Search

Solutii pentru Romani

Facebook Twitter Email

Greutățile vieții, generate în special de pierderea locurilor de muncă, i-au determinat pe majoritatea meșteșugarilor veniți din toată țara la Târgu Mureș pentru a lua parte la Zilele Culturale Târgumureșene – Simfoniile Toamnei să-și caute o sursă de venit și să înceapă să trăiască așa cum au făcut-o strămoșii lor.

Chiar dacă meșteșugurile îmbrățișate și învățate uneori la bătrânețe nu aduc familiilor lor o bogăție materială de invidiat, acestea asigură un trai decent celor care decid să nu aștepte nimic de la nimeni și să-și ia viața în propriile mâini.

Așa s-a întâmplat și cu Viorel Marian din Fălticeni, județul Suceava, care s-a prezentat la Simfoniile Toamnei de la Târgu Mureș cu linguri din lemn sculptate cu simboluri românești, o pasiune care, spune el, s-a născut din necesitatea de a supraviețui.

”M-am apucat de acest meșteșug ‘de bună voie și silit de împrejurări’, cum se spune. Înainte de a ciopli lemnul în mod artistic am lucrat la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Fălticeni și acolo am fost tâmplar-mecanic, mecanic de întreținere mașini și utilaje. Am avut eu încercări de a modela artistic lemnul, însă nu am fost mulțumit. Prin 1995 au făcut restructurări și atunci a trebuit să îmi găsesc alt loc de muncă. Am lucrat 5 luni la un patron, apoi am încercat ceva pe cont propriu. Aveam un prieten care lucra linguri din lemn și m-a sfătuit să încep să cioplesc în lemn. El, în perioada studenției, mai făcea cruciulițe și le vindea. Fiind într-un moment mai dificil, am zis că nu mi-ar strica ajutorul lui Dumnezeu și primele obiecte sculptate au fost cruciulițele de purtat la gât, pe care am început să le vând în preajma mănăstirilor. Am început cu Mănăstirea Voroneț, Gura Humorului și apoi cele din Suceava și Iași”, ne-a dezvăluit meșteșugarul.

Viorel Marian a subliniat că viața sa a luat o întorsătură neașteptată în timpul pelerinajului de Sfânta Parascheva de la Iași, unde își comercializa cruciulițele sculptate, ocazie cu care o învățătoare din județul Bihor s-a dovedit a fi îngerul său păzitor.

”M-am apucat destul de târziu de sculptură, în urmă cu 20 de ani, la vârsta de 33 de ani — eram un antitalent la arte — însă s-a întâmplat să fiu văzut de cineva, care m-a recomandat Muzeului de Etnografie din Sibiu. De acolo am primit o invitație la un târg de meșteri, unde erau meșteșugari din toată țara. (…) De Sfânta Cuvioasă Parascheva, când este pelerinaj la Iași, o învățătoare din Sântandrei, de pe lângă Oradea, era în excursie cu un grup de elevi și a văzut cruciulițele pe care le făceam. A cumpărat câte un model din fiecare și a luat și datele de contact. Ulterior, am aflat că acea învățătoare cunoștea un etnograf de la Sibiu, căruia i-a arătat ce cruciulițe a cumpărat de la mine și așa s-a ajuns ca în octombrie deja să se știe de mine. Apoi am primit o invitație la un târg etnografic. După ce am ajuns în baza de date a Muzeului de Etnografie din Sibiu, am început să primesc invitații de peste tot la târguri de meșteșugari la muzeele de etnografie din țară. Primii doi-trei ani am mers la târguri cu cruciulițe, acolo am aflat despre simbolurile de pe linguri și am început să fac linguri”, povestește Viorel Marian.

Acesta lucrează acum mai mult linguri de lemn sculptate cu simboluri românești, după ce s-a documentat temeinic despre ce anume reprezintă fiecare de la sculptorii mai în vârstă, de la etnografi și din cărți.

”M-au atras cei care lucrau tot în lemn, am văzut diverse linguri și am aflat de la ei că fiecare model sculptat are o semnificație spirituală. De exemplu, motivele pe care le pun eu acum pe lingurile de lemn sunt simboluri solare, simbolul speranței, simbolul iubirii, simbolul belșugului, coloana vieții, pomul vieții, sursa vieții — apa — multe dintre ele le-am aflat de la meșteșugarii mai în vârstă, de la etnografi și din cărți. Mi s-a părut că ar fi păcat să se piardă pentru că, umblând prin țară pe la târguri, am văzut că unii meșteri fac modele doar pentru că așa se face, fără să știe ce simbolizează. În plus, mulți fac doar linguri pentru bucătărie, simple, fără sculptură”, susține meșteșugarul.

Viorel Marian lucrează la o lingură din lemn de plop în jur de 3 ore și jumătate, la una din cireș — peste 4 ore, munca sa costând între 35 și 55 de lei, în funcție de esența de lemn și complexitatea modelului de pe mâner.

”Munca ar fi plătită dacă oamenii și-ar permite să plătească banii aceștia. Am avut situații în care oamenii au spus că e ieftină, însă mulți sunt cei care le apreciază, dar nu și le permit. Eu încerc să trăiesc, depinde de așteptările fiecăruia, eu trăiesc de 20 de ani și îmi întrețin familia — am o fată la masterat la Iași, la inginerie medicală, și mai am o fetiță în clasa a VIII-a. Nu huzuresc, dar reușesc să mă descurc! Soția mea a fost filatoare la Fălticeni, dar lucrurile s-au stricat și muncitorii au trebuit să își găsească altceva, acum împletește lucruri din sfoară de cânepă — ornamente de perete, suporturi pentru căni și pahare, huse de protecție pentru borcane și sticle. Salariile sunt mici la patroni, așa că am găsit calea de a ne descurca singuri”, ne-a mai spus meșteșugarul.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Georgiana Tănăsescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 O familie de localnici din  Păuliş, Arad, a reușit să pună pe picioare o super-afacere doar cu câteva sfaturi de pe Internet și cu o idee fără concurență în zonă. Doina şi Ioan Ciuban cultivă şi vând mirodenii precum salvie, rosmarin, busuioc, coriandru, echinaceea, oregano, iar îndeletnicirea le aduce venituri frumoase.

afacere

Cei doi aveau până nu demult cu totul alte job-uri. Bărbatul muncea în construcții, iar Doina avea acasă deschis un salon de coafură

„În timpul liber lucram grădina casei pentru a ne produce legume pentru noi, iar surplusul îl vindeam la vecini sau la clienţii din coafură. Am hotârit să ne facem un solar mai mare şi eu fiind acasa să mă ocup şi de agricultură pentru a ne suplimenta veniturile. Pe lângă solar am mai luat în arenda două hectare de teren agricol la 5 kilometri de casă unde am încercat să punem varză, ardei, porumb. Căram apă cu butoaie în maşină Dacia şi udam cu căniţa la fir. După trei ani în care nu am câştigat nimic am cheltuit tot ce mai faceam în coafură şi soţul în construcţii, am acumulat datori şi la prieteni. Cu timpul, am renunţat şi am luat în arendă  o grădină lângă casă şi am pus doar legume. Suprafaţa pe care o lucrăm este de aproximativ 25 de ari”, spune Doina Ciuban, pentru Adevarul.ro.

Cei doi declară că primele vânzări le-au făcut către apropiați, vecini și magazinele din zonă. Ce-i diferențiază de ceilalți este faptul că pe fiecare dintre produsele lor poți vedea de unde sunt, când au fost recoltate şi un număr de telefon pentru”sesizări”

În cei cinci ani de legumicultură, cei doi soţi au studiat pe internet, mai ales iarna când nu aveau de lucru în grădină, cum se lucrează în alte ţări. Au citit despre tehnologie, seminţe, tratamente, comerţ civilizat. Tot ce credeau că le va fi de ajutor.  S-au documentat la ce folosesc mirodenile, ce soiuri se pot cultiva la noi, iar acum au în grădină, salvie verde şi roşie, busuioc verde şi roşu, rosmarin ,tarhon, coriandru, fenicul, anason, menta, roinita, oregan, maioran, lavanda, cimbru, sofranel, isop, informează Adevarul.ro.

„Volumul de muncă a crescut şi nu găsim oameni care să vină pe bani la lucru, aşa că am renunţat amândoi, eu la coafură şi soţul la construcţii şi facem treaba doar noi. Câte 8 -10 ore pe zi în sezon, iar iarna avem doar două luni de pauză în care pregătim terenul, solarul şi seminţele pentru noul an. De la piaţă ne rămâne marfă nevândută, iar eu cum urmăresc postul TV Paprika am văzut că se folosesc foarte mult la mâncare mirodenii proaspete şi uscate. Atunci am încercat prima dată să usuc ceapă verde şi usturoi verde pe calorifer.  A durat ceva dar au ieşit super, aşa că am continuat cu mărar, pătrunjel, ardei iute, busuioc, ce am mai găsit în grădină, în noiembrie. Am cumpărat borcanele şi am pus etichete. Le-am arătat la câtiva clienţi şi pe internet. Toate s-au cumpărat rapid, comenzile au început să curgă, iar eu nu aveam marfă suficientă aşa că am facut o reorganizare a grădinii în primăvară”, mărturiseşte Doina.

sursa: CYD

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Un fost silvicultor ce și-a construit o casă la marginea unui sat din Sălaj își produce singur energia electrică necesară în gospodărie, cu ajutorul unui pârâu ce trece prin zonă, inițiativa sa fiind motivată inițial de costurile mari pe care le-ar fi avut pentru racordarea la rețeaua electrică a localității.

După aproape patru decenii de muncă în mijlocul naturii, inginerul silvic Petre Crișan și-a dorit ca la vârsta pensionării să nu se îndepărteze prea mult de natură, motiv pentru care, în urmă cu câțiva ani, a cumpărat gospodăria unui fost morar, din localitatea Almașu. Situată la marginea satului, gospodăria nu era racordată la rețeaua electrică, iar în momentul în care noul proprietar a dorit acest lucru, s-a lovit de refuzul furnizorului dar și de costurile mari pe care ar fi trebuit să le suporte pentru o astfel de investiție, obligatorie, de altfel, pentru un trai civilizat în secolul XXI.

“N-au vrut să extindă rețeaua și atunci a trebuit să mă descurc singur. În capătul satului curentul e slab și Electrica nu mi-a dat aprobare să mă racordez la ultimul stâlp, ci doar din centrul satului. Pe vremea aceea, m-ar fi costat 12.500 de lei din capătul satului până aici, iar dacă făceam racordul din centrul satului, 50.000 de lei. Eu am spus că nu sunt investitor strategic, ci doar vreau să-mi fac o casă”, afirmă Petre Crișan.

Soluția a venit în cele din urmă de firul de apă ce asigura și funcționarea fostei mori, pe care, de această dată, silvicultorul pensionar l-a pus nu să învârtă roata pentru a măcina făina, ci pentru a produce energie electrică verde. După mai multe încercări nereușite, în urmă cu circa un an de zile, a reușit să pună la punct un sistem care îi asigură toată energia electrică necesară, ba chiar ar mai avea să dea și altora.

“Instalația funcționează de circa un an de zile. A fost mai greu până am găsit un generator. Am încercat cu un dinam, cu alternator, dar nu produceau aproape nimic. Instalația am făcut-o eu, artizanal. Generatorul l-am găsit în țară și m-a costat 3.500 de lei. Restul componentelor le-am făcut la un atelier mecanic de la Șaula. Roata a făcut-o fiul meu, cu un tâmplar din sat. A măsurat înălțimea, a luat un placaj mare, și-a făcut un compas, a desenat-o la dimensiune, ca să nu greșească din calcule, și pe urmă a copiat-o. A venit cu tâmplarul, care a lucrat la ea vreo două săptămâni și a făcut-o. Apa care pune în funcțiune instalația provine din pârâul Sfăraș. Acum, alimentez pompa de recirculare de la centrala termică, două televizoare, becuri și aș mai avea capacitate”, afirmă Petre Crișan.

În prezent, instalația produce 24 kWh zilnic, în condițiile în care necesarul mediu de energie electrică pentru o familie cu patru membri, care locuiește într-o casă de 150 metri pătrați, este de 4-6 kWh pe zi.

Sigur, au mai fost și probleme, cum ar fi aceea că iarna trecută a înghețat roata, dar și aceasta s-a rezolvat cu un acoperiș construit deasupra instalației și, cel puțin pentru moment, totul merge bine. Iar dacă apar noi probleme, există ca rezervă un generator de energie electrică ce funcționează cu benzină.

Planurile fostului inginer silvic nu se opresc, însă, aici. Și-ar dori ca, în timp, să achiziționeze un generator de putere mai mare și, de ce nu, acumulatori pentru a înmagazina surplusul de energie electrică produsă.

“Acum avem aici trei pensii — eu, soacra și nevasta, le cumulăm și poate cumpărăm acumulatori. Avem nevoie cam de cinci mii de euro, pentru acumulatori cu o capacitate bună de stocare”, calculează Crișan.

Până atunci însă, acesta s-a gândit să-și valorifice cunoștințele în domeniul plantelor, plantând în jurul casei o livadă cu meri, gutui și peri, dar și câte o cultură mică de coacăz și goji.

“Am lucrat în silvicultură 36 de ani, am fost șef de ocol la Almaș, șef de district și cu doi înainte de vârsta de pensionare, m-am retras ca să pot să-mi fac o livadă, o plantație de coacăz, una de goji și așa mai departe. Goji am pus numai experimental, iar coacăz pe 15 ari”, afirmă Petre Crișan.

Una peste alta, energie verde cu costuri minime, produse ecologice, aer curat și liniște în mijlocul naturii… unii oameni știu să transforme problemele în oportunități.

AGERPRES/(A — autor: Sebastian Olaru, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Programele de burse și rezidențe destinate artiștilor plastici, muzicienilor, cercetătorilor, arhitecților și urbaniștilor români, românilor din afara țării, traducătorilor din limba română profesioniști și în formare, precum și cercetătorilor și jurnaliștilor străini continuă în 2015, se arată într-un comunicat al Institutului Cultural Român (ICR) remis vineri AGERPRES.

Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Bursele “Constantin Brâncuși” și “George Enescu” le oferă artiștilor plastici și muzicienilor posibilitatea de a petrece o perioadă de trei luni la Cite Internationale des Arts din Paris, informează organizatorii în documentul citat.

Valoarea unei burse este de 4.554 euro pentru trei luni, data limită pentru depunerea dosarelor fiind 15 noiembrie.

Obiectivul principal programului este introducerea artiștilor români în circuitul valorilor europene, prin oferirea șansei de a lucra într-un mediu artistic internațional (în arte plastice și muzică). Programul se adresează artiștilor plastici și muzicienilor români cu studii universitare de specialitate încheiate și cu performanțe recunoscute în domeniu.

Bursele “Lucian Blaga” se adresează cercetătorilor români și constau în subvenția pentru un stagiu academic de trei luni în vederea documentării și cercetării științifice într-o instituție universitară sau de cercetare din străinătate. Programul este dedicat schimburilor academice, vizând doctoranzi și cercetători consacrați, care lucrează pe o temă de interes pentru cercetarea românească în directă legătură cu o altă temă mai largă ce presupune o perioadă de cercetare desfășurată în mediul academic (universități, institute de cercetare, biblioteci, etc.) din țara care face obiectul cercetării candidaților, în vederea pregătirii lucrărilor de doctorat, respectiv a lucrărilor care urmează a fi publicate. Sumele acordate sunt de 4.500 euro/bursă, data limită pentru depunerea dosarelor este 31 iulie.

Bursele “Ion Mincu”, program inaugurat în anul 2013, încurajează absolvenții la nivel de masterat și doctorat în domeniile arhitecturii și urbanismului și perfecționarea studiilor, timp de două luni, în cadrul unor instituții de învățământ și cercetare din Europa. Instituțiile sunt alese de candidați în funcție de proiectele de cercetare gândite în prealabil. Sumele acordate sunt de 3.000 euro/bursă, iar data limită de depunere a dosarelor este 15 septembrie.

Bursele pentru românii din afara țării constau în sprijinul financiar pentru un stagiu de două luni într-o instituție din România. Acest program este dedicat exclusiv perfecționării academice, adresându-se studenților masteranzi și doctoranzi, pentru pregătirea lucrărilor de masterat/ doctorat. Bursele, în număr de trei, se acordă cetățenilor de origine română care trăiesc în afara țării. Valoarea unei burse este de 2.000 euro/bursă, data limită pentru depunerea dosarelor fiind 10 iulie.

Bursa destinată cercetătorilor străini constă din sprijinul financiar pentru un stagiu de trei luni într-o instituție de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări de cercetare asupra unei problematici care vizează societatea românească. Bursa este destinată doctoranzilor care lucrează pe o temă care privește spațiul românesc și vizează perfecționarea academică pentru pregătirea lucrărilor de doctorat. Sumele acordate sunt de 3.000 euro/bursă, iar data limită pentru depunerea dosarelor este 15 noiembrie.

Bursele de cercetare și documentare destinate jurnaliștilor culturali străini constau în susținerea financiară a unui stagiu de documentare de o lună în România, în vederea promovării fenomenului cultural românesc în presa străină. Se acordă burse jurnaliștilor străini care propun proiecte reflectând diverse aspecte ale culturii românești. Numărul de burse acordate anual este de 10, distribuite în funcție de perioadă convenită împreună cu jurnaliștii selectați, până la sfârșitul anului calendaristic. Aceștia își vor desfășura perioada de documentare pe durata unei singure luni, data limită pentru depunerea dosarelor fiind 21 aprilie iar sumele acordate sunt de 1.500 euro/bursă.

Bursele pentru traducători profesioniști. Programul își propune o colaborare cât mai strânsă cu traducătorii profesioniști, specializați în traducerea autorilor români în limbi străine. Candidaților selecționați li se oferă posibilitatea de a traduce în România și de a interacționa în mod direct cu scriitorii, editorii și traducătorii români, precum și cu mediul care definește literatura română. Sumele acordate sunt de 2.000 euro — 1.000 euro pentru o lună, respectiv 2.000 euro pentru cele două luni, împărțiți în două tranșe egale. Data limită pentru depunerea dosarelor este 30 iunie.

Programul de rezidențe pentru traducătorii în formare vizează noua generație de traducători ai literaturii române într-un număr cât mai mare de limbi străine, precum și o colaborare mai strânsă cu traducătorii profesioniști existenți. În acest scop, candidaților selecționați li se oferă o rezidență de o lună în România. Se asigură trei cursuri pe săptămână, timp de trei săptămâni, având ca invitați profesori consacrați în trei domenii importante, pe care bursierii le vor studia pe durata stagiului: Introducere în limba română — noțiuni de gramatică și sintaxă; Introducere în literatura română și Seminarii de traductologie. Se asigură cazarea pentru cei zece bursieri pe toată durata stagiului de o lună la complexul Palatele Brâncovenești din Mogoșoaia, precum și transportul pentru cursuri între Mogoșoaia și București. Valoarea unei rezidențe este de 1.000 euro/persoană, iar numărul de rezidențe acordate anual sunt de 10. Data limită pentru depunerea dosarelor este 15 august.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin)

Etichete:
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Părintele de la Prislop a oferit lumii numeroase învățături, dar și o rugăciune incredibilă despre care se spune că face minuni. Arsenie Boca o rostea în fiecare zi, iar credincioșii spun că oricine urmează exemplu părintelui va vedea cum i se schimbă viața.

”Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mă că astăzi toată ziua să mă lepăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajba am să fac şi astfel, ţinând la mine, să Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi că rugăciunea Preasfântului Tău nume să-mi lucreze în minte mai mult decât fulgerul pe cer, că nici umbră gândurilor rele să nu mă întunece, căci iată păcătuiesc în tot ceasul.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus ţină pe ochii minţii, uitarea s-a întărit în noi că un zid, împietrind în noi inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţă în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, aşa risipind în deşert zilele noastre, umbriti şi dosădiţi până la pământ.

Doamne, Cel ce vii între oameni în taină, ai milă de noi şi pune foc temniţei, aprinde dragostea în inimile noastre, arde spinii patimilor noastre şi fă lumina sufletelor noastre.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea rămân neputincioase.

Doamne, Cel ce vii în taină, ai milă de noi, căci nu ne dăm seama cât suntem de nedesăvârşiţi şi cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât ne depărtăm noi prin păcatele noastre. Ci luminează lumina Ta peste noi, că să vedem lumina prin ochii Tăi, să trăim în veci prin viaţă Ta. Lumina şi Bucuria noastră, slavă Ţie! Amin.”

Sursa: antena1

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cred ca trebuie accesata cat mai curand posibil.

Numărul internauților (utilizatorilor de internet) din China, deja cel mai mare din lume, a ajuns la 649 de milioane la finele anului trecut, iar 557 de milioane din aceștia utilizează telefoanele mobile pentru a accesa internetul, a anunțat, marți, Centrul chinez de informare în domeniul internetului (CNNIC), transmite Xinhua.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Potrivit CNNIC, numărul de internauți a urcat cu 31,17 milioane în 2014, o creștere semnificativ mai mică decât cea din 2013, când totalul acestora s-a majorat cu 53,58 milioane de persoane. O creștere mai mare s-a înregistrat în rândul celor care utilizează telefoanele mobile pentru a accesa internetul, al căror număr a urcat cu 56,72 milioane de persoane anul trecut.

Cu toate acestea, CNNIC a informat că rata de penetrare a Internatului în China este de 47,9%, iar utilizatorii din mediul rural reprezintă doar un sfert din total. În comparație, în SUA, 74,4% din gospodării au raportat că au utilizat Internetul în 2013.

În paralel, Ministerul chinez al Industriei și Tehnologiei Informației a anunțat că în 2014 în China au fost vândute 389 milioane telefoane mobile, în scădere față de 423 milioane unități în 2013.

AGERPRES/(AS — autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Muzeul Național de Istorie a României desfășoară, în perioada 4 februarie – 6 martie, o serie de ateliere educative și de creație, care vor avea loc în fiecare zi de miercuri și vineri, începând cu ora 11,00, informează un comunicat al Secției Relații cu Publicul a MNIR, transmis luni AGERPRES.

Foto: (c) Lucian TUDOSE / AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit sursei citate, sub genericul “Atelierele primăverii” vor fi organizate două tipuri de acțiuni: “Mărțișorul creponat”, în perioada 4 — 27 februarie, și “Mărțișorul micilor orfevrieri”, în perioada 11 februarie — 6 martie.

Cele două ateliere sunt destinate copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani care doresc să creeze propriile mărțișoare din hârtie creponată sau material FIMO, pe care să le poarte sau să le ofere ca simbol al primăverii.

Atelierul “Mărțișorul creponat” se desfășoară în zilele de 4, 6, 13, 18, 20 și 27 februarie, costul unui bilet de participare fiind de 14 lei, în timp ce atelierul “Mărțișorul micilor orfevrieri” are loc în zilele de 11 și 25 februarie, respectiv 4 și 6 martie, costul unui bilet de participare fiind de 15 lei.

Înscrierile se fac cu cel puțin două zile înainte de data în care va avea loc atelierul, telefonic, la numărul 021.315.82.07/interior 1008, sau prin e-mail, la adresa pr.mnir@gmail.com. Pentru desfășurarea în condiții optime a atelierelor, numărul de participanți este cuprins între 10 (minim) și 20 (maxim) de persoane.

În cadrul atelierelor, participanții se vor bucura de o vizită ghidată gratuită, la alegere, într-una dintre expozițiile permanente “Tezaur Istori” sau “Copia Columnei lui Traian”, mai informează MNIR.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

A lasat o multinationala din Bucuresti pentru o afacere cu fructe de padure intr-un sat din judetul Iasi

Alin Aignatoaei (33 de ani) a pariat in urma cu trei ani pe o plantatie de zmeura, lasand in urma jobul dintr-o multinationala din Bucuresti pentru Poiana Deleni, judetul Iasi. A inceput cu o investitie relativ mica, de 3.000 de euro, extinzandu-se treptat si spre alte soiuri de fructe de padure.

A pornit in 2012 cu drajoni de zmeura si o suprafata de aproximativ 0,15 hectare. In primavara anului trecut a replantat zmeura si a infiintat o suprafata de 0,5 hectare. Tot in aceasta perioada, antreprenorul a reusit sa achizitioneze si sa planteze pe un teren de 0,3 hectare si alte fructe de padure (mure, afine, coacaze, agris), dar si capsuni. Investitia initiala a fost de aproximativ 3.000 euro, pe parcurs suma fiind reinvestita integral.

In acest moment plantatia detinuta de Alin Aignatoaei se intinde pe o suprafata de 0,8 hectare. In urmatorii 2-3 ani acesta spera sa se extinda pe toata suprafata pe care o detine (2 hectare) cu capsuni si celelalte fructe de padure.

Profit din legume bio: ce afaceri au corporatistii care au trecut la munca pamantului

Profit din legume bio: ce afaceri au corporatistii care au trecut…

“In Romania nu este foarte raspandit acest gen de afacere. Probabil si pentru faptul ca romanii sunt printre cei mai mici consumatori de fructe de padure din lume. Educatia la noi este concentrata pe consumul carnii, in special al celei de porc (daca ar fi alta si mai grasa, aia ar fi preferata). Probabil o frustrare ramasa din cauza fostului regim”, povesteste pentru wall-street.ro Alin Aignatoaei.

Potrivit acestuia, principala problema care poate aparea pe parcurs o reprezinta bolile plantelor, prezente chiar de la achizitionarea acestora sau prin contaminarea cu alte culturi de fructe si legume din vecinatate. Un alt aspect mentionat de agricultor il constituie furturile de pe plantatie. “In primavara lui 2014, imediat dupa ce am replantat zmeura, mi s-au furat sute de drajoni. Am depus reclamatie la politie. Autorii au ramas anonimi. Acest lucru a insemnat cateva cheltuieli suplimentare si anume paza, construirea unei colibe din baloti de paie. Am fost furat de 3 ori, iar terenul despre care e vorba nu se afla in camp, ci langa casa”, spune Aignatoaei.

Pe lista de investitii pentru acest an antreprenorul a trecut formarea unui iaz de circa 500 mp si construirea unui bazin de colectare a apei (acestea sunt necesare pentru ca urmareste marirea suprafetei cultivate), achizitionarea de alte plante pentru a se apropia de 1,5 hectare de cultura, achizitionarea de mici utilaje. “Pe termen mediu, urmaresc si achizitionarea de teren pentru a avea in final o plantatie de minim 5 ha”, completeaza Alin Aignatoaei.

In privinta profitului, antreprenorul spune ca a incheiat anul trecut cu o suma care i-a permis “sa traiasca onorabil”, estimarile pentru 2015 fiind de circa 12.000 de euro.

 “Profitul difera in functie de ce cultura de fructe de padure exista. Dar si de modul de valorificare a produselor. Daca vinzi la intermediari poti obtine un profit in jur de 10.000 si 15.000 euro/ha, iar daca vinzi cu pretul final, poate creste la 20.000-25.000. Am cunoscut persoane care se lauda ca au profituri mult mai mari. Cineva spunea ca are un profit de 50.000 euro la 1 ha de mure. Sunt foarte multi escroci care cauta sa vanda material saditor promitand oamenilor onesti ca vor avea productii mari si profituri la fel. Sunt minciuni, iar unii oameni cad in asemena capcane”, spune Aignatoaei.

Pana acum a vandut produsele la cateva cofetarii, la un intermediar, dar si la foarte multe persoane care au aflat de plantatie. “Cea mai mare cerere vine de la intermediari, dornici sa castige bani prin manevre usoare si putin stresante”, completeaza agricultorul.

In cazul fructelor de padure pretul en-gross variaza intre 10 si 14 lei/kg, in functie de perioada vanzarii. “Spre exemplu, eu am doua soiuri de zmeura remontanta. Ea produce fructe din iunie si pana vine inghetul. Acum 2 ani am mancat zmeura proaspata la inceputul lunii decembrie. Evident ca atunci este o cantitate mai mica de fructe, culesul e mai dificil si creste costul cu aceasta munca, dar si al fructelor. La persoanele care imi solicita fructe, vand cu acelasi pret ca si la intermediari. Pentru ca eu nu stau pe piata sa astept clientul, ci le furnizez direct si imediat cum le-am cules. Pretul capsunilor variaza, la fel, in functie de perioada. Am tot doua soiuri remontante si coacerea e pana la inghet. Vara, in plin sezon se vinde cu 4 lei/kg, urmand ca in lunile friguroase sa urce pana la 10lei/kg”, afirma Alin Aignatoaei.

El ofera cateva sfaturi celor care doresc sa inceapa o astfel de afacere. Astfel, o suma initiala avuta in vedere variaza intre 15.000 si 20.000 de euro, in functie de mai multi factori. “Daca se va lucra cu utilaje mari, se va planta mai putin material saditor. Daca se va actiona cu utilaje mici, eventual manipulate manual, distanta dintre randuri se poate micsora, iar asta permite plantarea unui numar mai mare de material saditor. Alt factor important este cel a speciei care urmeaza a fi plantata. Fiecare dintre plante are un anumit pret de achizitie. Un alt lucru important este acela al densitatii pe fiecare specie. Spre exemplu, la 1 ha de zmeura se poate planta un numar aproximativ de 8.000 de drajoni, pe cand murele necesita intre 3.500 si 4.000 de drajoni. La fel, la 1 ha de afin se poate planta pana in 3.000 de puieti, iar la coacaz sau agris peste 4.000. Investitia initiala inseamna costul plantelor, muncile agricole, instalatia de picurare, alte materiale”, detaliaza antreprenorul.

Costurile anuale reprezinta plata culesului si lucrarile de intretinere (cosirea buruienilor dintre randuri, smulgerea buruienilor de pe randul cu plante, tratamentele (unde este cazul), ingrasamintele). Investitia se poate amortiza in 2-3 ani in cazul fructelor de padure, la capsuni in anul 2, iar in unele cazuri chiar in primul an.

Autor Alina Stan
Sursa: wall street

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Un antreprenor din Bucovina face 150.000 de euro cazând zgârciţii Europei

Un antreprenor din Bucovina face 150.000 de euro cazând zgârciţii…DESCHIDE GALERIA

Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

„Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

„Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina. Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

„Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel.

Această pasiune trebuie să fie însoţită de o foarte bună organizare şi de o aplecare către comunicare, atât la nivel de clienţi, cât şi la nivel de publicitate“.

Şi acum Tudor Maxim se cazează în hosteluri când merge în vacanţe în străinătate. „Am experimentat cazarea la un hostel boutique din Lisabona, dar şi în două hosteluri interesante din Istanbul şi Italia, care atrag şi oameni trecuţi de vârsta de 30 de ani, cum suntem noi.“ În vârf desezon gradul de ocupare a celor cinci hosteluri se ridică la 50%, iar în restul anului sunt ocupate în medie circa 40% din camere. Tudor Maxim spune că marja de profit în acest business ajunge şi la 20-30%, însă roadele încep să fie culese după amortizarea investiţiei. „Planul este să ajungem la zece hosteluri în ţară. Luăm în calcul deschideri şi în Braşov şi alte oraşe din ţară.“ Pentru acest an antreprenorul estimează venituri de 150.000 de euro generate de toate cele cinci hosteluri. „Am investit mai bine de 50.000 de euro doar anul acesta. În general în trei ani ne amortizăm investiţia.“

Mirabela Tiron 

Sursa: business magazin

 

 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Imagineaza-ti cat de buna ar fi viata daca medicamentele ar fi gratis, disponibile oriunde si fara efecte secundare. Poate ti se pare ca suna prea bine pentru a fi adevarat insa poti sa-ti intiparesti in cap adevarul ca exista o astfel de farmacie disponibila 24 de ore din 24 pentru ca ea exista in mintea ta.

Uneori oamenii sustin ca sunt „bolnavi de ingrijorare” insa exista dovezi ca isi pot folosi uluitoarea putere a mintii pentru a gandi bine.

Un ras din toata inima te poate ajuta sa treci peste durere asa um cercetatorii de la Universitatea Oxford au demonstrat.

Profesorul Robin Dunbar, care a condus studiul, crede ca rasul nefortat poate duce la eliberarea endorfinelor care neutralizeaza durerea. Iata cateva modalitati prin care oamenii se pot vindeca folosindu-si mintea.

Puterea gandirii pozitive

Doctorii au recunoscut importanta gandirii pozitive. Ei au denumit-o puterea placebo- imbunatatirea masurabila a sanatatii, in urma unui tratament cu medicamente cu un continut neutru.

Unele rapoarte sustin ca placebo functioneaza in 90% din cazuri.

Metaanalizele sugereaza ca jumatate din eficacitatea prescriptiilor antidepresive se reduc la efectul placebo.

Intre timp, jumatate din reumatologii care au raspuns in urma unui sondaj aparut in British Medical Journal au admis ca prescriu placebo in mod regulat suferinzilor cu artrite cronice.

In cele mai multe cazuri, puterea mintii nu poate inlocui medicina moderna insa ii poate creste impactul si reduce riscul de a te imbolnavi.

Opteaza pentru optimism

O atitudine pozitiva si zambitoare te poate ajuta sa reduci riscul unui atac de corp, a dezvaluit un studiu publicat in American Heart Association la care au participat peste 100.000 de femei.

Voluntarelor sanatoase li s-au dat teste de personalitate, dupa care au fost urmarite pentru a se descoperi cine se va confrunta cu probleme de sanatate.

Pesimistele cu un scor mare pentru “ostilitate cinica” prezentau un risc cu 50% mai mare de a muri din cauza problemelor cardiovasculare.

Un studiu similar, mai mic, pe barbati a scos la iveala faptul ca optimistii prezentau cel mai mic risc de atac de cord, iar pesimistii prezentau cele mai mari sanse de a dezvolta boli arteriale.

Un indiciu al legaturii dintre atitudinea optimista si starea de sanatate a fost descoperit de catre cercetatorii de la Universitatea Hong Kong City care a masurat nivelul hormonului de stres, cortizol, prezent in saliva unor voluntari carora li se ceruse sa sustina un test psihologic.

Cortizolul este un hormon eliberat de organism la stimulii de stres ca parte a reactiei „lupta sau fugi”. Este foarte util pe termen scurt, insa daca nivelul ramane ridicat pe termen lung, sistemul imunitar este afectat, creste nivelul zaharului din sange si stimuleaza cresterea in greutate.

Dragostea este un drog

Tomografiile au aratat ca dragostea ii ajuta pe oameni sa indure mai usor durerea, sustine un studiu realizat la Universitatea Stanford.

Cand voluntarii au fost rugati sa tina in mana un dispozitiv fierbinte pana cand devine insurportabil au ignorat o durere mai mare cand erau distrasi de o fotografie a unei persoane iubite.

Dr Sean Mackey care a condus experimentul a declarat: „Modul in care gestionezi durerea poate fi influentat de o multime de factori, iar noi am aflat acum ca dragostea este unul dintre ei”.

Analgezice

Un alt studiu condus de catre Dr Mackey a aratat ca antrenarea creierului ii poate ajuta pe bolnavii care sufera de dureri cronice sa reduca simptomele.

Voluntarilor care sufereau de multa vreme de dureri au fost legati la tomografe observandu-se activitatea din creierele lor si dupa aceea li s-a cerut sa incerce diferite jocuri ale mintii pentru a indeparta durerea.

O femeie care a luat parte la experiment a declarat: „Mi-am imaginat niste omuleti care indepartau durerea si incercau sa ma salveze” si „M-am gandit la apa si la zapada care sa stinga focul durerii”.

Femeia a indurat 8 ani de durere constanta dupa un accident ecvestru si a declarat: „A fost incredibil sa vad, la tomograf, cum creierul meu producea in mod constant durere. Apoi am observat ca pot controla durerea chiar si atunci cand ma simteam rau. A fost o experienta uimitoare”.

Relaxeaza-te si schimba-ti gandirea

Meditatia poate influenta modul in care functioneaza creierul. Sa inveti cum sa te relaxezi poate avea un impact asupra regiunii creierului care reguleaza tensiunea arteriala, ritmul inimii si luarea deciziilor.

Cercetatorii de la Universitatea Oregon au descoperit ca numai 11 ore de antrenament minte-corp imbunatateste functionalitatea acestei regiuni a creierului si ei cred ca meditatia poate fi folosita pentru a preveni tulburarile mentale.

Scanarile RMN au aratat ca tehnicile de relaxare genereaza schimbari fizice in zonele creierului asociate cu stresul. Amigdala se supraexcita atunci cand oamenii sunt infricosati.

Aceasta parte a creierului a fost legata de problemele psihologive precum anxietatea, hiperactivitatea si fobiile.

Studiul a aratat ca atunci cand oamenii sunt stresati materia cenusie din amigdala devine mai densa.

Atunci cand cercetatorii de la Universitatea Harvard i-a rugat pe voluntarii stresati sa invete cum sa mediteze, scanarile creierelor au demonstrat ca relaxarea poate inversa procesul – reducerea densitatii materiei cenusii din amigdala.

Reactia intestinelor

Puterea mentala este atat eficace in contolul simptomelor sindromului intestinului iritabil (SII) incat a inceput sa fie recomandata de catre specialisti.

Profesorul Peter Whorwell, specialist SII, de la Universitatea din Manchester, a devenit pionier al acestei abordari pentru ca tratamentul standard a fost fara efect in cazul multora dintre pacientii sai.

„Am apelat la hipnoza pentru ca tratamentul conventional al acestei boli nu dadea rezultate”, a spus el.

Pacientii au inceput sa primeasca lectii in legatura cu modul in care functioneaza intestinul si apoi li s-a cerut sa-si imagineze un sentiment cald si ca intestinelor lor functioneaza normal.

Medicul a aratat ca sub hipnoza bolnavii puteau chiar sa incetineasca contractiile intestinelor ceea ce de obicei este imposibil. De asemenea, pacientii au devenit mai putin sensibili la durere.

Profesorul Whorwell nu este sigur in legatura cu modul in care functioneaza hipnoza insa aceasta are rezultate.

Reducerea riscului unui atac de cord

Cortizolul este un adevarat ucigas. Daca nivelul sau din corp ramane ridicat pentru o perioada lunga de timp creste riscul unui atac de cord, diabet, obezitate, reducerea imunitatii si a altor probleme de sanatate.

Cu cat oamenii sunt mai stresati cu atat cortizol este eliberat in corp cand se afla sub presiune.

Cu toate aceste la afemeile care practica meditatia in mod constant s-a descoperit ca nivelul cortizolului era cu 300% mai scazut decat la un grup similar care nu practica meditatia a scos la iveala  publicat in analele New York Academy of Sciences.

Niciodata nu este prea tarziu sa incepi. Doar 20 de minute de meditatie pe zi va scadea nivelul de cortizol in numai 5 zile, sustin cercetatorii chinezi.

Un exercitiu tipic este concentrarea pe respiratie si sa fii constient de fiecare inspiratie/expiratie, urmarind ridicarea si coborarea pieptului si lasand mintea sa observe usoarele senzatii si zgomote.

Sursa: Sfatul Parintilor

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva