort trebuie facuta treptat. Daca elevii vor avea un profesor care sa le prezinte intr-un mod placut disciplina si familia va incuraja efortul depus de copil, cred ca ar fi mai multe rezultate pozitive“.

Eu cred ca frumusetea matematicii vine in mare parte din puritatea ei. Este o stiinta foarte exacta, precisa, unde este o notiune clara a unui adevar absolut. Nu sunt sigur ca acelasi lucru se poate spune la fel de convingator despre alte stiinte“, a spus Ungureanu.

Acesta a povestit ca “initial ma motivau aprecierile si admiratia celor din jur. Cand am inceput activitatea competitionala, locul obtinut si rezultatele au fost principalul factor care m-a motivat. Pentru mine, dorinta de reusita a fost aceeasi indiferent de nivelul concursului (local, national, international)“.

Andrei Ungureanu catalogheaza modul in care aborda matematica la vremea la care participa la olimpiade drept una “inocenta”. “Imi facea mare placere sa petrec timpul rezolvand probleme in acest domeniu captivant si nu ma gandeam foarte mult de ce este folositor. Eram uimit la inceput ca parintii si profesorii erau foarte incurajatori si bucurosi; pentru mine, era un fel de joc care imi captiva toata atentia si timpul. Bineinteles ca mai tarziu am realizat cat de important si benefic este studiul acestei stiinte“, spune el.

Cu timpul, abordarea a devenit mai pragmatica. Am constientizat cat de vast este domeniul si cum va trebui sa iau decizii care vor insemna ca parti ale acestui domeniu nu le voi studia niciodata. Imi este dor de visele din copilarie, cand matematica era ceva care poate fi cucerit in intregime. Dar realitate este ca un studiu profund necesita restrictionarea eforturilor intr-o directie precisa si limitata“, este de parere tanarul matematician.

Acesta povesteste ca, la fel “ca in orice demers de lunga durata si dificil, au existat impasuri, momente de descumpanire si dezamagiri. Cred ca acestea fac parte dintr-o evolutie si sunt experiente de invatare benefice. Secretul sta in modul in care sunt depasite“.

Au fost probleme la care am lucrat si una sau doua saptamani. Bineinteles ca acest timp nu a fost continuu, au fost zile intregi in care nu m-am gandit la problema respectiva deloc. Ideile apar in minte si se concretizeaza uneori de-a lungul timpului. Daca ma intrebati cat timp in total am petrecut pe o problema, as zice probabil in jur de 4-5 ore“, a declarat Ungureanu.

In opinia lui, “secretul pentru o viata frumoasa este compromisul si solutia depinde de fiecare. Un copil care petrece tot timpul lucrand la matematica poate fi perceput ca un outsider. Unii copii nu sunt deranjati de acest lucru. Ei iubesc matematica mai presus de alte activitati si de parerile celor din jur. Cred ca daca cineva este in aceasta situatie trebuie sa depaseasca indoielile si tachinarile altora si sa faca ce-i place“.

Pe langa pasiunea pentru matematica, alti copii au interese diverse. Cred ca acest drum, pe care si eu m-am aflat, este mai greu de navigat. Trebuie mentinut un echilibru si deciziile pot sa fie diferite depinzand de moment. Cu timpul, astfel de decizii vor deveni mai usoare datorita experientei. Foarte important pentru mine a fost sa constientizez imensele oportunitati pe care sacrificiile pentru matematica le ofera. Nu mi-a fost frica ca voi ramane captiv in matematica. Mereu am inteles ca ceea ce invat in matematica poate fi folosit in multe domenii si daca voi dori sa pornesc pe un alt drum, multe usi mi se vor deschide“, spune astazi fostul olimpic international.

Pentru matematicianul Andrei Ungureanu, o lume in care nu exista demonstratii ar fi un adevarat cosmar. In ceea ce priveste planurile pe care le proiecta in 2006, cand a urcat ultima oara pe podiumul Olimpiadei Internationale de Matematica, o parte dintre acestea “s-au implinit: am absolvit facultatea pe care mi-am dorit-o si m-am dezvoltat mult pe plan personal si intelectual“.

O alta parte din planuri s-a schimbat. Eu cred ca acest fenomen se intampla adesea: avem o idee despre unde dorim sa ajungem in 5-10 ani, dar cu timpul invatam mai mult despre noi insine si depre ce se intampla in jur si ne schimbam planurile. Nu privesc planurile mele de la sfarsitul liceului ca fiind puerile. Le-as numi mai degraba un punct de pornire, iar timpul si experienta ulterioara mi-au aratat cum trebuie continuate”, a declarat Ungureanu.

Potrivit acestuia, “Romania are performante constante si foarte valoroase la olimpiadele internationale. Acest fapt este admirabil si se datoreaza pasiunii profesorilor care pregatesc lotul de matematica si, in egala masura, pasiunii si daruirii elevilor romani care doresc sa se afirme“.

Intrebat care ar fi sfatul pe care l-ar da parintilor care cauta solutii pentru a-si indruma copiii spre implinirea potentialului, Andrei Bogdan Ungureanu a declarat ca “este foarte important ca parintii sa-si iubeasca foarte mult copiii, sa petreaca mult timp cu ei si sa-i cunoasca. Incurajarile si suportul in momentele dificile ajuta copiii sa dezvolte incredere in fortele proprii si sa realizeze ca efortul este rasplatit. De asemenea este important pentru parinti sa realizeze ca au un control limitat. Copiii sunt influentati de prieteni, de ce invata la scoala, si vor incepe treptat sa ia decizii singuri, pe care uneori parintii trebuie sa le respecte si sustina chiar daca nu sunt de acord cu ele. Este un echilibru greu de mentinut pentru parinti“.

Urmatorul experiment celebru (Stanford marshmallow experiment) s-ar putea sa fie elocvent. Unui copil ii sunt oferite doua posibilitati: sa manance un patratel de ciocolata acum sau doua patratele daca asteapta o vreme. Copiii care au asteptat au avut rezultate mai bune la invatatura si in viata. As sugera parintilor sa invete copiii ca succesul vine de obicei in urma unei munci sustinute si de lunga durata”, a explicat Ungureanu.

Iar cel mai important ingredient in studierea unei discipline este “prezenta unei curiozitati pentru domeniul ales. As mentiona si cateva trasaturi de caracter care ar conduce catre profesionalism: disciplina, munca, perseverenta, puterea de sacrificiu, echilibrul si o dorinta permanenta pentru autodepasire”. “‘Smart is the new cool’ este o expresie pe care o aud din ce in ce mai mult in cercurile mele de cunostinte si prieteni, a precizat el.

In ceea ce priveste raspunsul pe care i l-ar da unui copil, la intrebarea: De ce sa invat eu matematica?, Andrei Bogdan Ungureanu a declarat urmatoarele: “invata matematica pentru ca iti organizeaza mintea, te ajuta sa faci conexiuni intre cunostinte, sa analizezi, sa compari, sa selectezi, sa sintetizezi, sa gasesti solutia optima in cel mai scurt timp. Aceste calitati sunt extrem de benefice in viata in general, indiferent de ce domeniu de lucru vei urma. Este mult mai bine sa depui un efort sustinut in scoala, decat sa regreti mai tarziu“.

Sursa: HotNews.ro
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Dan Suciu
Dan Suciu
Foto: Arhiva personala
 Cum arata doua probleme de matematica de 1 milion de euro fiecare? Raspunsul vine de la Dan Suciu, matematician roman premiat in SUA, medaliat la Olimpiada Internationala de Matematica, astazi profesor de Computer Science la University of Washington. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Dan Suciu i-a sfatuit pe studenti ce sa invete ca sa fie cu adevarat buni in informatica, a explicat cum arata o problema matematica in Romania si cum este formulata ea de americani si a dezvaluit cine poate fi cu succes un “role model” pentru un elev: profesorul din scoala sau parintele?

  • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov
  • ​HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania
Dan Suciu a obtinut medalie de argint la Olimpiada Internationala de Matematica din 1976 si cel mai bun rezultat din lotul Romaniei in acel an. A absolvit Universitatea Politehnica din Bucuresti, in 1995 si-a obtinut doctoratul in Computer Science la University of Pennsylvania. Din 2000 este profesor la University of Washington, unde preda Computer Science.Este co-autor a doua carti – Data on the Web: from Relations to Semistructured Data and XML, 1999 – si – Probabilistic Databases, 2011. Detine 12 patente inregistrate in Statele Unite ale Americii, este Fellow al ACM (Association for Computing Machinery) si a primit numeroase premii pentru lucrarile pe care le-a realizat. Vezi aici CV-ul lui Dan Suciu.

Citeste interviul integral acordat HotNews.ro de catre matematicianul Dan Suciu, la implinirea a 55 de ani de la prima Olimpiada Internationala de Matematica

Rep: Cum a inceput pasiunea pentru matematica: a fost o constrangere sau o placere inca de la inceput?
Dan Suciu: Greu de spus, dar in nici un caz constrangere. Pasiunea vine printr-o reactie pozitiva: daca copilul face bine la matematica, cei din jur il incurajeaza si atunci el/ea face si mai bine.

Rep: Care sunt primele dumneavoastra amintiri despre matematica?
Dan Suciu: Tin minte o problema naiva, la care am fost expus in clasa a IV-a. Problema este: avem un peste, corpul cantareste cat coada si capul impreuna, iar capul cantareste jumatate din greutatea corpului; daca coada are 4kg, cat cantareste pestele? Parintii mei si prieteni de-ai lor (parintii altor copii) erau interesati sa explice problema asta la nivelul unui elev de clasa a IV-a, probabil ca sa ajute pe unul dintre copiii din grupul nostru de prieteni, dar singura lor abordare folosea algebra. Eu am reusit sa “explic” problema in mod elementar si asta m-a facut eroul zilei si mi-a dat un prim stimulent pentru matematica.

Rep: Care a fost atmosfera la olimpiada internationala din 1976 la care ati participat?
Dan Suciu: 1976 a fost primul an cand olimpiada internationala s-a organizat intr-o tara din afara blocului comunist: in Austria. Incepand cu anii ’70 era aproape imposibil sa calatoresti din Romania intr-o tara occidentala, dar, bineinteles, guvernul comunist a trebuit sa lase echipa sa calatoreasca in Austria ca sa participe la olimpiada. Pentru noi, cei 8 elevi, experienta a fost o aventura de nedescris. A trebuit sa obtinem pasapoarte, sa calatorim cu avionul, apoi cu autocarul pe autostrazile austriece si sa fim expusi la avansul tehnologic al societatii austriece.

Nu imi prea amintesc multe despre olimpiada propriu-zisa: pentru mine, socul cultural a dominat concursul propriu-zis. Am avut noroc si am facut suficient de bine la olimpiada (am obtinut medalia de argint), dar tin minte ca cel putin un coleg din echipa noastra pe care il consideram mult mai bun decit mine a suferit de emotiile concursului, poate si afectat de socul cultural.

Din perioada aceea imi amintesc cu mare placere de olimpiadele nationale de matematica din Romania. Competitia era foarte corecta, problemele erau elegante si le discutam indelung cu prietenii din clasa, iar profesorii care organizau olimpiadele erau oameni foarte competenti si de foarte buna calitate. Asta era in mare contrast cu directia generala in care mergea societatea romana, care se degrada rapid si unde factorii de decizie erau treptat inlocuiti cu incompetenti.

Rep: Cum ati reusit sa faceti fata emotiilor olimpiadei?
Dan Suciu: Eu am norocul sa am performanta maxima in conditii concurs. Dar cunosc oameni foarte talentati care nu fac bine in conditii de examen/concurs.

Rep: Care este relatia dumneavoastra cu matematica – este dragoste pura sau sunt si momente de furie?
Dan Suciu: Dragoste pura.

Rep: De ce credeti ca majoritatea copiilor antipatizeaza matematica?
Dan Suciu: Cultura noastra moderna glorifica alte calitati decat matematica. Intrebarea pe care mi-o pun eu este daca asta este un fenomen nou in societate (nu numai societatea romaneasca, ci in majoritatea tarilor) si daca ar trebui sa fim ingrijorati de directia in care evoluam. Dar eu nu cred ca in trecut (sa zicem, in prima jumatate a secolului XX) majoritatea populatiei invata mai multa matematica decat invata astazi; nu am date, dar as face ipoteza ca procentul de populatie care ajunge sa inteleaga matematica bine este la fel de mic azi ca si in trecut. Asa ca eu nu sunt ingrijorat de antipatia fata de matematica, nu cred ca este un fenomen nou, ci nou este doar modul in care il percepem. Pe de alta parte, ca parinte, sunt foarte preocupat de cum percep copiii mei matematica!

Rep: Care este, in opinia dvs, frumusetea matematicii?
Dan Suciu: Matematica este absoluta. Orice alta stiinta depinde de observatii si experimente, care se schimba in timp. Dar in matematica adevarul este absolut. Un aspect care este si mai fascinant este cum concepte abstracte din matematica apar in mod fundamental in locuri suprinzator de diverse.

In 1960, Eugene Wigner a scris un articol celebru intitulat “The Unreasonable Effectiveness of Mathematics in the Natural Sciences” (“Efectul Nerezonabil al Matematicii in Stiintele Naturale”), care incepe cu o poveste adevarata. Doi fosti colegi de liceu se reintilnesc dupa citiva ani. Unul este statistician; ca sa-i explice fostului coleg ce inseamna un statistician, ii arata un articol recent pe care l-a scris despre niste tendinte statistice ale populatiei. Articolul incepe cu formula distributiei Gaussiene, apoi face diverse analize ale populatiei. Prietenul nu-l crede: “Ce este simbolul asta?” “Este Pi”. “Cum asa?” “Pi este raportul dintre lungimea si diametrul cercului”. “Iti bati joc de mine: analiza populatiei nu poate avea nici o legatura cu lungimea cercului!”.

Tocmai asta este frumusetea matematicii: concepte, cum ar fi Pi, apar unde nu te astepti, cum ar fi in formula distributiei Gaussiene, folosita in multe locuri in statistica si in multe alte stiinte. Ce cauta Pi in integrala lui e la puterea -x^2, care este distributia Gaussiana? Raspunsul e si mai fascinant, integrala acestei functii se calculeaza foarte usor folosind numere complexe si functii trigonometrice!

In matematica, toate se leaga: Pi, cu e, cu i, cu teoria probabilitatii si cu analiza statistica a populatiei. Povestea asta, descrisa de Wigner in articol, trebuie sa se fi intimplat prin anii ’50, mult inaintea calculatoarelor. Astazi, cu explozia de date si analiza de date cu calculatorul, fenomenul descris de Wigner se repeta de mii de ori: matematica “apare” unde te astepti mai putin si are un efect “nerezonabil” (in sensul de neasteptat de mare) asupra societatii in ansamblu.

Rep: Ati trecut printr-o perioada in care ati respins matematica? 
Dan Suciu: Nu. Dar am fost atras in egala masura de calculatoare/programare/informatica. Toata viata am incercat sa gasesc punti intre cele doua. In 1976, matematica si programarea pareau divergente si eu a trebuit sa aleg intre facultatea de Matematica si facultatea de Automatica/Calculatoare (am ales calculatoare). Mai tirziu am invatat ca legaturile dintre matematica si programare sint foarte adinci.

Teorema lui Cook-Levin-Karp despre P si NP a fost publicata abia in 1971-72 (eu am aflat despre aceasta teorema tarziu, abia prin anii ’80) si au trebuit multi ani ca matematicienii sa realizeze cat de profunda este conjectura “P diferit de NP” din acea teorema.

Institutul Clay de Matematica ofera un premiu de cate $1,000,000 pentru 7 probleme in matematica, alese cu grija dintre cele mai importante si dificile probleme din matematica, de exemplu ipoteza lui Riemann. Problema “P diferit de NP” este una din cele 7, desi, la origine, aceasta problema nu a fost formulata ca o problema de matematica, ci ca intrebare despre ce pot si ce nu pot sa faca calculatoarele.

Multi sustin ca problema “P diferit de NP” este cel mai usor de inteles dintre cele 7 probleme in lista Clay. Pentru cititorii curiosi, problema poate fi descrisa astfel: sunt date n orase, impreuna cu distantele intre oricare doua orase. Problema este sa calculam “eficient” (in timp polinomial in n) un traseu prin care sa vizitam toate cele n orase, dar sa parcurgem o distanta minima. Bineinteles, putem incerca toate cele n! posibilitati de a traversa orasele si alegem cel mai scurt traseu, dar asta nu este eficient (n! e mai mare decit orice polinom in n).

Cele mai luminate minti din lume nu au reusit sa gaseasca un mod eficient de a calcula cum sa vizitam cele n orase, dar nici nu au reusit sa demonstreze ca nu este posibil sa calculam asta in mod eficient.

Rep: Ce v-a motivat in evolutia dvs?
Dan Suciu: Am crezut tot timpul ca putem folosi rezultate adanci din matematica pentru a scrie programe pe calculator mult mai bune. Asta m-a motivat in anii ’70 si asta ma motiveaza si azi.

Rep: Cum vedeati matematica in momentul in care ati fost dvs la olimpiada si ce s-a schimbat fundamental in modalitatea in care abordati astazi aceasta disciplina?
Dan Suciu: Centrul de greutate in matematica/informatica/programare/calculatoare s-a schimbat radical in anii ’70. Pe vremea aceea, subiectul la moda erau automatele si gramaticile formale; asta a dus la o teorie frumoasa, care azi formeaza baza compilatoarelor moderne pentru limbajele ca Java, Python, C++, dar nu mai este demult un subiect de cercetare.

Mai tirziu, prin anii ’80, domeniul a fost dominat de teoria complexitatii, in dorinta de a rezolva problema “P diferit de NP”. Problema asta continua sa fascineze pe toata lumea, dar progresul pare efemer.

Astazi, domeniul nostru este dominat de marile succese din “Machine Learning”, care, pe scurt, extrage informatii utile din cantitati foarte mari de date. Bazele matematice ale acestui domeniu sint Algebra Lineara: matrici, sisteme lineare, eigenvalue, descompuneri. Sfatul meu pentru orice student in calculatoare sau informatica este sa invete bine algebra lineara. Marile descoperiri in machine learning din ultimii 10-15 ani se bazeaza pe tehnici care sint usor de inteles de oricine a luat un curs avansat de algebra lineara.

Rep: Cat timp reusiti sa fiti 100% concentrat pe o problema de matematica?
Dan Suciu: Ma concentrez multe ore pe o problema de matematica, dar pe masura ce inaintez in varsta timpul petrecut in concentrare devine din ce in ce mai ineficient. Rezultatul este ca trebuie sa ma concentrez un timp si mai lung… Nu-mi fuge gandul, dar am problema in sens invers: cand trebuie sa fac altceva (sa predau un curs sau sa discut o alta problema cu un doctorand) imi vine greu sa ma rup de la problema la care ma gandesc.

Rep: Ati avut caderi in evolutia dvs. de matematician?
Dan Suciu: Nu.

Rep: Ati avut vreodata sentimentul ca ar trebui sa faceti altceva?
Dan Suciu: Nu. Ma consider foarte, foarte norocos sa am o cariera bazata pe matematica.

Rep: Maximum, cat v-ati chinuit sa rezolvati o problema? 
Dan Suciu: Recordul meu este o problema la care am lucrat 4 ani. Nu sint mandru deloc ca mi-a trebuit atit de mult, dar sint foarte bucuros ca am rezolvat-o. Nu am lasat vreo problema majora nerezolvata, dar asta este un defect, nu e o virtute: la inceputul carierei m-am ocupat mai mult de programare decit de matematica, iar acum sint prea prudent ca sa abordez probleme cu adevarat dificile. Raspunderea mea principala este fata de doctoranzii mei, ca sa aiba succes, si pentru asta trebuie sa aleg probleme care sint rezolvabile si care au impact, ceea ce exclude probleme dificile din punct de vedere matematic.

Rep: Care ar fi sfatul dumneavoastra pentru un copil caruia ii este teama ca pasiunea pentru matematica sa nu il transforme intr-un outsider, in timp ce toti ceilalti colegi se distreaza?
Dan Suciu: Nonsense! Matematicienii au castigat si astazi domina planeta! Cine are pasiune si talent pentru matematica astazi, maine va schimba lumea! Cititorii dumneavoatra beneficiaze zilnic de matematica, de cate ori fac o cautare pe google. De peste 20 de ani companii private pe Wall Street castiga miliarde de dolari folosind analize matematice sofisticate. 

Majoritatea stiintelor astazi se bazeaza pe analize sofisticate de date, care, in ultima instanta, inseamna matematica aplicata: Large Hadron Collider (Acceleratorul Mare de Hadron) a produs 25Peta Bytes in 2012, iar telescopul de noua generatie LSST (Large Synoptic Survey) va produce 9PB pe an.

Nu e nici o rusine sa ai pasiune pentru matematica! Ca matematician aplicat (in special legat de calculatoare), ai astazi foarte multe optiuni pentru o cariera care sa te satisfaca deplin atat material, cit si intelectual. Daca ai ambitia sa rezolvi problemele mari ale omenirii, matematica este absolut indispensabila: de exemplu, daca am sti sa calculam eficient (pe calculator) cum se pliaza proteinele (“protein folding”), atunci am avea o unealta formidabila pentru a produce medicamente avansate, cu efecte dramatice pentru intreaga omenire. Plierea proteinelor este, in ultima instanta, o problema matematica care asteapta sa fie rezolvata si pe care, in mod ironic, natura a rezolvat-o demult, de cand a creat viata.

Ca fapt interesant, frustrati de inabilitatea noastra de a calcula plierea proteinelor cu calculatorul, colegii mei de la Universitatea din Washington au creat un joc pe calculatorprin care au recrutat mii de participanti pentru a calcula plierea proteinelor: oamenii s-au dovedit mai buni decit programele pe calculator si chiar au contribuit la o noua descoperire despre virusul care produce AIDS. Asta nu are sens.

Programul Deep Blue a “batut” campionul de sah in 1997 si, recent, programul Watson a batut campionii de Jeopardy! E timpul ca un matematician ambitios sa rezolve problema plierii proteinelor si sa bata atit natura, cat si pe campionii umani de la jocul fold-it.

Folosesc ocazia asta pentru o promovare. Departamentul nostru de la Universitatea Washington recruteaza activ doctoranzi talentati din toata lumea. As vrea incurajez studentii talentati din Romania sa ia in considerare un doctorat in calculatoare. Cine este interesat ma poate gasi usor cu o cautare pe google si ma poate contacta prin email. Absolventii nostri au cariere stralucite, la companii majore (google, twitter, facebook, microsoft) sau cariere academice la universitati de varf.

Rep: Cum arata cosmarul unui matematician? 
Dan Suciu: Paul Erdos spunea urmatorul banc. Primul semn de imbatrinire pentru un matematician este cand isi uita teoremele. Al doilea semn este cand uita sa-si traga fermoarul in sus. Al treilea semn este cand uita sa-si traga fermoarul in jos.

Rep: Privind in urma, vi s-au implinit planurile pe care le aveati in 1976, cand ati urcat pe podiumul IMO cu medalie de argint?
Dan Suciu: Absolut: am avut norocul sa am o cariera in care am folosit deplin matematica pentru care am avut pasiune din liceu.

Rep: Care sunt diferentele fundamentale in predarea matematicii intre Romania si SUA sau statele cu performante in acest domeniu?
Dan Suciu: Asta este un subiect care ma preocupa intens, pentru ca amindoi copiii mei merg la scoli in SUA si, bineinteles, ma preocupa educatia lor. Raspunsul nu e simplu si va fi lung (scuze…).

In Romania, exista o traditie lunga si adanca de apreciere a matematicii. Cand copilul arata cele mai mici semne de aptitudini matematice este incurajat si laudat; profesorii (cei buni) au gust si aleg probleme “frumoase”. Traditia asta este foarte frumos descrisa in autobiografia profesorului Octavian Stanasila (“Intersectii si paralelisme (matematician printre ingineri)”), care mi-a fost profesor si mentor in facultate. Stanasila descrie o atmosfera in liceele bucurestene in anii ‘50 unde elita elevilor si profesorilor era permanent preocupata de matematica.

Prin comparatie, societatea americana este foarte, foarte pragmatica si matematica aici se abordeaza la fel ca toate celelalte domenii: cu competenta si energie, dar cu un puternic accent pentru aplicatii. Opinia dominanta in SUA este ca matematica trebuie predata in context de aplicatii si nu exista loc pentru matematica de dragul matematicii.

Opinia mea este opusa: eu cred ca matematica este cu adevarat frumoasa doar atunci cand este pura. Ca sa dau un exemplu simplu, o problema de geometrie in scolile din SUA suna cam asa: o cladire de 2 etaje are 7.8m inaltime si un om este pe cealalta parte a strazii la 3.1m de baza cladirii. La ce distanta este omul de varful cladirii? Numerele sint alese cu grija sa reprezinte realitatea: inaltimea unui etaj, latimea drumului.

Un elev bun aplica teorema lui Pitagora, foloseste calculatorul, obtine un rezultat plictisitor de 8.39m, probabil corect, si reflecteaza asupra diverselor inaltimi de cladiri si latimi de drumuri.

Aceeasi problema in Romania suna asa: cladirea are 12m, omul este la 5m de baza, elevul aplica Pitagora, nu are nevoie de calculator pentru ca rezultatul este simplu, 13m, care ii da satisfactia ca a obtinut rezultatul corect, si elevul reflecteaza asupra faptului ca uneori radicalul rezulta, surprinzator, intr-un numar intreg.  

Amandoi elevii sint stimulati, indirect, sa gandeasca la ceva nou: pentru elevul din SUA urmatorul pas este sa descopere ca distantele se pot masura cu laser si nu mai e nevoie de Pitagora, pentru elevul din Romania urmatorul pas e sa descopere numere Pitagoreice, (5,12,13), (3,4,5), (9,40,41), si alte proprietati fascinante in teoria numerelor.  

Abordarea este foarte, foarte diferita si, desi am tendinta sa favorizez traditia romaneasca, nu ar fi corect sa judec. Ca profesor universitar si indrumator de doctorat in SUA am avut ocazia sa lucrez cu doctoranzi americani foarte talentati. Pregatirea lor matematica este buna dupa standardul american, dar nici unul nu s-ar fi comparat din start cu un fost olimpic roman.

Dar calitatea majora pe care o au studentii educati in SUA este capacitatea de a absorbi o cantitate mare de informatie si de a o organiza intr-o poveste clara, coerenta si relevanta. Cu riscul de a generaliza, asta este calitatea esentiala unde educatia americana exceleaza si domina orice alt sistem de educatie in lume. Pentru majoritatea proiectelor de cercetare, asta este formula de succes.

Dezavantajul pe care studentul american il are fata de un olimpic roman in abilitatea de a rezolva probleme matematice este, in ultima instanta, minor, si la nevoie poate compensa prin studiu individual, adesea cu rezultate excelente.

Pe de alta parte, intotdeauna solutia matematica eleganta si definitiva este binevenita, si aici un cercetator talentat la matematica are o ocazie unica sa contribuie.

Romanii sint prezenti si activi in comunitatea de cercetare in calculatoare/informatica. Ca un exemplu, departamentul nostru de calculatoare este unul din primele 5-6 departamente din lume, si, ca urmare, in fiecare an invitam pe cei mai buni 10-12 proaspeti doctori in calculatoare din toata lumea sa dea o prelegere despre teza lor de doctorat in departamentul nostru.

In ultimii doi ani, la varful acestui esalon de elita au fost un roman (anul trecut), si o romanca (anul acesta): ambii si-au luat doctoratul la universitati de varf din SUA, dar eu cred ca traditia veche de educatie matematica din Romania trebuie sa fi avut un efect, fie el si indirect.

Rep: Care sunt secretele unei educatii reusite?
Dan Suciu: As dori sa stiu si eu! Convingerea mea este ca, in educatie, de departe cel mai mare impact il are profesorul, iar pe locul doi colegii/prietenii. “Role model” este termenul englezesc. Daca profesorul cel mai iubit din liceu e cel de matematica, atunci sansele sa-i placa elevului matematica sunt foarte mari; si invers, daca profesorul “cool” este cel de muzica, atunci toata clasa iubeste muzica, iar matematica e plictisitoare.

Influenta colegilor/prietenilor este la fel de importanta. Observatia mea (nestiintifica) este caparintii au adesea un efect contrar, pentru ca un adolescent vrea sa se diferentieze de parinti si sa-si gaseasca singur(a) chemarea in viata.

Rep: Care sunt sfaturile pe care le-ati da unui copil si pe care ati vrea sa le urmeze, ca sa devina un profesionist in orice domeniu si-ar alege?
Dan Suciu: Fa orice doresti, dar alege un lucru pe care sa-l faci foarte, foarte bine.

Rep: Ne puteti da un exemplu de intamplare amuzanta pe care am putea-o incadra la rubrica de “Stiati ca…?” 
Dan Suciu: Primul care imi vine in minte este celebrul premiu Netflix. In urma cu vreo zece ani, compania Netflix avea urmatoarea problema: ce filme sa le recomande clientilor? In vremea aceea compania inchiria discuri DVD si voia sa recomande clientilor filme bazat pe ce filme le-a placut altor clienti cu gusturi similare.

Netflix avea un algoritm privat, dar nu foarte bun, si a lansat o competitie publica, cu un premiu de $1,000,000 pentru cine reuseste sa imbunatateasca scorul algoritmului lor cu 10%. A durat mai multi ani pana cand o echipa de matematicieni si programatori a reusit sa cistige premiul.

Partea “picanta” este ca ideea care a dus la noul algoritmul este, in ultima instanta, o simpla problema de matematica: descompune o matrice uriasa intr-un produs de doua matrici cu rang mic. Daca descompunerea in factori aduce $1,000,000, plus glorie si faima, plus face fericiti milioane de oameni care vad filme interesante, atunci poate matematica merita un pic de atentie, nu?

In mod ironic, Netflix nu a folosit niciodata algoritmul cel nou, pentru ca intre timp s-a schimbat problema: acum clientii comanda filmele pe internet, adesea incep un film apoi schimba la alt film, isi schimba gustul rapid in functie de momentul zilei sau de ce membru al familiei comanda filmul, si sistemul vechi de recomandare nu se mai potriveste.

Traim intr-o perioada plina de “picanterii” din acestea: google a facut o avere pornind de la algoritmul “Page-rank” pentru ordonarea rezultatelor de cautare, care este o aplicatie simpla si directa a teoremei Perron-Frobenius; toate tranzactiile criptografice pe Web se bazeaza, in ultima instanta, pe algoritmul de cifrare RSA, inventat in anii ‘70 si care este o simpla aplicatie a teoremei lui Fermat-Euler.

Astazi, daca stii matematica bine, poti sa cuceresti lumea.

Dar picanteria cea mai mare, dupa parerea mea, este “cum s-au inventat calculatoarele?” (si telefoanele mobile, si tabletele, tot ce este o extensie a calculatoarelor). Raspunsul, in ultima instanta, este: le-au inventat logicienii!

Matematicianul german David Hilbert a propus urmatoarea problema (numita “Entscheidungsproblem” sau “problema de decizie”): descrie o metoda (algoritm) care sa demonstreze automat orice teorema in matematica.

Trebuie sa-l intelegem pe Hilbert: daca am avea o astfel de metoda, viata matematicienilor ar fi mult mai usoara. Cand are de rezolvat o noua teorema, tot ce ar avea de facut matematicianul ar fi sa urmeze pas cu pas instructiunile “metodei” si teorema e demonstrata. Dar, din pacate, ar fi prea frumos sa fie adevarat: o astfel de metoda nu parea sa existe, si atunci matematicienii au incercat sa demonstreze ca nu exista. Insa au avut o problema: ce inseamna exact “o metoda” sau “un algoritm”? Ca sa demonstrezi ca ceva nu exista, trebuie sa ai o definitie riguroasa a acelui “ceva”.

Matematicianul britanic Alan Turing a dat raspunsul definitiv la inceputul anilor ‘30, cind a descris o masina simpla de calculat. Privita din 2014, masina lui Turing pare azi foarte simplista, dar atunci a fost prima definitie a unui “algoritm”.

Mai mult, Turing a demonstrat o teorema fascinanta si revolutionara pentru vremea aceea: a demonstrat ca se poate construi o masina Turing “universala”, care poate calcula orice alta masina Turing. Asta sugereaza ca orice alta “masina” pe care cineva ar putea sa o construiasca este echivalenta cu masina Turing, pentru ca una poate sa o simuleze pe cealalta, asa cum masina Turing universala simuleaza orice alta masina Turing.

Cu alte cuvinte, definitia de “algoritm” este robusta – si ramane neschimbat daca inlocuim masina Turing cu un calculator modern (mult mai complicat). Bineinteles, in plus Turing a demonstrat ca nu exista o masina Turing care sa rezole problema lui Hilbert.

Inventia masinii Turing a fost un mare moment Evrika! in matematica, si pentru omenire in general, pentru ca a dus in citiva ani la constructia calculatoarelor si la tot ce avem astazi: telefoane mobile, tablete, inclusiv masinile moderne care au usor 7-10 procesoare. Totul datoram unor logicieni si unor teoreme!

Pentru cititorii interesati de legatura profunda intre logica si calculatoare, recomand cu caldura cartea fascinanta Logicomix, scrisa de Christos Papadimitriou (profesor la Berkeley): e o lectura de doua ore, minunata.

Rep: Ce i-ati raspunde unui elev care va intreaba: De ce sa invat eu matematica?
Dan Suciu: Este singura materie la care nota nu depinde de cum interpreteaza profesorul raspunsul: daca raspunsul corect este 13 si tu ai scris 13, atunci profesorul nu are de ales decat sa-ti dea nota maxima! Asta se extrapoleaza in restul vietii: matematica nu depinde de deciziile managerului, de partidul politic la putere, de nationalitate si limba, si, credem noi, de sistemul solar de origine al formei de viata care o practica!

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O idee propagata destul de puternic în societatea româneasca de astazi este ca, deloc mândri cu originea lor, unii dintre români afirma ca toate aceste prilejuri de mândrie nationala tin doar de domeniul trecutului, ca România de astazi ar fi… o “tara bolnava”, fara civilizatie, fara personalitati marcante, ea fiind mereu “codasa Europei”.

Pentru a contracara astfel de teorii negativiste, menite sa-i tina pe români “la locul lor” (si departându-i de traditia si sufletul neamului românesc), teorii stabilite de cei ce se doresc “Atotputernicii Lumii”, Iluminati sau francmasoni, vom oferi si o serie de realizari ale geniului românesc ale ultimilor ani:

• Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obisnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocata întreaga Biblioteca a Academiei Române, iar informatiile ar putea rezista… 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la Salonul Mondial al Inventiilor “Bruxelles Europa”, iar autorul doreste cu orice pret producerea de serie în România. Dar forurile din România întârzie la nesfârsit formalitatile…

• Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premiera mondiala, un aparat care purifica aerul în spatiile de locuit: distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind “ca în salina sau pe litoralul marin”. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!…

• Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, în ian.2001)

• România a câstigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe Internet, în 16.11.2000 (107 – 75 cu SUA în finala).

• Hackerii români sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. “Distractia” (conform declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa îsi dovedeasca … valoarea) celor “5 magnifici de la Rasarit” a obligat CIA sa trimita o delegatie la Bucuresti… Printre site urile “sparte” de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc…

• La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s a clasat pe locul I în privinta numarului de premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegatia româna s-a mai întors de la Geneva si cu 4 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu de creativitate (pentru Ionut Moraru – inventia “Biomer”), Medalia expozitiei si Diploma salonului pentru contributia exceptionala în promovarea inventiilor.

• Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si în Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În plus, medicul român a primit si medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numita si în conducerea acestei unitati.

• Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan si director al institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F.Kennedy, Charles de Gaulle, presedintii Suharto si Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), printul Agacan (cu sotia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy, etc.

• La olimpiada internationala de matematica de la Washington (iulie 2001), elevii români au obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din Galati, Arad, Vâlcea si Constanta. Participarea la olimpiade internationale de matematica si fizica: 500 de elevi din 83 de tari… Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galati) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internationale si Balcaniada… Fireste, el a fost “racolat” imediat de americani, optând pentru Universitatea din Princetown (SUA)…

• Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, în vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe în colaborare cu NASA.

• Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii…

• România este pe primele locuri în lume la… exportul de inteligenta. De exemplu, la “Microsoft”, a doua limba vorbita este româna, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot români…

• Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan/New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarându se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video lectii de fitness produse de Cindy Crawford începând din 1992 au fost realizate împreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa înfiinteze în România primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica în fitness pentru adulti…

• Nicolae Balasa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socoteste mental mai rapid decât calculatorul (înmultiri, împartiri, ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este actualmente somer…

• Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD pentru a si realiza inventia epocala (pâna la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe baza gravitatiei, fiind în fapt “instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala în lucru mecanic”. “S-ar închide toate centralele nucleare”, spune el. Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) a refuzat sa-i breveteze inventia în lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu se înghesuie (ca si statul) sa i asigure cei 15.000 USD necesari…

• Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme “Hewlett Packard”. Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit “performanta” de a fi somer în România…

• Ioan Davidoni (52 de ani), un banatean sarac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogatie: inteligenta si inventivitatea. Angajat al fabricii de sticla din Tomesti (Timis), pentru care a realizat, în câtiva ani, 45 de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat când a îndraznit sa si ceara drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adica… de 4 ori greutatea sa în aur!) si apoi a fost reangajat ca muncitor… “din mila”!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat doua inventii de exceptie: un recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani… Prima inventie valoreaza miliarde de dolari în Vest, a doua a înregistrat o inutil la OSIM, pentru ca atât chinezii cât si americanii i au furat si folosit inventia cu un profit imens. De exemplu, în SUA s au vândut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari… În acest timp, statul român ignora în continuare o inventie, într adevar de miliarde…

• Anonim nascut la 14.11.1902, în Câmpina este redescoperitorul tratamentului cu lumina. Prietenul sau, Albert Einstein l-a avertizat: “Esti un visator. Cine crezi ca o sa-ti permita sa distrugi întreaga industrie farmaceutica si sa revolutionezi medicina?” Mai târziu, Elena Ceausescu i-a propus, prin intermediari, s- i cedeze inventia… Pâna la urma, avea sa ajunga prioritatea neuropatologului Peter Mendel, ca atâtea alte inventii românesti “pierdute” în strainatate …

• În 1991, Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche, neconcretizat nici pâna acum. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice… Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vânduta de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fara biela (vânduta Japoniei si folosita în celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii `90).

• Justin Capra este un inventator celebru al României, din pacate mereu tratat cu indiferenta (chiar ostilitate) de autoritatile statului, conditii în care nu e de mirare ca unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani… În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Dupa 7 ani în care “semidoctii savanti” l-au tratat cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din România si au lansat o în fabricatia de serie… În 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu care s a ridicat de la pamânt la… Ambasada SUA din Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata în 1962 de Wendell Moore (“specializat” deja!), iar inventatorul… a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau… Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, “Soleta”, care consuma … 0,5l/100 km si al unei motorete unica în lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încarcare).

• Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! “Cazul Rusetel”, este elocvent pentru geniul românesc dar si pentru “talentul” cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 si a fost brevetat în … ianuarie 2001. Pâna atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca si consilier tehnic la “Mercedes” (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei… Motorul sau se bazeaza, ca principiu de functionare, pe “cazanul Traian Vuia”, inventie folosita înca la locomotivele Diesel electrice pentru încalzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre si navale, în locul turbinelor din termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice.

În lume, mai exista doua brevete în domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid. “Motorul Rusetel” foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina. Datele tehnice preconizate de a patra sa macheta (10 l/100 km consum de apa, 70 km/h viteza maxima) pot fi îmbunatatite la realizarea prototipului: un motor cu apa montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing.Constantin Stroe, care cunoaste acest proiect chiar din 1980, a afirmat ca este dispus sa ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a declarat, încântat: “reusita ar fi un miracol, si cred ca în asemenea caz ar trebui sa se inventeze pentru acest om Premiul Super Nobel”.

Sursa: http://ro.altermedia.info

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Mihai Băileşteanu este un român pentru care cifrele au o chemare aparte. Pasionat de matematică, Mihai a ajuns să predea această disciplină într-o universitate de prestigiu din Rochester, NY (Rochester fiind al treilea cel mai mare oraş din New York). Unul din visurile sale este să se întoarcă periodic în ţară pentru a-i învăţa pe tinerii români matematica “în stil american”. Va invităm să citiţi mai jos un alt interviu cu un român de excepţie.

Prezintă-te şi spune câteva cuvinte despre tine.

Mă numesc Mihai Băileșteanu, am crescut în Craiova, unde am absolvit liceul ”Frații Buzești” în 2003. După liceu am urmat facultatea de matematică la actuala Universitate Jacobs din Bremen, Germania (pe atunci se numea International University Bremen) și anul acesta am terminat doctoratul în matematică la Universitatea Cornell, din orașul Ithaca, statul New York.

Îmi place să cunosc și să interacționez cu mulți oameni, din culturi și medii diferite, de aceea nu mi-a fost foarte greu să plec de-acasă . Îmi place să învăț mereu ceva nou, din orice domeniu (de la reparat mașina, până la filozofie buddhistă) și, dacă am timp, îmi place să îl petrec în natură.

 Unde lucrezi in prezent?

Predau matematica la University of Rochester – Rochester e al treilea mare oraș din statul New York, foarte aproape de granița canadiană. Titlul meu oficial este ”visiting assistant professor” –  este o poziție temporară, echivalentul unui postdoc, ce durează 3 ani și care presupune o activitate de cercetare, concomitent cu predatul a două cursuri în fiecare semestru.

Aș dori să explic pe scurt sistemul american (în domeniul meu) și drumul parcurs de obicei în cariera de matematician. În SUA se poate începe doctoratul fără master, dar doctoratul dureaza în general 5 ani. După doctorat urmeaza studiile postdoctorale (de obicei 3-5 ani) – o perioadă intermediară între doctorat și titularizarea permanentă. Trebuie menționat că în matematică ”postdocii” sunt cei care duc în spate majoritatea cursurilor de matematică, deoarece profesorii renumiți preferă să nu predea, dar universitățile trebuie sa asigure studenților instructori bine pregătiți (pentru că un student plătește 50 000 $ pe an pentru a merge la universitate). În același timp, este important ca ”postdocul” să publice lucrări și să fie activ în domeniul său. După postdoc, urmeaza perioada ”tenure-track” – angajarea pentru 5-6 ani, la sfârșitul celor 6 ani se face o evaluare a profesorului și, dacă totul e ok, primește ”tenure”, adică titularizarea pe viață. În general, aceasta are loc pe la vârsta de 35-38 ani.

Deși parcursul pare destul de lent, trebuie menționat că o slujbă în învățământ (fie privat, fie de stat) este una dintre cele mai stabile, cele mai puțin stresante și cele mai comode slujbe posibile. Nu ai ore fixe, pleci, vii cand vrei. Poți sta acasă în zilele când nu predai. Atâta timp cât îți faci datoria, nu există nicio restricție, spre deosebire de sistemul educaţional din România. Și ai multe alte facilități, gen asigurare medicală foarte bună.

Cum ţi-ai dat seama că doreşti să urmezi această “meserie”?

Mi-a plăcut mereu matematica și am fost olimpic la matematică și fizică în liceu. Eu merg pe ideea de confort – caut să fac în viață ceva care îmi dă maximul de confort cu minimul de efort. Matematica îmi place, nu îmi cere un efort major. Este adevarat, este un domeniu individualist și oarecum singuratic (de aceea matematicienii sunt, în general, oameni introvertiți), e greu să le explici celor din jur cu ce te ocupi, iar ce scrii este citit de maxim 10 oameni (matematica este foarte specializată și subdomeniile sunt atât de îndepărtate unul de celălalt, încât un algebrist nu poate discuta cu un analist decât la modul foarte general). Pe de altă parte, matematicienii sunt cei mai longevivi oameni.

Mai trebuie menționat că matematicienii nu au nevoie de aproape nimic logistic: maxim un calculator la care să îți scrii lucrările (deși știu matematicieni care nu folosesc calculatorul). Predatul se face tot cu creta.

Descrie o zi din viata ta.

Predau luni, miercuri și vineri, 2 ore în fiecare zi. De obicei ajung la birou pe la 9:30, răspund la mailuri (nu verific mailurile acasă, de fapt nici nu deschid calculatorul acasă); în zilele când predau, am și ore de consultanță – mai vin studenți să mă întrebe despre teme și examene. Pe la 14 de obicei termin cu predatul, apoi mai citesc, mai discut cu colegii despre diverse probleme de matematică, mai merg pe la diverse prelegeri (de obicei alți profesori de la alte universități care își prezintă rezultatele). Atmosfera e relaxată: fiind într-un campus, poți mereu lua o pauza pentru înot, jucat un tenis de masă, văzut un film, un concert.

Care este cea mai mare implinire din viata ta?

Asta e o întrebare de interviu la o multinațională, împreună cu: cum te vezi pe cinci ani? O să fiu scurt: că îmi pot privi părinții în ochi și ei pot să vadă recunoștința pentru tot ce au făcut pentru mine.

De cat timp ai plecat din Romania si in ce masura te-au ajutat studiile de aici?

De 8 ani (din august 2003). M-au ajutat în sensul că mi-au oferit posibilitatea să învăț într-un mediu relaxat, cu profesori renumiți, care lucrează la cele mai noi probleme. Totodată am învățat foarte mult despre lume, despre alte culturi, ajungând să mă înțeleg mai bine pe mine înusumi.

Crezi ca sistemul educational din Romania, asa cum l-ai intalnit, este suficient de bine pus la punct pentru a le asigura o cariera de succes tinerilor din tara?

În general, nu. În matematică, cred că da. Matematica fiind atât de teoretică și necerând mulți bani (și nici producând), se face foarte bine în Romania. Cred că suntem printre primele țări din lume ca densitate de matematicieni pe cap de locuitor. Și nu glumesc când spun asta. Aproape toate universitățile americane au cel puțin câte un profesor de matematică român (Princeton are trei, Berkeley doi, Columbia doi, asta doar ca să citez universitățile cele mai bune). Unii sunt veniți înainte de 1989, alții au venit la doctorat și au rămas aici. Și zilnic găsesc pe arxiv.org (care e un portal unde oamenii își posteaza lucrările, înainte să fie publicate în jurnale științifice) lucrări postate de matematicieni din România. Deci matematica se face bine.

În alte domenii, nu aș vrea să îmi dau cu părerea.

Ce sfat le-ai da tinerilor din ziua de azi din Romania?

Să își urmeze visele, să nu se gândească în primul rând la câștigul material, ci la cel spiritual, care îi va împlini mai mult. Să traiască pentru a fi, nu pentru a avea. Și atunci când cred în ceva din tot sufletul, să meargă pe drumul respectiv, cu toate greutățile aferente, pentru a-și împlini visul. Chiar dacă asta înseamnă să trebuiască să pleci din România, să îți lași prietenii și familia.

Ce ai schimba la aceasta tara?

Era o melodie a celor de la Vunk ”Vreau o țară ca afară”. Eu aș vrea o țară ca afară doar din punct de vedere al lipsei corupției generalizate și al respectării legii, altfel sunt multe alte elemente prezente la noi, care lipsesc la ei.

Te-ai mai intoarce in Romania? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?

După ce o sa ajung profesor titular, aș vrea să mă întorc periodic să predau un semestru în România. De fapt, mi-ar plăcea să pot implementa idei de predare din sistemul din SUA în țară. Dar acum nu pot, nu am încă destul prestigiu și renume pentru a fi lăsat să fac asta. Dar peste un număr de ani va fi posibil.

Ce iti lipseste cel mai mult din Romania ?

Familia (deși vorbim zilnic pe Skype).

Sursa: www.antena3.ro , Autor Oana Paun| 14 Noi 2011, 10:17

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva