Search

Firme Romenesti in lume

Facebook Twitter Email

 

“Kuwait Oil Company” vrea pana la sfarsitul anului 270 de unitati de pompare a petrolului. Ca sa reuseasca sa execute comanda, cei de Uzina Vulcan din Bucuresti lucreaza deja in doua schimburi si au in plan sa angajeze mai multi muncitori.

Pana in 1989 aici munceau 10 mii de oameni. Astazi mai sunt 500. De cand a venit comanda din Kuweit, uriasul industrial a prins viata. Se lucreaza in 2 schimburi si urmeaza angajari.

Gheorghe Iordache are 62 de ani si este la pensie, dar pentru ca sunt putini specialisti ca el in Romania, inca mai vine la strung. Inainte de 1989 mergea in tarile arabe pentru mentenanta zecilor de mii de utilaje vandute de Romania.

Kuwait Oil Company, detinuta de statul din peninsula Araba, a comandat de curand 270 de unitati de pompare a titeiului. 10 milioane de euro vor intra in conturile uzinei Vulcan. Banii vor scoate intreprinderea din insolventa si vor ajuta industria romaneasca.

Nicolae Petrisor, director general Vulcan: “Furnizorii de materiale, de materie prima sunt din Romania, dam comenzi, avem furnizori cu care lucram de ani de zile. As spune ca este un balon de oxigen.”

De altfel, pompele romanesti de petrol au fost alese pentru ca Vulcan a reusit sa inoveze in domeniul acestor instalatii.

Daca vom avea succes cu cele 270 de pompe, Kuweit ne-ar putea comanda alte cateva sute. Chiar si asa, mai avem pana la la nivelul de dinainte de revolutie.

Romania era pe locul trei mondial la producerea de instalatii de extractie a petrolului si vindea de un miliard de dolari anual in Siria, Liban, Algeria, dar si in Brazilia sau fosta URSS.

Multe erau date pe datorie, iar o parte din bani nu au fost recuperati nici pana acum. Dar nu vindeam numai pompe. Romania a livrat la cheie 5 rafinarii in Africa si in zona Araba.

Sursa: protv

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

VEZI BROSURA

Produsele fabricate în ţara noastră sunt apreciate de străini pentru calitatea ridicată şi preţul accesibil. În ţara noastră se fabrică produse care ajung în aproape 200 de ţări din întreaga lume. Acestea sunt extrem de apreciate de străini, în special datorită calităţii ridicate şi preţurilor accesibile. Fie că este vorba de piese auto, de maşini, de produse agro-alimentare, de vin sau de produse textile, producătorii români au o reputaţie extrem de bună pe pieţele externe.

Anul trecut, România a exportat produse de peste 50 de miliarde de euro. În plus, conform estimărilor, cererea de produse „made in Romania” este în creştere.

Marii cumpărători de produse fabricate în ţara noastră sunt statele din vestul Europei, Germania, Italia şi Franţa fiind, împreună cu Ungaria, principalele pieţe de desfacere. În aceste patru ţări ajung în jur de 40% din exporturile româneşti.

Primele 10 state de destinație pentru exporturile românești sunt Germania (cu o pondere în totalul exportului României de 19,9%), ţară urmată de Italia (12,4%), Franța (6,7%), Ungaria (5,4%), Marea Britanie (4,3%), Turcia (4,1%), Bulgaria (3,4%), Spania (2,8%), Polonia (2,7%) și Austria (2,5%).

Autorităţile române au pus, anul trecut, un accent deosebit pe încurajarea exporturilor, fiind aprobate mai multe programe pentru stimularea comerţului exterior. Printre acestea se numără instituirea unor scheme de ajutor de minimis pentru participarea producătorilor români la târguri și expoziții internaționale, organizarea de misiuni economice și acțiuni de promovare a exportului în afara ţării, precum și pentru realizarea de studii de piață pentru diverse produse care ar putea fi exportate.

Industria auto

Potrivit datele Ministerului Economiei Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, produsele industriei constructoare de maşini reprezintă 45,8% din total exporturilor României, în primele nouă luni din 2015. Valoarea acestor exporturi este de peste 18,7 miliarde euro.

Germanii au cumpărat în 2015 peste 97.000 de maşini Dacia

De departe, cele mai apreciate produse fabricate în România sunt maşinile Dacia. De exemplu, anul trecut, francezii au cumpărat 97.441 de maşini, în timp ce germanii au achiziţionat  45.764 de autoturisme Dacia.

Exporturile României în domeniul auto nu se încheie aici. În ţara noastră sunt produse aproape toate componentele de care este nevoie pentru asamblarea unei maşini, de la software, componente pentru motor, radiatoare, lămpi, anvelope, volane, sisteme de siguranţă, curea de transmisie, cabluri, huse,  componente electrice sau centuri de siguranţă.

Companiile româneşti care produc componente auto colaborează cu aproape toţi constructorii auto din lume: Nissan, Mercedes-Benz, BMW, General Motors, Opel, Ford, Renault, Peugeot, Citroën, Audi, Porsche, Chrysler sau Volkswagen.

La Oradea se produc lumânări decorative aromate cu parfum franţuzesc pentru Lamborghini

Nu doar componentele principale pentru maşini sunt produse în ţara noastră. De exemplu, un atelier din judeţul Oradea produce lumânări decorative aromate cu parfum franţuzesc pentru constructorul de autoturisme Lamborghini. O  astfel de lumânare se vinde în Italia cu aproximativ 150 de euro.

La Timişoara, Hella România produce lămpile pentru cele mai importante mărci germane de maşini,  la Arad Thermophol  fabrică furtunuri de răcire, iar de centuri de siguranţă şi de volane se ocupă companiile Autoliv şi TRW.

De asemenea, oraşul de pe Bega este un centru extrem de important pentru partea ce ţine de cablaje, iar în Arad se produc sisteme de încălzire şi răcire a maşinilor.

O altă companie importantă din domeniul auto care deţine unităţi de dezvoltare în domeniul software în România este Continental, iar Mahle este responsabilă de fabricarea componentelor de motor destinate maşinilor.

Producătorii agroalimentari

Pe locul al doilea ca exporturi, având o pondere 10,6%, se situează produsele agroalimentare. Valoarea totală a comerţului internaţional cu aceste produse ajunge la 4,33 miliarde euro.

La fel ca în anii trecuţi, cele mai exportate produse agroalimentare româneşti sunt porumbul şi ţigaretele.

Şi companiile agricole care cultivă orz, produc ulei de floarea soarelui, carne de ovine, caprine şi pasăre au vânzări foarte bune pe pieţele externe.

În ultimii cinci ani companiile care deţin în România fabrici de ţigarete aproape şi-au dublat atât exporturile, cât şi capacităţile de producţie, livrând pe pieţele externe între 50 şi 80% din producţie.

Producătorii români de ţigarete exportă între 50 şi 80% din produsele fabricate în România

Cei mai importanţi producători de ţigarete de pe piaţa locală care deţin unităţi de producţie sunt British American Tobacco (BAT), care are o fabrică la Ploieşti, Japan Tobacco International (JTI), care are o unitate de producţie în Bucureşti, şi Philip Morris International (PMI), cu o fabrică în Otopeni, judeţul Ilfov.

Industria textilă

Pe locul al treilea,  în topul produselor româneşti cel mai bine vândute în străinătate, se numără cele din industria textilă şi a pielăriei.

Astfel, în România există firme care produc haine ce primesc etichetelor prestigioaselor case de modă internţionale, de la Armani, Levi’s,  Esprit, Brax, Louis Vuitton sau Pierre Cardin.

Cele mai multe unităţi de producţie se află în judeţele Botoşani, Vrancea şi Buzău. Majoritatea acestor companii lucrează în sistem lohn,  realizând mai exact manoperele produselor.

90% din hainele produse în Vrancea merg la export către branduri ca Armani, Hugo Boss, Versace, Stefanel sau H&M

În Bucureşti, la celebra APACA se produc, de asemenea, haine pentru branduri de renume la nivel mondial: Giorgio Armani, Hugo Boss, Versace, Boggi, Patrizia Pepe, YSL, Ted Baker, Stefanel sau H&M.

Toate aceste companii au ales să producă haine în România datorită costurilor mici cu angajaţii şi a profesionalismului de care aceştia dau dovadă.

În Buzău, Martelli Europe, o firmă înfiiţată un om de afaceri italian în anii 2000, produce blugi şi alte obiecte de vestimentaţie pentru Prada şi  Diesel, iar fabrica de confecţii  Rapsodia Conf din Botoşani are contracte cu  Armani, Ralph Lauren, Prada, Zara, Zenia, Margiela, Massimo Dutti sau Hugo Boss.

Uniforme pentru militari

Conted este o firmă renumită din regiunea Moldovei și cunoscută de militarii care au luptat în Libia împotriva regimului totalitarist al lui Muammar Gaddafi.

Conted a produs în urmă cu doi ani 40.000 de uniforme pentru militarii din Libia

În 2014, firma a încheia un contract pe baza căreia a produs 40.000 de uniforme militare. De asemenea, Conted a croit uniformele şi pentru alte ţări, printre care se numără Irakul sau Kuweitul.

Şi Rapsodia Conf din Botoşani a avut contrate importante cu autorităţi din alte state. Compania a realizat peste 30.000 de uniforme pentru ofițerii de penitenciare din Italia, iar în urmă cu câțiva ani a realizat costumele lucrătorilor Gărzii Financiare din Italia.

Chiar dacă o parte din fabricile României nu mai sunt funcţionale, ţara noastă deţine în continuare, aşa cum reiese din datele prezentate mai sus, o serie de unităţi de producţie cu care se poate mândri oriunde în lume.

Sursa: jurnaldeafaceri

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Vinul este artă, fie că este într-o ediție limitată, fie că reprezintă tot ceea ce are mai bun o cramă la un moment dat, îți deschide o lume aparte, exprimă și se exprimă prin fiecare picătură, încălzește spiritul și sufletul deopotrivă, întocmai ca produsele Casei de Vinuri Cotnari.

Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES FLUX

Casa de Vinuri Cotnari este un proiect început în anul 2007, prin înființarea de noi plantații, cu soiuri precum Busuioacă de Bohotin și Fetească Neagră. Istoric vorbind, podgoria era cunoscută ca având aceleași soiuri de struguri cultivate încă dinainte cât și după atacul filoxerei, respectiv Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Frâncușă. Prin înființarea noilor plantații s-a păstrat și se duce mai departe tradiția soiurilor românești de viță de vie, iar în România puțini producători de vinuri s-ar putea mândri cu acest lucru.

Creșterea consumului de vin roșu, rose și mai ales cererea din ce în ce mai mare de vinuri albe seci și demiseci de calitate, urmare a apariției vinurilor din “Lumea Nouă”, deschiderea granițelor după 1990, evoluția segmentului HoReCa (acronimul pentru industria ospitalității: Hoteluri, Restaurante, Catering) sunt doar câteva dintre motivele ce au determinat apariția pe piața românească a Casei de Vinuri Cotnari.

Apariția unui număr important de magazine specializate, prezentarea vinurilor cu ocazia diferitelor evenimente ce promovează arta, cultura și civilizația vinului cu o tradiție și o cultură milenară, însoțind omul alături de dezvoltarea și progresul său continuu, toate aceste direcții au condus treptat la educarea și rafinarea consumatorilor.

Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES FLUX

Casa de Vinuri Cotnari este un proiect distinct, fondatorii fiind acționarii de la SC Cotnari SA, cu sediu și echipă de vânzări proprie. S-a mers pe încrederea acordată copiilor acestora, în primul rând a unui oenolog tânăr, George Măluțan, care la cei 27 ani ai săi a fost distins în 2008 cu titlul de oenologul anului, un tânăr de perspectivă și cu pregătire solidă, dar mai ales pasiune și dragoste pentru vie, demonstrată prin vinurile de calitate realizate; a unui jurist, a unui director de plantații, a unui șef de distribuție.

În prezent, la Casa de Vinuri Cotnari sunt în exploatare 350 hectare plantate cu vie, din care 100 de hectare cu soiul Fetească Neagră, câte 75 de hectare cu Busuioacă de Bohotin și Tămâioasă Românească și câte 50 de hectare Grasă de Cotnari și Fetească Albă.

Dedicate exclusiv segmentului HoReCa, adresat unui public tânăr, cu venituri mari și cunoștințe ridicate despre vinuri, produsele premium pun accentul pe calitate. Cele două game de vinuri ale Casei Cotnari, Domenii și Colocviu, sunt prezentate într-un concept modern, cu elemente de noutate și mai ales cu mesajul clar către cultură și artă.

Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES FLUX

Istoria, arta, știința și inovația se regăsesc în proiectul Casei de Vinuri Cotnari cu elemente care fac trimitere directă către cultură și civilizație, regăsite pe etichetele gamei Colocviu, gamă ce se remarcă prin simboluri puternice.

Roma — care sugerează tehnologia avansată, inovația (prin investițiile în tehnologiile de ultimă generație regăsite la Casa de Vinuri Cotnari); Athena — cu Partenonul, recunoscută ca leagăn al politicii și filosofiei, ce subliniază noua filosofie pe care se bazează proiectul Casei de Vinuri Cotnari, respectiv schimbarea de politică din podgoria Cotnari cu accentul pus pe calitate, orientarea vânzărilor către segmentul HoReCa, cu vinuri premium și super premium; Moscova — reprezentată grafic prin Catedrala Sfântul Vasile din Piața Roșie, considerată capitala artelor, arta fiind cea care definește cel mai bine elitele; Paris — cu Turnul Eiffel, orașul luminilor, una dintre cele mai cosmopolite și romantice destinații ale îndrăgostiților de pretutindeni.

În mai puțin de un an de la momentul lansării vinurilor sale, Casa Cotnari a obținut numeroase medalii la concursurile de profil, primind astfel o binemeritată recunoaștere națională și internațională: Colocviu, la Roma, a obținut cu Tămăioasă Românească Premiile de Excelență Vinul.ro în noiembrie 2012, International Wine Contest Bucharest în iunie 2012, Strugurele de Aur — Alba Iulia în septembrie 2012, Vinalies Internationales Paris în martie 2013, International Wine Contest Chișinău în februarie 2012, International Wine Contest Bucharest în iunie 2014. De asemenea, s-au obținut premii cu Cotnari Domenii — Busuioacă de Bohotin, la International Wine Contest Chișinău în februarie 2012, International Wine Contest Chișinău în februarie 2011, Budapesta — Vinagora 2011, Berliner Wein Trophy—Berlin 2013, International Wine Contest Bucharest în iunie 2014.

Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES FLUX
Foto: (c) ADRIAN CUBA/ AGERPRES FLUX

Noul producător de vinuri premium din podgoria Cotnari urmărește realizarea unui proiect unicat prin includerea în circuitul turistic a Castelului Vlădoianu, unde se află sediul firmei viniviticole.

Construit în anul 1901 de boierul Vlădoianu, fost guvernator al Băncii Naționale, căsătorit cu Ralița Balș, descendentă a boierului Balș, castelul de la Cârjoaia a fost proiectat de un arhitect italian și ridicat cu materiale aduse din Italia. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Castelul Vlădoianu a fost folosit de ruși ca spital. Între anii 1945 și 1950 în castel a funcționat un orfelinat, după care a fost preluat de CAP apoi de IAS Cotnari. În anul 2000 a fost retrocedat moștenitorilor de drept, de la care a fost cumpărat doi ani mai târziu.

În spatele castelului se află beciul unde guvernatorul Vlădoianu producea și stoca vinurile obținute de pe cele aproximativ 50 de hectare de vie pe care le administra. Beciul, adânc de 15 metri, înalt de șase metri și lung de 30 de metri, putea adăposti 100.000 de litri de vin. În toamna anului 2013, cei de la Casa de Vinuri Cotnari au vinificat pentru prima dată la Crama Vlădoianu soiul Fetească Neagră, urmare a unei prime investiții de aproximativ un milion de euro dintr-un proiect de investiție estimat la 2,5 milioane de euro. O cramă nouă, construită pe amplasamentul vechii crame, dotată cu tehnologie de ultimă generație unde se vor obține vinurile roșii premium și super premium.

AGERPRES / (A, AS — autor: Daniela Malache, foto: Adrian Cuba, editor: Ștefan Gabrea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

România va participa, pentru prima dată, cu un pavilion naţional la ‘Seoul Food – KINTEX – 2014’, al treilea târg de profil ca mărime din Asia, care desfăşoară în perioada 13-16 mai, la Seoul, expozanţii români beneficiind de finanţare de la bugetul de Stat, au anunţat reprezentanţi ai Camerei bilaterale de Comerţ şi Industrie România România – Coreea.

 

Vinul romanesc ajunge in Coreea de Sud

Vinul romanesc ajunge in Coreea de Sud

Firmele româneşti care vor expune vinurile lor sunt Jidvei Budureasca, Domeniile Săhăteni, Senator Wine Hallewood, SC Procer SRL, cu Busuioaca de Bohotin, sucuri şi băuturi spirtuase, Cramele Ceptura şi Topoloveni, cu magiunul bio.

Participarea românească intervine în urma unei înţelegeri între Camera de Comerţ şi Industrie România – Republica Coreea, APEV (Asociaţia producătorilor-exportatorilor de vin), Korea Business Center – KOTRA Bucureşti, Biroul Comercial al Ambasadei Republicii Coreea şi Ministerului Economiei, care a inclus Târgul ‘Seoul Food – KINTEX 2014’ pe lista expoziţiilor cu finanţare de la bugetul de Stat.

Standul României promovează conceptul de branding general – ‘Wines of România, Tradition Redefined’ – ‘Vinurile României – Tradiţie redefinită’, prin care se doreşte a se crea o imagine nouă, actuală, modernă şi puternică a vinurilor româneşti.

La târg mai participă cu pavilioane naţionale SUA, Marea Britanie, Spania, Australia, Chile, iar din Europa de Est Polonia şi Bulgaria.

‘Seoul Food – KINTEX’ grupează peste 1.450 de expozanţi din aproape 50 de ţări.

Piaţa alimentară sud-coreeana este estimată la 53,5 miliarde dolari în 2013.

Sursa: economica.net

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Vânzările masive de supozitoare cu glicerină în Rusia au adus această piaţă pe locul trei în topul celor mai mare pieţe externe pentru Antibiotice Iaşi

Antibiotice Iasi
Antibiotice Iaşi vinde 10 milioane de supozitoare cu glicerină anual, mare parte la export, acest medicament fiind printre cele mai vândute produse ale fabricii ieşene, potrivit directorului Ioan Nani. Datorită supozitoarelor, Rusia a ajuns printre cele mai importante pieţe pentru Antibiotice. 

„Cea mai mare piaţă de export este China, cu vânzări anuale de 3,5 milioane de dolari. Apoi, este SUA şi urmează Rusia. În acest moment, avem o comandă de 2 milioane de dolari pentru supozitoare cu glicerină, în Rusia. Supozitoarele sunt unele dintre cele mai vândute produse ale noastre. Vindem 10 milioane de bucăţi anual, în ţară şi străinătate”, a spus Nani, pentruECONOMICA.NET, adăugând că şi Ucraina este o piaţă în creştere pentru supozitoarele Antibiotice.

Piaţa externă contează într-o proporţie de 30% în vânzările fabricii ieşene, iar piaţa locală 70%. Anul trecut, potrivit unui comunicat, vânzările Antibiotice au fost de 317 milioane de lei, circa 70 de milioane de euro. Cele mai vândute produse sunt nistatina, injectabilele antibacteriene şi supozitoarele.

„Antibiotice Iaşi este prezentă pe 72 de pieţe, 72 de ţări ale lumii. Am câştigat 25 de noi pieţe, în ultimii trei ani, nordul Africii, sudul şi sud-estul Asiei, cu Vietnam, China şi Malaiezia, nordul Europei”, arată directorul fabricii ieşene.

Supozitorul cu glicerină este un medicament ce se foloseşte contra constipaţiei, provocând scaunul relativ repede după aplicare. Antibiotice Iaşi este singura fabrică mare de medicamente ce mai aparţine statului român.

Sursa: ECONOMICA.net

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

textile.jpg

Au imbracat cei mai importanti oameni ai planetei si lucreaza pentru cele mai mari case de moda ale Europei si Statelor Unite. Fabricile de confectii din acest judet al Romaniei asigura produsele de lux pentru branduri din lumea modei precum Armani, Ralph Lauren, Prada, Zara, Zenia, Margiela, Massimo Dutti, Vivienne Westwood, Versace sau Hugo Boss.Hainele facute in judetul Botosani au ajuns sa fie imbracate de oameni importanti ca Barack Obama, Vladimir Putin, Dmitri Medvedev sau de membrii Casei Regale a Marii Britanii.

”Avem contacte, practic, cu lumea cea mai inalta din moda. Fabricile din Botosani lucreaza pentru Armani, Ralph Lauren, Prada, Zara, Zenia, Margiela, Massimo Dutti sau Hugo Boss. Relatia este una de normalitate”, a afirmat directorul fabricii de confectii Rapsodia Conf, Mihai Tincu. Acesta conduce de aproape 40 de ani fabrica din Botosani.

Industria confectiilor din judetul Botosani este unica la nivel national avand in vedere numarul mare de angajati din acest sector, dar si al fabricilor existente. Ce este mai important este ca toate aceste fabrici lucreaza in principal pentru export, avand contracte, fie direct, fie prin companii intermediare, cu marii creatori de moda din lume.

”Ca industrie a confectiilor din Romania ne situam pe primul loc depasind Focsaniul, Bacaul, zona Odorheiului si a Targului Secuiesc, a Timisoarei, a Oradei, prin numarul de salariati si densitatea de firme de moda care vin aici. In Botosani exista astazi aproximativ 10.000 de oameni care lucreaza in cele aproximativ 100 de fabrici de confectii, care au de la 10 la 800 de salariati”, a adaugat Tincu.

Confectiile sunt o traditie la Botosani. Prima fabrica de imbracaminte a fost inaugurata pe 8 noiembrie 1948, dupa ce un grup de 30 de evrei stabiliti atunci in Botosani a decis sa puna bazele societatii comerciale Republica, scrie Agerpres.

Pe timpul regimului comunist, industria textila a cunoscut o noua dezvoltare, Botosaniul avand doua mari fabrici, fiecare cu peste 2.000 de oameni, una la Botosani, iar cealalta la Dorohoi, dar si o fabrica de tesaturi cu peste 10.000 de angajati (Uzinele Textile Moldova) si mai multe filaturi.

Dupa 1990, profilul monoindustrial al judetului s-a pastrat, iar in 1993 apare prima fabrica mixta de confectii, cu capital de stat si privat. Este vorba de societatea comerciala Serconf, care si-a inceput activitatea in spatiile de la Confectia (devenita ulterior Rapsodia Conf), cu capitalul omului de afaceri Josef Aslan Seroussi.

Ulterior, numerosi italieni, francezi, greci, britanici sau nemti, care s-au aflat, la un moment dat, in legatura cu Rapsodia Conf sau Serconf, si-au deschis propriile afaceri la Botosani. Este si cazul lui Gerard Losson, un francez care a venit in Romania in 1997, si care detine, acum, una dintre cele mai puternice fabrice de confectii – Formens.

Datele fiscale prezentate pe site-ul oficial al Ministerului Finantelor Publice arata ca fabrica francezului a avut, in 2012, o medie de 617 angajati, cu care a realizat o cifra de afaceri de 144,5 milioane de lei.

Formens s-a remarcat in ultimii ani prin costumele unice pe care le creeaza. Este vorba de sacouri si pantaloni cu stofa din fir de platina, aur sau argint, realizate la comanda.

”Sunt oameni care vor sa se imbrace asa cum vor ei, sa-si personalizeze costumul. Il comanda la noi. Am gasit o bresa in aceasta industrie si profitam de ea”, a declarat directorul fabricii din Botosani, Ovidiu Nastase.

Produsele Formens sunt realizate sub brandul Louis Purple si sunt vandute in magazinele proprii ale firmei detinute in mari orase din Franta, dar si in Statele Unite sau Danemarca.

Dezvoltarea sectorului confectiilor in municipiul si judetul Botosani a fost posibila si datorita existentei unui liceu de profil.

Actualul Grup ?colar de Industrie Usoara ”Alexandru cel Bun” (fostul Liceu Textil) a scos de pe bancile sale mii de confectioneri, oameni care astazi croiesc, cos sau calca haine pentru mari personalitati ale lumii.

Nu doar casele de moda sunt beneficiarele produselor realizate in marile fabrici din Botosani. Firmele din Botosani au creat si creeaza, in egala masura, haine pentru militari, politisti, carabinieri sau lucratori in penitenciare.

Fabrica de confectii Conted din municipiul Dorohoi a incheiat, recent, un contract in baza caruia a produs nu mai putin de 40.000 de uniforme (un sacou si doua perechi de pantaloni) pentru militarii din Libia. Comanda a fost preluata la scurt timp dupa inceperea procesului de reformare a armatei libiene, dupa caderea regimului Gaddafi.

”De curand am lucrat pentru armata libiana, dar in urma cu ceva timp am lucrat si pentru Irak, si pentru Kuweit. Acum participam la o licitatie pentru carabinierii italieni”, a afirmat directorul general al societatii Conted, Manuela Popa.

La randul sau, societatea comerciala Rapsodia Conf a livrat, de curand, peste 30.000 de uniforme pentru ofiterii de penitenciare din Italia, iar in urma cu cativa ani a realizat costumele lucratorilor Garzii Financiare din Italia.

Desi industria confectiilor reprezinta un sector cheie al economiei romanesti, oamenii de afaceri din domeniu se plang de lipsa sustinerii din partea statului. Ei sustin ca exporturile nu sunt incurajate, in special prin politica de curs valutar a Bancii Nationale a Romaniei.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

EximBank si Grup Servicii Petroliere (GSP) au organizat astazi un eveniment de prezentare a platformei de foraj marin GSP Uranus, un proiect de investitii în valoare de peste 44 milioane de dolari pe care compania l-a derulat cu fonduri proprii si cu finantarea bancii.

Evenimentul prilejuit de finalizarea lucrarilor de modernizare si reclasificare a platformei de foraj marin GSP Uranusa avut loc în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanta Sud-Agigea, si a reunit reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, precum si ai mediului de afaceri.

”Parteneriatul pe care îl avem cu Grup Servicii Petroliere este unul extrem de important pentru EximBank si suntem încantati ca am reusit sa fim din nou parte a unui amplu proiect care va sustine planurile de dezvoltare ale uneia dintre cele mai importante companii romanesti. Astazi vorbim practic despre un proiect de investitii 100% romanesc, avand în vedere ca atat GSP, cat si EximBank sunt entitati cu capital autohton. Un proiect care arata înca o data ca EximBank are capacitatea de a sustine proiecte de anvergura în domenii economice prioritare, asa cum este cel energetic”, a spus Traian Halalai, presedintele EximBank.

El a adaugat ca implicarea EximBank în acest parteneriat a constat în acordarea unei finantari totale în valoare de aproape 30 milioane de dolari, destinate achizitionarii si modernizarii platformei.

La lucrarile de modernizare a platformei GSP Uranus au participat aproximativ 400 de persoane, personal integral roman: lacatusi, sudori si tubulatori specializati în domeniul naval. Echipa santierului a fost întarita cu absolventi de inginerie navala pentru functiile de tehnolog naval si desenator naval.

”Planurile noastre de dezvoltare includ extinderea si modernizarea flotei, mentinerea companiei în topul jucatorilor din industria de profil din Marea Neagra precum si accesarea unor piete noi. În prezent, forajul marin ofera oportunitati deosebite, iar prin finalizarea lucrarilor la GSP Uranus facem primul pas spre îndeplinirea obiectivelor. Speram sa avem si în continuare EximBank alaturi de noi, o banca ce a devenit un partener de prim rang al Grup Servicii Petroliere”, a spus Gabriel Comanescu, presedinte Grup Servicii Petroliere.

Oficialul GSP a mai spus ca aceasta investitie se adauga celor de peste un miliard de euro pe care compania le-a derulat pe parcursul celor zece de ani de activitate, investitii care au permis transformarea GSP dintr-o companie romaneasca, într-una cu notorietate internationala.

Despre EximBank

EximBank este o institutie specializata al carei portofoliu de produse, axat pe cele trei directii de actiune – finantare, garantare si asigurare, permite bancii sa sustina activitatea si dezvoltarea , a IMM-urilor si a companiilor ce deruleaza proiecte în domenii prioritare pentru dezvoltarea economiei, în special a celor ce contribuie la absorbtia de fonduri europene. Potrivit datelor financiare preliminare, banca a încheiat anul 2013 cu un profit net de aproape 50 de milioane de lei, nivel de patru ori mai mare fata de 2012, în conditiile dinamizarii activitatii comerciale si arii eficiente a resurselor.  EximBank si-a majorat expunerea totala cu 30% fata de anul anterior, pana la circa cinci miliarde de lei, operand cu o retea extinsa de unitati, dar cu 10% mai putin personal. Pe parcursul ultimului an, banca si-a extins portofoliul de clienti încheind acorduri financiare cu unii dintre cei mai reprezentativi jucatori din economie precum Grup Servicii Petroliere, Alro, Antibiotice Iasi, Agricover IFN, Adrem Invest sau Romcab.

Despre Grup Servicii Petroliere

Grup Servicii Petroliere (GSP) furnizeaza servicii integrate pentru industria offshore de petrol si gaze, în urmatoarele domenii de activitate: foraj marin, constructii marine, constructii hidrotehnice, transport marin, servicii de salvare si cautare pe mare, interventie în caz de poluare si instruire. GSP opereaza o flota diversificata, care include sapte platforme mobile de foraj marin, zece nave multifunctionale, trei nave de constructii marine si doua macarale plutitoare de mare tonaj. Pe parcursul celor zece ani de existenta, caderulat proiecte internationale în Marea Neagra, Marea Mediterana, Marea Nordului, Golful Persic, Golful Mexic si în zonele arctice. Printre clientii companiei se numara Petrom OMV, ExxonMobil, Gazprom, TPAO, PEMEX, Petroceltic sau Wintershall.

Sursa: bankingnews

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

arctic.jpg

Arctic Gaesti a inaugurat joi, in prezenta premieruluiVictor Ponta, o noua linie de productie, investitie de 24 de milioane de euro, devenind astfel cea mai mare fabrica de productie de frigidere din Europa, avand o capacitate anuala de 2,5 milioane de unitati.

”Decizia noastra de a construi o noua linie de productie este o dovada a increderii pe care o avem noi in Arctic, dar si in echipa noastra. Cu aceasta noua investitie, Arctic a devenit cea mai mare fabrica de productie de frigidere din Europa cu o capacitate anuala de 2,5 milioane de unitati. Valoarea totala a investitiei este de 24 de milioane de euro si am primit 10 milioane de euro ca ajutor de stat”, a afirmat presedinte in cadrul grupului Koç si CEO Arcelik, Levent Çakýrodlu.

Acesta a adaugat ca, de la preluarea Arctic de catre Arcelik, capacitatea de productie si exporturile au crescut foarte mult.

”Astazi se marcheaza un moment esential in evolutia Arctic. Inaugurarea noii linii de productie este o dovada a investitiei continue a Arcelik in Arctic. De la preluarea companiei de catre Arcelik capacitatea de productie a Arctic crescut de la 300.000 de unitati la 2,5 milioane de unitati pe an. Veniturile din vanzari au crescut si ele de cinci ori ajungand la 272 de milioane de euro. Si mai important, veniturile din exporturi au crescut de noua ori”, a precizat Levent Çakýrodlu, citat deAgerpres.

El a mai spus ca, incepand cu 2002, Arctic Gaesti a contribuit cu 98 de milioane de euro impozit la bugetul de stat.

Arctic Gaesti are acum 2.500 de angajati. Reprezentantii companiei au precizat ca prin constructia noii linii de productie se creaza 500 de noi locuri de munca, plus alte 500 pe orizontala.

Compania Arctic detine in Romania trei branduri puternice — Arctic, Beko si Grundig. Arctic face parte din grupul Arcelik, al treilea jucator european in industria de electrocasnice, care este membru al celui mai mare holding privat din Turcia, Koç Group.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Dafora a început lucrările de foraj pentru companiile Globe Exploration şi Givot Olam Oil LTD în Israel, după ce instalaţiile au fost verificate de un expert internaţional în asigurarea integrităţii operaţionale a echipamentelor de foraj, se arată într-un comunicat de presă.
Forajele vor atinge adâncimi de aproximativ 5.000 m, respectiv 6.000 m, şi se vor derula pe o perioadă de minim 1,5 ani, respectiv 2 ani, cu posibilitate de prelungire pe încă 2 ani.
Datorită potenţialului ridicat al câmpurilor petrolifere, şansele de prelungire a contractelor şi mobilizarea de noi instalaşii sunt foarte mari, se arată în comunicat.
Dafora a anunţat la finele anului trecut că va executa lucrări în Israel pentru companiile Globe Exploration şi Givot Olam Oil LTD.

Sursa: Bursa

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva