Search

expoziti internationale

Facebook Twitter Email

Lucrările a patru tineri artiști români – Toma Bărbulescu, Teodora Cosman, Adela Giurgiu și Ioana Iacob – sunt expuse în cadrul rezidenței de cercetare în artă “Espace Intermédiaire”, inaugurată vineri în spațiul de artă Vanderborght, anunță ICR Bruxelles pe site-ul său.

Foto: (c) www.icr.ro / Teodora Cosman

Rezidența “Espace Intermédiaire” se desfășoară în perioada 4 — 31 martie și aduce în atenția iubitorilor de artă atât produsul artistic finit, ca într-o expoziție tradițională, cât și întregul proces de creație.

Lucrările artiștilor sunt accesibile publicului cu ocazia porților deschise din 18-19 martie, a vernisajului din 24 martie, precum și a numeroaselor evenimente organizate pe parcursul rezidenței.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Produsele tradiționale, portul popular, folclorul și dansurile specifice Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului au fost promovate la Bruxelles cu prilejul unui festival organizat, sâmbătă și duminică, într-o piață centrală din capitala Belgiei, de către Casa de Cultură Belgo-Română Arthis, în parteneriat cu mai multe consilii județene și primării din aceste regiuni.

Fotografii: (c) Marinela Brumar / AGERPRES

Tema celei de-a X-a ediții a Festivalului “Primăvara Românească la Bruxelles”, “Din Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș în inima Europei”, a avut ca scop valorizarea acestor patru regiuni din România, a identității lor culturale și sociale.

Numeroși belgieni, dar și turiști veniți de pe diverse continente au fost atrași de produsele expuse pe standurile amenajate cu acest prilej, de la specialitățile culinare, cum ar fi micii, până la oalele de ceramică sau iile.

Un tânăr american, care a afirmat că a auzit despre Transilvania, dar că nu știe foarte multe despre România, s-a declarat încântat de ceea ce a văzut. “Din câte am înțeles este sărbătoarea Transilvaniei. Nu știu foarte multe despre România”, a spus tânărul, care a adăugat că, poate, într-o bună zi o să viziteze și țara noastră. “De ce nu? Nu am avut un motiv să merg încă, dar de ce nu? Ar putea să existe o oportunitate în viitor”, a spus acesta, întrebat dacă are în intenție să viziteze și România.

La fel au spus și doi turiști japonezi, care știau despre România doar că s-a aflat mult timp sub regimul lui Nicolae Ceaușescu și, bineînțeles, despre Nadia Comăneci. Ei s-au arătat plăcut impresionați de cum anume arată portul popular românesc. “Suntem turiști și s-a întâmplat să fim aici, în piață. Am văzut costumele populare românești doar la TV”, au spus aceștia. Și ei au afirmat că și-ar dori să ajungă să viziteze și România. “Am vrea, la un moment dat, să vizităm și partea de Est a Europei, pentru că ni se pare interesantă, lucru care include și România”, au mai spus aceștia.

În schimb, doi tineri din Paris, dar originari dintr-o insulă din Oceanul Indian, au spus că știu mai multe despre România, deoarece au prieteni români. Și ei s-au declarat încântați de produsele expuse la standurile amenajate în cadrul festivalului și de spectacolul organizat cu acest prilej. “Este foarte frumos ceea ce vedem, este o altă cultură. Plănuim să mergem în România, nu însă în viitorul foarte apropiat, dar plănuim”, au afirmat ei.

Printre cei prezenți la festival s-a aflat și ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Marian Pop, care a afirmat că intenționează să cumpere, de la un meșter popular olar din Prundu Bârgăului, pentru cabinetul său, din fondurile sale proprii, câte 20 de căni pentru ceai și 20 de cești pentru cafea. Originar din Maramureș, Pop nu a ratat prilejul de a proba și un clop, pălărie specifică zonei sale.

În ceea ce-l privește pe meșterul olar, originar din Prundu Bârgăului, acesta a făcut și o demonstrație în fața belgienilor, pentru a le arăta cum anume se ajunge la produsul finit. “Este foarte interesant ca oamenii să vadă cum se ajunge la produsul finit. Îmi face plăcere să lucrez demonstrativ, mă simt în elementul meu”, a spus artistul popular.

Tot din Bistrița-Năsăud a fost prezentă la Bruxelles și Adriana Tăut, reprezentanta primei întreprinderi sociale din acest județ, cu un stand de unde vizitatorii au putut achiziționa Povila de Bârgău, o dulceață de prune fără aditivi sau zahăr, precum și goblenuri sau tricouri decorate cu mărgele.

A venit la festival, tot din Bistrița-Năsăud, pentru a-și prezenta creațiile — costume populare, pieptare, brâie etc — și artistul popular Virginia Linul. “Am făcut și vreo doi bani și ne pare bine că am văzut și Bruxelles-ul, că în alte părți am mai fost”, a declarat aceasta.

O doamnă din Bogdan Vodă, județul Maramureș, Ileana Bizău, aflată pentru prima dată la Bruxelles, i-a atras pe străini cu păpuși îmbrăcate în costum popular, șosete de lână făcute pe cinci ace și zgărdane.

Un alt stand căutat a fost cel la care a expus Margareta Armanko, din Brașov, care realizează pe diverse obiecte de lemn — farfurii, căni pentru cafea, tăvi, casete de bijuterii, rame pentru oglinzi — motive cu pictură tradițională din Țara Bârsei, de inspirație săsească cu preponderență. “Pictura are modele inspirate de pe lăzi de zeste și blidare vechi de două-trei sute de ani. Este realizată cu vopsele acrilice, așa încât obiectele realizate sunt ecologice. Farfuriile se pot folosi, se pot spăla, nu sunt toxice, ele nu sunt doar de decor”, a declarat aceasta.

Țara Moților a fost reprezentată la festival de mai mulți artiști populari.

“Reprezentăm Țara Moților în inima Europei și am venit cu mult drag”, a spus Carmen David, din Arieșeni, care le-a arătat străinilor cum anume se coase o zadie (vestă de lână — n.r.). “Puțină lume se mai ocupă de cusutul manual, fiindcă este migălos și destul de greu, dar merită”, a afirmat ea. Carmen David a expus și trăistuțe, costume populare, veste, fețe de masă, prosoape etc. “Noi am venit aici cu scopul de a ne promova produsele, dar și de a le vinde”, a declarat Carmen David.

Un alt meșter popular din Arieșeni, Traian Mocan, le-a arătat străinilor prezenți în piața în care a avut loc festivalul cum anume se realizează un tulnic artizanal, confecționat din lemn de molid sau brad. Străinii au putut alege și o serie de produse din lemn, cum ar fi “ciubere” pentru flori, serviciu pentru țuică, fluiere făcute din lemn de plop etc.

Traian Mocan a confecționat și tulnicele lungi de 2,5 metri cu care i-au impresionat pe străini tulnicăresele din Avram Iancu și Arieșeni prezente la festival, care au acompaniat-o și pe solista Alexandra Vădan.

Grupuri și ansambluri folclorice din Beiuș și Teiuș au susținut mai multe reprezentații în cadrul festivalului.

Gabriel Cotabiță și Daniel Iancu au fost, de asemenea, printre artiștii care au urcat pe scena ridicată în Marche aux Poissons din Bruxelles.

Desfășurat în acest an sub patronajul Delegației Transilvaniei, Crișanei, Banatului și Maramureșului, festivalul a fost organizat de Casa de Cultură Belgo-Română Arthis, în colaborare cu Consiliile Județene din Bistrița-Năsăud, Timiș și Maramureș, Casa de Cultură din Beiuș și Primăriile din Cîmpeni, Teiuș, Reșița și Năsăud, cu sprijinul Departamentul pentru Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE și Primăria Orașului Bruxelles.

AGERPRES/(AS — editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Expoziția de arhitectură “Karel Liman, arhitect al Casei Regale a României” se va deschide pe 28 ianuarie, de la ora 18,00, la Biblioteca Tehnică Națională din Praga, informează ICR Praga.

Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES ARHIVĂ

Evenimentul, la care intrarea este liberă, se desfășoară sub patronajul Ambasadei României în Republica Cehă și Ambasadei Republicii Cehe în România.

Expoziția va fi deschisă în perioada 28 ianuarie — 21 februarie.

Găzduită și de Muzeul Național de Artă al României în perioada decembrie 2013 — ianuarie 2014, expoziția propune o incursiune în opera arhitectului ceh Karel Liman (1855 — 1929), creația acestuia fiind foarte puțin cunoscută în România contemporană.

Karel Liman s-a născut în Boemia, în acea vreme provincie a Imperiului Austriac, provenind dintr-o familie de meșteșugari.

În 1894, Karel Liman a părăsit Viena și s-a stabilit definitiv la București, unde va trăi 45 de ani, până la moartea sa.

În România a fost angajat inițial la serviciul de arhitectură al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice iar apoi, din anul 1894, a intrat în slujba Casei Regale a României. Începând din anul 1904 se va afla la conducerea Biroului Regal de Arhitectură.

Din ordinul regelui Carol I, lui Karel Liman i s-au încredințat importante lucrări de arhitectură, printre care: reconfigurarea, amplificarea și redecorarea castelului Peleș (1896-1914), proiectul și construcția castelului Pelișor (1898-1903) și refacerea tuturor clădirilor administrative de pe Domeniul Regal Peleș.

În perioada 1924-1929 a reamenajat interioarele castelului Bran, una dintre reședințele reginei Maria.

Pentru o scurtă perioadă de timp, Karel Liman a fost și arhitectul fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei, care acum va găzdui această expoziție.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin)

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva