Search

Fapte bune

Facebook Twitter Email

copii-

Vin din familii chinuite, unde au asistat la scene de neinchipuit. Intr-un asezamant de langa Radauti, un proiect realizat de Biserica cu ajutorul statului incearca sa le repare sufletele zdruncinate de viata.

Ora 6 dimineata. O dimineata racoroasa de toamna. Cativa pusti zgribuliti ies dintr-o casa frumos colorata si se indreapta catre o curte in care sunt adunati mai multi copii. Zeci, si tot vin. Sunt veseli, plini de viata, pusi pe sotii. Uitandu-te la ei ai zice ca ai nimerit intr-o tabara. Doar prezenta unei maicute care ii supravegheaza si ii indeamna sa alerge te pune pe ganduri.

Zarva asta se intampla in fiecare dimineata la intrarea in Radauti, in asezamantul sfantul ierarh Leontie. Copii orfani, abandonati sau scapati de chinurile parintilor, toti alcatuiesc aici o mare familie. Cu maica Ecaterina, psihologul asezamantului, facem un tur al locului. Inca nu s-a luminat de ziua.
Prima oprire, casa numarul 2, casa fetelor de gradinita si clasele mici. Am nimerit exact in momentul in care toata lumea incerca sa isi convinga podoaba capilara stea prinsa in codita. Fiecare copil din acest loc are in spate o drama. Tina a ajuns aici acum 3 ani dupa ce mama a plecat de acasa iar tatal s-a apucat de baut.

Si povestea Alinei este la fel. Si cam asa suna toate povestile. Aici insa cu timpul au invatat sa zambeasca, sa uite si sa mearga mai departe. Sa se bucure de copilarie. Dupa ce maica face ultimele verificari in tinuta fetelor ne mutam in casa baietilor. Ceva mai lenesi decat fetele. Inca sunt la masa. Intr-o alta casa sunt fetele din clasele de gimnaziu, in alta baietii si asa mai departe, in total zece case.

Se face ora 7 si toata lumea se imbarca in microbuzul asezamantului spre scoala. Pana in Radauti sunt mai bine de 2 kilometri. Drumul e tot o veselie. Ajunsi in scoala, copiii din asezamant se pierd printre colegii lor si nu exista nici un semn care sa arate ca ar fi altfel fata de ceilalti. Tina isi ocupa locul in banca. S-a trezit devreme si deja a razbit-o foamea.

Povestea asezamantului din Radauti incepe acum 15 ani. Atunci s-a pornit contructia acestui loc, care acum arata ca un mic orasel, cu case colorate, asezate in evantai in jurul unei biserici. In 2001, staretul manastirii Bogdana, parintele Iustin, a profitat de faptul ca raportorul european Emma Nicholson critica felul in care noi romanii aveam grija de copiii nevoiasi, si a pus pe masa guvernului un proiect in care cerea infiintarea unui asezamant la Radauti. A fost aprobat. Statul a dat 15 la suta din bani iar restul au venit din donatii si contributia manastiri Bogdana. Totul a costat mai bine de 10 milioane de euro.

Copii s-au intors de la scoala. De fiecare data cand staretul ajunge aici, pustii sunt fascinati de barba lui. Povesteste cum a inceput totul. ”Era manastirea Bogdana in centrul orasului Radauti si acolo noaptea veneau si sunau copiii, din astia necajiti, desculti, pe la miezul noptii”.

Zece ani s-a chinuit cu cativa calugari sa ridice acest loc si abia in 2011 a reusit sa taie panglica si sa-i primeasca pe copiii adunati din 7 case de copii desfiintate de statul roman in nordul tarii. Spune ca nu de putine ori, chiar oameni din Biserica l-au etichetat drept nebun. A mers mai departe si acum, in asezamant sunt 124 de copii.

Fara lipsa de modestie, dar suntem datori sa facem lucurul asta. Ca parinti. Ca toata lumea ne zice parinte. Nu e nevoie sa ai fizic copil. Dar toti ne sunt copii.” Cu acest gand a inceput la radauti un proiect nou si unic pentru Romania. O colaborare intre stat si biserica. O parte din banii pentru intretinere acestui loc vin de la stat. Prea putini insa.

Legea da voie la 80 la suta aportul Consiliului Judetean si 20 la suta Manastirea Bogdana. Dar acel 80 la suta si 20 la suta pe perioada de vara acopera doar 53 la suta din necesarul copiilor si pe timp de iarna 39 la suta.” Restul vine de la credinciosi si de la manastire. De pilda, mare parte din mancare vine din gospodaria manastirii.

De multe ori e nevoit sa treaca dincolo de granita, in Ucraina, si sa aduca mancare care acolo e mult mai ieftina. O armata de bucatarese roiesc in bucatarie in fiecare zi si tot meniul este avizat de un medic nutritionist. In total in asezamant sunt 60 de angajati. Doar 2 sunt din partea manastirii. Restul sunt civili. Si asta pentru ca staretul nu vreau sa transforme asezamantul in scoala religioasa. Pe cei mici nu-i obliga nimeni sa tina posturile. Fiecare din cele zece case are cate 3 educatori selectati in primul rand dupa dragostea pe care le-o arata copiilor. Muncesc in schimburi asfel incat tot timpul cineva sa fie alaturi de copii, sa ii hraneasca, sa ii ajute la teme.

In asezamant este in permanenta medic. Iar un psiholog buchiseste in fiecare zi cu cei care au probleme.

Remus a ajuns aici pe cand nici nu implinise 2 ani. “Plangea continuu si l-a luat in brate parintele director”. Am nimerit in asezamant in ziua in care Andrew, un pusti nascut in Anglia si abandonat de parinti aici, se muta din casa copiilor de gradinita in casa scolarilor. Imediat e preluat de noii colegi care ii fac instructajul. Toata averea lui e aduna intr-o cutie de carton. Are 3 jucarii. Un tanc, o masinuta de curse si un dinozaur.

Andrew mai are o sora in asezamant. Mai mare. Sunt ani de cand mama nu l-a vizitat. Familia lui e insa aici, preocupata acum sa construiasca o casa dintr-o cutie de banane. El e Sebi, abandonat de familie, el e Alex. Toata lumea mestereste la casa din carton.

Dupa un perete, maica Ecaterina zambeste. “Pentru ei sunt prietena, sora mama.. .psiholog nu prea. Nu m-am asezat niodata in scaun de psiholog. Avem o camera dar acolo mergem cand vrem sa discutam foarte privat. Dar eu sunt pretutindeni. Eu nu fac consiliere. Eu nu stau la cabinet cu pixul in mana si anticipez. Si trebuie sa anticipez pentru ca altfel nu ii putem ajuta. Si anticipez orice lcuru. Daca s-a indragostit trebuie sa anticipez lucrurile…

Mandria locului este casa de activitati. Aici au sali de calculatoare, ateliere si o expozitie de pictura. De cativa ani, in asezamant se face terapie prin culoare. Un profesor sta aici cateva zile pe luna si le descopera taine picturii. Iar rezultatele sunt uluitoare.

Larisa este aici de la inceput. A castigat mai multe premii in strainatate si tablourile au inceput sa se vanda pe bani frumosi. Pe tatal ei nu il cunoaste, mama e plecata in Italia. A vorbit cu ea ultima data acum 7 ani.

Iar Vasilica abia acum a ajuns in clasa a patra pentru ca parintii au tinut-o departe de scoala. “De 7 ani nu-i cam stiu. Si nu imi pare rau pentru ca am cunoscut aici o familie noua. A venit tata la mine sa ma vada si pur si simplu am avut o frica in mine cand am vazut si am fugit in casuta. Dupa a venit fratele lui si nici la el nu am vrut sa stau. Nu stiu de ce am facut asta dar nu mi-a parut rau.

Grija principala aici sunt minte si suflet. In primul rand, se lucreaza la castigarea increderii, la repararea unor suflete care au fost adanc zdruncinate de viata. In asezamat sunt drame mai presus de orice imaginatie.

A participat la varsta de 5-6 ani la o crima. Tatal lui a omorat cu toporul pe altul. Si avem cazuri dificile. La care trebuie sa reparam sufletul lor”, spune parintele Iustin. Iar legislatia deocamdata nu ajuta. De multe ori statul ii scoate pe copii din asezamant si ii reda familiei, unde sunt batuti, pusi sa cerseasca, abuzati. Asezamantul de la Radauti este prima institutie de acest gen care a dat in judecata statul pentru ca a recupera un copil dintr-o familie. Si a reusit.

A acoperi nevoiele primare nu e foarte greu. Pentru ca ei cer foarte putin, se satura si cu o felie de paine daca le-o dai sau pot dormi si pe patura. Ei se adapteaza foarte usor, dar sa inteleaga ca pot avea o masa normala, ca sarbatorile sunt incununate de mese, ca pot sa doarma pe lenjerie curata”, spune maica Ecaterina. “Trebuiesc pregatiti pentru familie mai departe pentru ca ei n-au avut modele, n-au avut parinti. Copii lor sa nu trebuiasca sa ajunga intr-un astfel de asezamant. Trebuie sa daruiasca afectiune. Unii dintre ei chiar nu stiu cum sa daruiasca afectiune. Am avut copii care in momentul in care le spuneam despre familie, spuneau ca nu inteleg conceptul. Nu au model. Si e foarte greu. Incerc sa modelez o persoana care la un moment dat va trebui sa se transforme in acel tata sau mama pe mai departe pentru copii lor. Si daca nu reusim sa ii facem buni cetateni, buni crestini, atunci munca noastra este in van.”

Pana acum 7 copii de aici au ajuns deja la facultate iar 3 si-au gasit de munca si sunt exemple „ca se poate” pentru restul copiilor.

Se lasa seara. Adunati in biserica pustii canta despre un Craciun bun. In casa numarul 7, casa de carton e gata. Andrew s-a acomodat in noua familie. L-am gasit ceva mai tarziu in vizita in casa fetelor. E veselie mare. E aici si Alex cu fratele mai mic, Matei, un fel de mascota a locului.

Noaptea, intr-un colt al asezamantului munca abia incepe. Se coace paine pentru copii si pentru cateva magazine. Banii obtinuti se intorc aici. Pentru ca e nevoie de sustinere in fiecare clipa ca acest colt de lume sa functioneze. In casa 2 fetele se roaga pentru parintii lor, chiar daca multe dintre ele nu i-au vazut niciodata. ”Doamne, cat este de bine cand e mama langa mine. Doamne cat este de rau ca nu-l vad pe tatal meu. Mama tata ma iubeste si de mine se ingrijeste…

Ziua e gata. Incolonat,e fetele merg la culcare. Asa se inche o zi in asezamantul din Radauti. Privind la acesti copii realizezi ce a reusit sa faca aici staretul Iustin: un colt de Romanie vie care isi lucreaza viitorul. Pana acum proiectul de la Radauti, in care statul colaboreaza cu Biserica ramane o noutate pentru Romania. De aici are de invatat si statul, si Biserica ,si noi toti. Modelul ar trebui multiplicat si imprastiat prin toata tara pentru a le oferi copiilor cu probleme o sansa si pentru a ajuta viitorul acestei tari.

sursa protv.ro

copii-

Sursa: ortodox.md

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Campania “Dăruiește timp, donează sânge!” se va desfășura între 27 și 29 iunie, într-un mall bucureștean, ocazie cu care locuitorii Capitalei pot dona sânge la unitățile mobile special amplasate la intrarea principală a centrului comercial, informează un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Acțiunea este organizată de Sun Plaza Shopping Center și Asociația React, împreună cu Centrul de Transfuzie Sanguină București.

Unitățile mobile pentru donare de sânge vor fi deschise, în perioada campaniei, între orele 9,00 și 13,00.

Pe parcursul celor trei zile ale campaniei “Dăruiește timp, donează sânge”, vor putea dona simultan câte două persoane la fiecare 10 de minute. Recoltarea de sânge va fi realizată de personal specializat, medici și asistente de la Centrul de Transfuzie Sanguină București, în condiții de siguranță și folosind instrumente de unică folosință. La fiecare donare, se vor recolta aproximativ 450 de mililitri de sânge, care vor fi ulterior utilizați în spitalele din București pentru pacienții supuși unor intervenții chirurgicale sau pentru cei care au nevoie de transfuzii de sânge.

La finalul procesului, donatorii de la Sun Plaza vor avea la dispoziție o zonă special amenajată pentru a se reface, lângă unitatea mobilă amplasată pe esplanada de la intrarea principală, din Șoseaua Olteniței. Înainte de a dona, celor interesați li se recomandă consumarea unui mic dejun normal cu legume și fructe, fără multe proteine și grăsimi.

“Este dovedit faptul că donarea de sânge, pe lângă principalul beneficiu de a salva viețile omenești, contribuie și la îmbunătățirea sănătății donatorului. În urma donării, sângele este împrospătat, imunitatea organismului crește, iar riscurile de paralizie și de accident vascular se reduc cu aproximativ 30%”, precizează inițiatorii campaniei.

Campania “Dăruiește timp, donează sânge” face parte din strategia de “corporate social responsibility” a Sun Plaza Shopping Center și se adresează tuturor bucureștenilor interesați să contribuie printr-un gest umanitar la salvarea de vieți.

AGERPRES/(AS — autor: Oana Ghiță, editor: Georgiana Tănăsescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 lansează, în cadrul campaniei “Carte pentru Basarabia”, un apel către toți românii, către edituri și librării, de a dona cărți pentru școlile din Republica Moldova.

“Credem că Unirea se realizează mai cu seamă prin cultură, iar unioniștii nu pot rămâne indiferenți la raportul nefavorabil dintre cartea românească și cea rusească în Basarabia: de 1 la 8. Suntem încrezători că atât editurile și librăriile, cât și oamenii simpli, sufletiști vor răspunde pozitiv apelului nostru și vor face donații generoase pentru frații de peste Prut”, a declarat George Simion, președintele executiv al Platformei Unioniste Acțiunea 2012, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

În cadrul campaniei, fiecare donator oferă un minim de cinci volume în limba română pentru bibliotecile instituțiilor de învățământ din stânga Prutului, iar cei interesați să contribuie la creșterea numărului de carte românească în Republica Moldova o mai pot face până pe 30 iunie.

Bucureștenii interesați să doneze carte românească o pot face apelând numărul 0722278211 (Alexandru) sau aducând volumele la sediul Acțiunii 2012 de pe strada Academiei, nr. 35-37, informează sursa citată.

Donatorii din afara Bucureștiului pot lua legătura cu liderii filialelor din țară ale coaliției unioniste pentru a face donația de carte.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cel mai mare centru de servicii sociale din Transilvania, cu o suprafață de peste 3.500 de metri pătrați și o investiție totală de circa 12 milioane de lei, a fost ridicat printr-un efort continuu de 15 ani, din donații și sponsorizări, de către Parohia Ortodoxă Românași, din Sălaj, urmând a fi inaugurat sâmbătă, 23 mai.

Fotografii: (c) Sebastian Olaru / AGERPRES
Complexul social va avea în structura sa trei centre: unul pentru vârstnici și două pentru copii defavorizați, respectiv un centru de zi și unul de tip rezidențial.

“Centrul de servicii sociale Sfântul Gheorghe se vrea a fi pentru trei servicii: centrul rezidențial pentru persoane vârstnice, centrul rezidențial pentru copiii abandonați și centrul de zi pentru copiii care frecventează școala de la Românași, care au probleme sociale acasă, care nu au părinți sau au părinții plecați în străinătate. Pentru centrul rezidențial pentru copiii abandonați sunt 24 de camere pregătite, dar vor fi 30 de copiii, cu posibilitatea extinderii până la 40, pentru că dacă sunt frați, nu avem voie să-i despărțim. Pentru persoane vârstnice, în centrul rezidențial sunt pregătite locuri pentru 50 de persoane, iar la centrul de zi pentru copii suntem pregătiți pentru 30 de beneficiari”, a declarat joi, într-o conferință de presă, Gheorghe Gherman, preotul paroh din Românași.

Gheorghe Gherman, preotul paroh din Românași
Rațiunile realizării centrului de zi sunt în primul rând prevenirea abandonului școlar, în al doilea rând îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor și în al treilea rând reducerea decalajelor dintre elevii de la sat și cei de la oraș, afirmă preotul.

Piatra de temelie a centrului a fost pusă de părintele Gheorghe Gherman în anul 2000, finalizarea sa realizându-se după 15 ani de eforturi financiare, investiția fiind realizată în cea mai mare parte din fonduri private, respectiv donații și sponsorizări.

“Centrul s-a născut din dragoste pentru cei aflați în lipsuri, în suferință și în singurătate. Mi se pare că este o împlinire a misiunii preoțești. (…) Centrul s-a făcut fără finanțări. La început a existat doar credința în Dumnezeu că îmi ajută, că mă întărește și că întotdeauna este alături de cel care vrea să facă un bine. În al doilea rând cunoșteam foarte bine sufletul omenesc și știu cât de jertfelnici sunt credincioșii noștri atunci când văd că banul pe care îl oferă este investit și folosit pentru ce l-au dat. La început am fost tratat cu indiferență sau considerat oarecum visător. Dar văzând cum se ridică clădirea, încetul cu încetul au început să se adune în jurul nostru tot mai mulți. (…) Am putea să spunem că între cinci și șase procente este contribuția credincioșilor din parohie. Unu la sută este contribuția Consiliului Local, sprijiniți de Consiliul Județean. Zece la sută este contribuția Secretariatului de Stat pentru Culte și a Guvernului Românei. 20-22 de procente este aportul unui om evlavios, pe care îl putem numi și ctitor și care m-a sprijinit enorm ca să pot să continui lucrarea. Mai apoi a apărut o firmă cu doi asociați a cărei contribuție se ridică la 28 spre 30 de procente. Diferența a venit din ajutoare care le-am primit din sponsorizări, sume mici, dar care însumate au făcut peste patru milioane de lei. Din SUA am primit 31.000 de dolari”, afirmă preotul din Românași.

Activitatea centrului ce aparține parohiei ortodoxe din Românași va fi gestionată de o asociație special înființată în acest scop, Asociația Filantropia Largiana, al cărui președinte este tot un preot, Gabriel Gârdan.

Prezent la conferința de presă de joi, Gabriel Gârdan a precizat că terenul pe care e construit centrul social este unul de aproape cinci hectare, la care se adaugă o curte de aproape trei hectare și o pădure de opt hectare, toate aflate în proprietatea parohiei Românași. Centrul are cinci aripi de clădire, cu o suprafață utilă de circa 3.500 de metri pătrați. Valoare investiției pentru acest centru este de 12 milioane de lei.

“Sigur, nu s-au investit banii aceștia, pentru că au fost foarte multe etape pe care noi le-am parcurs cu voluntari și atunci costurile totale s-au diminuat foarte mult. Pe de altă parte, au existat mai multe zone din care au provenit efectiv donațiile și sponsorizările care au permis realizarea acestui centru”, a subliniat președintele asociației menționate. Deschiderea centrului va duce și la crearea a 45 de locuri de muncă.

Gârdan a adăugat că pentru o alimentație sănătoasă și cu eforturi financiare mai mici, în perioada imediat următoare se vor înființa și o microfermă cu câteva vaci și o grădină de legume, ce se vor adăuga celor 150 de oi pe care parohia le are deja și livezii de pomi fructiferi plantată recent.

Centrul Social din Românași beneficiază de cele mai moderne condiții de cazare, cu camere având baie proprie și butoane da panică, o bucătărie complet utilată, sistem de alarmare și supraveghere video în exteriorul clădirii, conexiune la TV și internet.

AGERPRES / (A — autor: Sebastian Olaru, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O sesiunea de donare de sânge va fi organizată sâmbătă, între orele 10,00 și 14,00, în parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, de către Asociația React și Fundația Vodafone România, împreună cu Centrul de Transfuzie Sanguină București, în cadrul programului “O șansă pentru viață”.

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Potrivit unui comunicat de presă al Asociației React, sângele donat cu această ocazie va fi utilizat în spitalele din București pentru salvarea pacienților supuși unor intervenții chirurgicale sau a celor care necesită preparate sanguine.

“În București, deși zilnic donează aproximativ 200 de persoane, cantitatea de sânge recoltată acoperă doar 70% din cerere. Mai mult, pentru a putea asigura anumite preparate dar și pentru a crește siguranța produselor sanguine, sistemul transfuzional are nevoie de donatori fideli, voluntari, care donează din responsabilitate față de semeni și societate. Sesiunea de sâmbătă, prin sângele recoltat, oferă o șansă pacienților din spitale și vine în întâmpinarea persoanelor ocupate dar interesate să contribuie la salvarea de vieți omenești. Astfel, potențialii donatori au acces într-o zi de weekend la un proces de donare rapid și comod”, susțin reprezentanții asociației, conform comunicatului citat.

Bucureștenii care îndeplinesc condițiile minime pentru a deveni donatori sunt așteptați să doneze sânge benevol (fără bonuri valorice) în cadrul unității mobile “O șansă pentru viață” — un autobuz special compartimentat și dotat pentru a asigura circuitul necesar pe care trebuie să îl parcurgă un donator de sânge.

Cei care donează sânge trebuie să aibă vârsta cuprinsă în intervalul 18 — 60 ani, greutate 50 — 100 kg femeile și 60 — 100 kg bărbații, să nu fi suferit în ultimele luni intervenții stomatologice sau chirurgicale, să nu aibă/nu fi avut hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie, bruceloză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele, miopie peste (-) 4 dioptrii, femeile să nu fie însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală.

Înainte de donare, se recomandă consumarea unei căni cu ceai sau cafea, un mic dejun normal (legume, fructe, fără multe proteine și grăsimi) și nu se fumează înainte și după donare cu o oră.

“O șansă pentru viață” este cel mai amplu program național de donare de sânge derulat până în prezent în România. Programul derulat de Asociația React și Fundația Vodafone România a fost lansat în mai 2008 cu scopul de a îmbunătăți sistemul transfuzional românesc. Până în prezent, în cadrul acestuia au fost recoltați mai mult de 66.000 de litri de sânge, care au salvat peste 200.000 de vieți.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

La 30 de ani, Cati Guguianu este mama, prietena si erou pentru sase suflete pe care le-a crescut, le creste, cu o dedicatie si o iubire care iti taie respiratia. A facut minuni pentru trei baieti si trei fete in pericol sa isi piarda copilaria si sansa la un trai implinit.

Pe rand, cei mici au intrat in viata ei si, impreuna, destinul li se schimba. Sau li se implineste, caci impreuna scriu o poveste adevarata despre succes.

“Elvis, Ionut, Roxana, Oana, Teresa, Rafael si Cati, mama lor, mama grasilor”.

La numai 30 de ani e mama pentru copiii altora. N-are o casa a ei. N-are nici prea multi bani. N-are masina, n-are terenuri. Pe scurt n-are averi, dar are ceva mult mai de pret: sase copii.

“Daca stai sa pui lucrurile pe hartie, daca te gandesti la confortul personal, la cheltuieli, chiar nu faci asta. Eu sunt un om normal si ei sunt copii normali, doar cred ca am o mila mai mare, o compasiune care depaseste intelegerea si ma depaseste si pe mine si am simtit copiii care au fost in nevoie mai mult decat toti ceilalti”, spune Cati Guguianu.

Copiii au intrat in viata lui Cati pe rand. Nu i-a asteptat ci au venit cumva singuri spre ea. Primii au fost fratii Elvis si Rafael din Timisoara, pe care i-a luat de pe strada unde-i trimiteau parintii la cersit. A urmat Teresa pe care a scos-o dintr-un orfelinat. Acum trei ani a luat-o dintre-un centru de plasament peRoxana, iar la inceputul anului si Oana care crestea intr-o casa de tip familial si-a gasit loc in casa si in sufletul ei. Ultimul venit, Ionut, este un baietel pe care parintii prea saraci l-au lasat intr-un centru de plasament.

A adunat in jurul ei sase copii. Cu sase povesti, cu traume si frici. Primii trei sunt salvati. Ultimii inca au nevoie de confirmare si de validarea ei ca mama.

Noi am ajuns in casa lor intr-o zi de sarbatoare. In vizita erau veniti copiii ei mari: Elvis si Rafael care astazi locuiesc in Timisoara. Cel mic, Ionut, cauta atentie. Si, cand n-o gasea si-o lua singur.

In mica lor sufragerie Cati ne spune povestea vesela, inserand cand si cand informatii despre potentialul tata al copiilor: un englez care vine si pleaca si care inca isi cauta argumente pentru a o intelege.

“Posibilul tata a zis sa ma duc la psihiatru. A zis: colectezi copii toata ziua”, povesteste Cati.

Desi pare coplesitor, Cati stie exact la ce s-a inhamat. E singura la cei 30 de ani, insa nu regreta nimic.

“Da, cred ca copiii au tinut la distanta potentialii soti, dar a fost alegerea mea. Mi-ar fi greu sa fac de una singura asta, sa fiu insarcinata, apoi sa nasc si sa fiu singura, asta n-as face. Dar sa iau un copil si sa-l cresc, nu sunt atat de vulnerabila”, spune Cati.

Absolventa a doua facultati, drept si psihologie, Cati e alchimistul care transforma un copil fara sanse intr-un adult responsabil, independent si sigur pe el.

“Ne-a placut de ea cum a riscat cu noi cand era tanara, eu acum nu as risca sa iau doi”, isi aminteste Raphael.

Dintre toti, doar Teresa e adoptata. Restul sunt luati in plasament, forma simpla prin care omaenii pot lua acesti copii acasa, fara sa primeasca insa bani din partea statului. E modalitatea prin care acesti copii pot avea parinti fara sa fie adoptati.

Despre ea, Stirile PROTV au vorbit prima data in 2004. Pe atunci avea doar 21 de ani, trei copii si o povestea care odata aflata merita spusa si respusa. Avea 19 ani cand se afla in Timisoara la iubitul ei student la medicina. De masa lor s-a apropiat un baietel care le-a cerut bani. N-a avut sa-i dea, insa i-a oferit de mancare.

A inceput sa vorbeasca cu el si asa a aflat ca sunt sapte frati si ca parintii traiesc de pe urma lor. S-a dus acasa la ei cu gandul sa le duca cate ceva, iar acolo a aflat ca alocatiile copiilor si ce aduna din cersit erau toti banii cu care se intretin.

“L-am intrebat cati bani aduc ei pe luna, a spus ca un million jumate, am spus ca o sa le dau 750 mii. N-a mai fost o problema, i-am chemat sa-si faca bagajele sa plece la Brasov cu o necunoscuta”

Au ajuns la Brasov in casa parintilor ei. N-a inteles-o nimeni atunci. Nici ea nu avea un rapuns pentru noua-i viata, insa stia ca si-a asumat o mare responsabilitate. Crescuse in acest spirit: sa ajute copiii nevoiasi. In plus, la randul lor, parintii adoptasera un copil desi aveau trei acasa.

“In 90, am luat un baietel de 2 luni si acum are 15 ani. Atmosfera din casa a facut-o sa iubeasca copii”, povesteste mama Ecaterinei.

I-a inscris la scoala, i-a invatat sa scrie si sa citeasca si mai ales le-a oferit siguranta de care aveau nevoie.

Dupa ce s-au mutat singuri intr-un apartament gol, pe care l-a utilat cu mobila primita de la prieteni, a venit si ziua in care a stiut ca mai e loc de un copil. Mai exact o fetita. Teresa, pe care au intalnit-o intr-un centru de plasament.

“Chiar in ziua in care am fost eu acolo implinise un an si m-a sensibilizat si m-am gandit ce viata duc copiii care implinesc un an intr-o familie obisnuita”

Nu s-a gandit prea mult nici cand a plecat cu baietii cu trenul la Brasov, nici cand a luat-o pe Teresa din patutul in care de ziua ei statea singura. Daca ar fi facut-o, era ea astazi SINGURA.

Ii e greu sa se imagineze asa si deseori s-a intrebat ce s-ar fi intamplat daca l-ar fi ignorat pe Elvis sau daca ar fi trecut pe langa salonul in care Teresa isi petrecea ziua de nastere intr-un patut. Despre asta avea sa ne vorbeasca intr-un alt reportaj, la Romania, te iubesc, acum cinci ani.

“Cred ca le-am daruit siguranta si stiu ca intotdeauna este mancare in casa si nu e responsabilitatea lor sa aduca bani pentru chirie, intretinere. Siguranta ca mama e acolo si cand mama e acolo si cand sunt bolnavi, mama e acolo. Cred ca e important si ajuta la stabilitatea lor”

Are un serviciu stabil la casa de tip familial pe care o conduce. Ca sa-si suplimenteze veniturile mai face cursuri de limba romana cu strainii din Brasov sau le obtine acte de rezidenta daca vor sa zaboveasca mai mult timp in tara noastra.

Aproape jumatate din salariu de la fundatie se duce pe chiria pe care o plateste pentru cele doua camera inchiriate de la familia care detine casa in care locuieste.

E fericita acolo mai ales pentru ca proprietarii au fost de acord ca cei mici sa se joace in voie in curtea lor. Asezati in jurul mamei, copiii isi asculta povestile care spuse de ea parca mai pierd din dramatism.

Baietii, Elvis si Rafael, locuiesc acum in Timisoara dupa ce Cati le-a dat de inteles ca odata cu implinirea majoratului e momentul sa fie pe picioarele lor.

“Erau deja mari, la 18 si 19 ani, aveam eu 20 si un pic. Voiam sa invete ca sunt barbati si ca sunt responsabili. Le-am zis ca atunci cand aveam 19 ani, deja aveam grija de ei”

Sursa: Pro TV

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Dragi Prieteni,

Putem sa ajutam familia Simonei Stancu ?

O mama singura ( sot decedat la 33 ani in accident rutier ) cu 3 copii, din care unul bolnav ( paralizie dupa un accident la nastere ).

In 2009 au fost evacuati dintr-o casa nationalizata, inapoiata la proprietar, iar acum sunt in pragul celei de-a doua evacuari – pe 9 iulie ora 10 trebuie sa elibereze casa.  

Fetele ei, Alexandra si Anastasia, de 9 si 10  ani, sunt colege cu copilul meu Sasha, la Scoala 186 din Bucuresti, invatator dna Emilia Constantin ( telefon  0727 763 051 )

Fetele sunt superbe, talentate, campioane nationale la dans sportiv, urmand sa reprezinte tara la etapa internationala, unde nu au putut ajunge din lipsa banilor necesari deplasarii.       

Ana si Alexandra sunt doua fetite vesele, au rezultate scolare bune, sunt bune colege si prietene cu ceilalti, iar la sfarsitul anului scolar au fost coregrafele unui spectacol de dans organizat impreuna cu colegele lor.

Tatal fetelor a murit cand fetele aveau 3 si 4 ani ( nu si-l amintesc ), iar mama se afla intr-o situatie disperata, ca sa nu mai vorbim de talentul si munca fetelor ce pare in aceasta clipa fara speranta !

Autoritatile nu pot ajuta decat prin preluarea fetelor intr-un orfelinat.

Poate ca le vom ajuta noi, oamenii din jur !

Au nevoie de o locuinta / bani de chirie, ajutor legal ( protectia copilului, dar fara despartirea de mama ) sau orice alta idee.

Daca 100 prieteni dau cate 10 ron/luna, se poate plati o chirie, iar banii pot fi platiti direct catre un viitor proprietar sau in contul mamei  RO84BRDE441SV37179034410, la BRD  .

Desi a avut multe necazuri, aceasta mama nu a cerut ajutor pana acum, dar este intr-o situatie disperata si nu gaseste alta solutie.  

Va rog trimiteti email  mai departe, poate reusim sa-i ajutam ; sa promovam aceasta cerere de ajutor prin orice canal ( mail, facebook, presa, prieteni, cunostinte etc ).

Mai jos aveti povestea lor in detaliu ( poze, informatii, link concurs, etc )     

Pentru cine doreste mai multe detalii, Simona Stancu – 0729.770.785

Va multumim din suflet pentru orice tip de sprijin.

Fam. Mihailovici

 

Buna ziua,

         Ma numesc Stancu Simona in varsta de 38 de ani si sunt din Bucuresti. Sotul meu a decedat in urma cu 5 ani in urma unui accident rutier, lasand in urma 3 copii minori, doua fete de 9 si respectiv 10 ani si un baiat in varsta de 16 ani.

      Baiatul ( Andrei Daniel ) la scurt timp dupa nastere a contactat un microb intraspitalicesc ( KLEBSIELLA ). El este in prezent imobilizat la pat cu un handicap grav de RETARD PSIHOMOTOR SEVER , TETRAPAREZA SPASTICA SI EPILEPSIE. DIN MOMENTUL NASTERI SI PANA ACUM EL NU A MERS SI NU A VORBIT NICIODATA.

        Baiatul meu necesita ingrijire permanenta, tratament medical de asemenea permanent iar toate acestea generand costuri si eforturi financiare mari.

        Cele doua fetite ( Maria Alexandra si Anastasia Madalina ) ambele sunt  eleve in clasa a 4 a la Scoala Gimnaziala Elena Vacarescu amandoua  cu rezultate excelente la invatatura. In paralel cu activitatea scolara cele doua fetite practica dans sportiv si modern , de 5 ani , in cadrul clubului de dans sportiv DaviDans ( www.davidans.ro ) . In urma numeroaselor competitii si concursuri la care aubluat parte sau clasat exclusiv pe primele doua locuri.

       In luna Februarie in cadrul evenimentului World Cup Dance 2014 desfasurat in Bucuresti grupul de dans a obtinut calificarea la mondialele de dans cu acelasi nume ce au avut loc in Portugalia.
Situtia mea financiara m-a obligat sa fac ca fetele sa ramana acasa si sa nu poata participa la acest eveniment deosebit si poate important cu efecte benefice pentru viitorul lor.

      In anul 2009 am fost evacuati din locuinta unde stateam, Dumbrava Rosie nr.13 in urma retrocedarii imobilului cu celebra lege 112. In urma evacuarii m-am trezit obligata sa ma mut in casa surorii mele impreuna cu parintii mei. IN ACELASI AN  SOTUL MEU AU DECEDAT.In urma acestor evenimente mama mea a suferit doua accidente vasculare si in prezent ea se afara internata in spital in urma conditiilor de precare sanatate.

       In urma unui credit ipotecar, sora mea, trebuie sa predea casa bancii aferente in baza deciziei nr.2195/2013 de catre BE. Jud. Asoc. Dorina Gont si Lucian Gont si Titlul de ex. jud. Ac. adj. Nr. 2241/2012 din 12.09.2013 cu TERMEN DE EXECUTARE 09.07.2014 LA ORA 10.00

        Subsemnata, sunt luata in evidenta la Primaria S2 Directia Spatiu Locativ in vederea obtinerii unei locuinte sociale cu 4 camere cu dosarul nr.61167 din 28.09.2007 fiind pe locul 59. In urma nenumaratelor audiente la Domnul primar, memorii la Guvernul Romaniei sau Protectia Copilului am primit numai raspunsuri negative. E foarte greu deoarece, eu sunt asistentul personal al baiatului meu cu salariul de 780 ron plus alocatiile fetelor de 280 ron si pensia de urmas dupa sotul meu decedat de 1000 ron acestea fiind singurele mele surse de venit pt ingrijirea celor trei copii minori, pentru plata intretinerii casei, a apei etc.

       Astazi 05.07.2014  impreuna cu cei trei copii si cu ambii parinti ma aflu in fata celei de a doua evacuari CU TERMENUL FINAL 09.07.2014 ORA 10.00.

IN FATA ACESTEI SITUATII MA VAD NEVOITA SA FAC APEL SI SA CER AJUTORUL DISPERAT CATRE ORICINE SI ORICE MA POATE AJUTA IN ORICE FEL POSIBIL IN VEDEREA OBTINERII UNEIBLOCUINTE CU POSIBILITATEA DE INCHIRIERE PENTRU MINE, PENTRU PARINTII MEI SI IN SPECIAL PENTRU CEI TREI INGERI DIN VIATA MEA.

       VA MULTUMESC DIN SUFLET

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
  • Castelul Miko,  cumpărat de autorități

    Yahoo News – Castelul Miko,  cumpărat de autorități

Castelul “Miko”, din Transilvania, a fost cumpărat de autoritățile din Covasna, urmând ca monumentul istoric să fie reabilitat cu fonduri europene.

Suma plătită de autorități pentru monumentul istoric a fost de 250.000 de euro,iar şcoala şi centrul de plasament care funcţionează acolo în prezent vor fi mutate pentru a introduce castelul în circuitul turistic.

Castelul construit în secolul al XIX-lea a fost evaluat în luna martie la  779.000 de euro, dar în urma negocierilor s-a stabilit un preţ de achiziţie de 250.000 de euro.

Castelul a fost construit de contele Mikó Miklós, în stilul “empire”, iar datorită picturilor realizate pe pereţii interiori ai camerelor, are un caracter unic în Transilvania.

“Castelul s-a păstrat într-o stare destul de bună. Ţelul nostru este de a-l reabilita din fonduri europene, dar pentru acest lucru era nevoie ca imobilul să intre în proprietatea consiliilor. În acest moment, aici funcţionează o şcoală specială, precum şi un centru de plasament, iar următorul pas va fi ca pentru aceste instituţii să găsim o nouă locaţie, una cu condiţii mai bune. Există mai multe propuneri în acest sens, dar decizia finală o vom lua în urma consultărilor cu specialiştii”, a afirmat președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, citat de bzb.ro.

Complexul de imobile ale Castelului a fost restituit în 2007 succesorilor foştilor proprietari, iar în 2012 Consiliul Județean Covasna a început tratativele pentru închirierea terenului şi a clădirii în care funcţionează şcoala specială, precum şi centrul de plasament. Proprietarii au vrut, în schimb, să vândă întregul complex.

Sursa: yahoo

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Centrele “La Pedale” de împrumutare gratuită a bicicletelor vor fi redeschise, marţi, în parcurile Kiseleff şi Herăstrău, proiectul fiind reluat după ce anul trecut bicicletele au fost folosite de peste 40.000 de cetăţeni.

Primăria Sectorului 1 şi Asociaţia Green Gate vor redeschide, marţi, în parcurile Herăstrău şi Kiseleff, centrele de împrumutare gratuită a bicicletelor în cadrul proiectului “La Pedale”, se arată într-un comunicat al Primăriei Sectorului 1.

Vor fi disponibile în total 700 de biciclete, adăugându-se două sute de biciclete faţă de anul trecut. Acestea sunt grupate pe trei categorii, pentru adulţi, adolescenţi şi copii.

Pe baza unui buletin de identitate, un adult va putea primi maxim trei biciclete, pentru o perioadă maximă de închiriere de două ore. Acestea trebuie aduse înapoi în stare bună de funcţionare.

“Mersul pe bicicletă a devenit aproape un simbol al civilizaţiei urbane europene din secolul XXI. În marile oraşe din Europa, oamenii au înţeles că lupta cu aglomeraţia din trafic nu poate fi câştigată la volanul automobilului. De aceea, apelează într-un număr cât mai mare la acest mijloc de transport sănătos, curat şi – de ce nu? – eficient. Scopul nostru, al Primăriei Sectorului 1, este tocmai promovarea acestei soluţii europene la traficul din ce în ce mai sufocant din Bucureşti. Ne urcăm pe bicicletă pentru că vrem ca Bucureştiul să semene cu marile oraşe din Europa”, susţine primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, citat în comunicat.

Proiectul “La Pedale” se va desfăşura între 1 aprilie şi 15 noiembrie, programul centrelor de închiriere fiind de luni până vineri, între orele 10.00 -18.00, iar sâmbăta şi duminică, între orele 10.00 – 19.00.

 Sursa: bucharest Herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

MOL Romania si Fundatia pentru Comunitate au anuntat astazi finalizarea evaluarii selectiei pentru a patra editie a Programului MOL – pentru sanatatea copiilor. Cele 19 asociatii selectate vor primi finantari in valoare totala de 300.000 lei pentru a realiza proiectele destinate copiilor si tinerilor.

Peste 1.000 de copii vor fi sprijiniți prin a patra ediție a Programului MOL – pentru sănătatea copiilor

 MOL România va susține cauzele a peste 1.000 de copii cu deficiențe, boli cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, în cadrul celei de-a patra ediții a Programului MOL – pentru sănătatea copiilor, derulat de 19 asociații și organizații neguvernamentale în perioada decembrie 2012 – octombrie 2013.

MOL România și Fundația pentru Comunitate au anunțat astăzi finalizarea evaluării selecției pentru a patra ediție a Programului MOL – pentru sănătatea copiilor. Cele 19 asociații selectate vor primi finanțări în valoare totală de 300.000 lei pentru a realiza proiectele destinate copiilor și tinerilor.

„Felicit organizațiile selectate pentru a derula proiectele susținute prin a patra ediție a programului MOL – Pentru sănătatea copiilor, dintre care unele s-au regăsit și pe listele câștigătorilor din anii trecuți. Vom sprijini în perioada decembrie 2012 – octombrie 2013 peste 1.000 de cauze ale copiilor cu nevoi speciale, prin intermediul unui program unic în România, în ceea ce privește beneficiarii cărora li se adresează, terapiile folosite și rezultatele obținute”, a declarat Kinga Daradics, CEO al MOL România.

Organizațiile selectate provin din București și din județele Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Covasna, Dolj, Harghita, Hunedoara și Iași. Printre domeniile în care vor fi derulate proiecte se numără hipoterapia, terapia prin artă, atelierele de teatru, terapia asistată de animale, fototerapia, recreerea terapeutică, respectiv reabilitarea psiho-socială și dezvoltarea unor competențe.

În cele trei ediții precedente, MOL România a finanțat 53 de proiecte cu 855.000 lei, ajutând astfel 5.600 de copii cu nevoi speciale.

Participanții la evenimentul de anunțare a rezultatelor au asistat la prezentarea unui scurt episod din teatrul de păpuși, bazat pe seria de scenete terapeutice, realizate de către voluntarii Asociației Little People România, care sunt implicați zilnic în desfășurarea proiectului „În aventură cu Leul Curajos” în secțiile mari de oncopediatrie din țară. Proiectul a sprijinit în acest an peste 1.000 de copii și tineri aflați sub tratament oncologic. Poveștile terapeutice îi ajută pe copii să înțeleagă boala, necesitatea spitalizării și a tratamentului, prin identificarea cu Leul Curajos, personajul de poveste care le-a prezentat un model sănătos de a face față bolii.

 “Programul MOL- pentru sănătatea copiilor, pe care îl organizăm cu sprijinul MOL România pentru al patrulea an, este o cale sigură și stabilă de a aduce împreună beneficiarii – tinerii aflați în suferință și familiile acestora, pe de o parte și echipe complementare de specialiști implicați, de cealaltă parte. Un proiect bine conceput și apreciat de juriu poate fi derulat în siguranță, având o susținere materială stabilă din partea sponsorului, MOL România. Calitatea proiectelor depuse este din ce în ce mai bună, astfel că unul dintre ele a fost inclus în programa școlară ca disciplină opțională”, a declarat András Imre, directorul executiv al Fundaţiei Pentru Comunitate.

Programul MOL – Pentru sănătatea copiilor este organizat de Fundaţia pentru Comunitate din fondurile puse la dispoziţie de MOL România. Programul a fost lansat în 2009 și este destinat organizaţiilor non-profit care desfăşoară activităţi legate de scopul proiectului, respectiv organizațiilor nonguvernamentale (fundaţii, asociaţii, federaţii) și organizațiilor religioase.

Proiectele eligibile sunt programe de terapie emoţională: terapii de grup, terapii prin trăiri personale pozitive, prin experienţe şi acumulări personale, proiecte de terapie prin artă: instrumente vizuale, muzică, activităţi de autoexprimare creativă, individuale şi de grup.

În cele trei ediții de până acum au fost finanțate 53 de proiecte cu o sumă de 855.000 de lei, beneficiarii fiind peste 5.600 de copii și tineri.

Concursul de proiecte pentru cea de-a patra ediție a fost lansat în octombrie, iar termenul de trimitere a dosarelor de proiecte a fost 2 noiembrie 2012. Un ONG a putut să beneficieze de o sumă de maximum 20.000 lei sub formă de prefinanţare, iar fondurile totale disponibile au fost de 300.000 lei.

Juriul ediției2012 afost format din: Violeta Stan, medic primar, cadru didacticla Universitateade Medicină şi Farmacie din Timişoara, Mugur Ciumăgeanu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie Comunitară, Roxana Morun, realizator TVR Timișoara, Gabriela Nedelcu, profesor psihopedagog, director Școala Specială Pașcani, Gyöngyi Tar, director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Harghita.

Despre MOL

Grupul MOL este una dintre companiile de top din Europa Centrală, cu operaţiuni în peste 40 de ţări şi peste 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de stații în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 țări. În România, MOL are o rețea de 133 benzinării, plasate pe principalele rute de transport și în zonele urbane.

Sursa Romania Pozitiva

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva