Leacuri din Batrani

Facebook Twitter Email

Anasonul (Pimpinella Anisum), denumit popular anison, badean, aparține familiei Umbeliferae, înrudit fiind cu pătrunjelul, morcovul, feniculul și păstârnacul. Este o plantă anuală, aromatică, erbacee, originară din Orientul Apropiat de unde s-a răspândit de jur împrejurul Mediteranei și apoi în toată Europa, fiind considerată drept planta aromatică (condiment) cea mai prețioasă.

Tulpina este dreaptă, striată, ramificată în partea superioară, terminându-se cu inflorescențe, poate atinge o înălțime de 60-80 cm. Frunzele, puține și rare, cele de la bază sunt ovale, cu margini zimțate, iar cele din partea superioară a tulpinii se divizează în fâșii înguste. Înflorește în lunile iunie-august. Florile mici și albe sunt dispuse în umbrele dense. Fructele (semințele) cenușii aromate au un gust ușor dulce și pot fi culese de la sfârșitul lunii august până la sfârșitul lunii septembrie. Acestea au dimensiunea de 3-5 mm, o formă aproximativ ovoidală, mai subțire la unul din poli, au un miros caracteristic, plăcut, aromat.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Agrișele, considerate ca fiind fructele minune pentru recăpătarea vitalității organismului, au un puternic efect antioxidant și multiple beneficii asupra sistemului imunitar.

Agrișul (Ribes grossularia) este un arbust, care aparține familiei grossulariaceae, ordinul saxifragales, din specia grossularia, fiind înrudit cu coacăza. Este originar din Europa, nord-vestul Africii, vestul, sudul și sud-estul Asiei.

Mai multe detalii pe agerpres

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Menta este o plantă medicinală foarte apreciată încă din vechime, frunzele sale fiind găsite în piramidele egiptene, datate din anul 1000 î.Hr.

Menta (Mentha, din greacă: míntha), denumită popular izmă de grădină, izmă bună, camfor, diană, iarbă creață, izmă de leac, piperiță, face parte din familia Lamiaceae, extinsă, alături de alte plante aromatice, precum cimbrul, măghiranul, salvia și levănțica.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Frunzele proaspete de sălățică se folosesc pe post de garnitură sub formă de salată, îndeosebi la friptura de miel, tradițională de Paști, de unde și denumirea de “salata mieilor”. Acestea permit organismului să digere și să metabolizeze carnea cu grad ridicat de toxicitate.

Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

Sălățica, numită și untișor sau grâușor (Ranunculus ficaria), aparține familiei Ranunculaceae, fiind o plantă ierboasă, perenă, destul de măruntă, care înflorește la începutul primăverii, în martie-aprilie, potrivit site-ului bioterapi.ro. Frunzele sunt cărnoase, lucitoare, cu marginile rotunjite, complet lipsite de perișori. Floarea este galbenă.

Este răspândită în Europa și în Asia Centrală. La noi în țară, untișorul se găsește atât la câmpie, cât și la munte. Acolo unde găsește condiții prielnice, se dezvoltă în masă.

Părțile aeriene și subpământene ale untișorului conțin anemonină, protoanemonină, acid ficaric, ficarină, tanin, săruri minerale. Primăvara devreme, înainte de înflorire, în frunze se acumulează cantități apreciabile de vitamina C, precum și de vitamina E, calciu, potasiu și fibre, potrivit sursei citate.

Se folosește atât în bucătărie, cât și ca plantă medicinală. Frunzele crude de grâușor se utilizează în alimentație, mai ales sub formă de salată. Ele pot fi și preparate ca spanacul sau folosite în supe și ciorbe. Frunzele sunt comestibile doar înainte de înflorire, după care devin toxice din cauza conținutului de protoanemonină, un iritant sever.

Frunzele tinere și proaspete sunt antiscorbutice, antiastenice și depurative. Combat astenia de primăvară și ajută la refacerea calitativă și cantitativă a sângelui, drenându-l în același timp de toxine.

Datorită conținutului de potasiu și de fibre alimentare, untișorul ajută la reducerea nivelului colesterolului în sânge și la reglarea tensiunii arteriale, potrivit site-ului biaplant.ro.

Curele cu frunze de untișor sunt un stimulator al circulației venoase, ajutând totodată la tonifierea pereților capilari.

Consumul de salată din frunze de untișor scade riscul de cataractă și ajută la menținerea sănătății creierului datorită acidului folic, pe care îl are în compoziție.

Frunzele de untișor sunt renumite pentru proprietățile lor anestezice și antiinflamatoare. Reduc sensibilitatea alergică, previn agravarea problemelor respiratorii, care apar în timpul polenizării.

Principiile active din salata de untișor calmează iritațiile la nivelul epidermei, drenează tubul digestiv, favorizând eliminarea masivă a toxinelor și curățarea pielii, în special a tenului.

Din martie până în mai, se recoltează întreaga plantă, cu rădăcini, tuberi, tulpini, frunze și flori. Sălățica înflorită, cu sau fără rădăcini, este toxică, utilizându-se doar pentru prepararea unor produse fitoterapeutice cu aplicație externă.

Tinctura de untișor și unguentul au efecte antiinflamatorii, antihemoroidale, astringente și acaricide. Ele se aplică în zonele afectate de: eczeme, flebită, varice, hemoroizi, mușcături de păianjeni, râie, căpușe înfipte în piele.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță )

Etichete:
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Rodia (Punica granatum), cu o concentrație mare de antioxidanți, este unul dintre fructele care trebuie consumat cât mai des, în special, în sezonul rece.

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO

Arborele ce produce fructele de rodii se numește rodiu sau rodier și este originar din Iran și se cultivă în Asia Centrală, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și regiunea Mediteranei de câteva milenii. Există nu mai puțin de 760 de soiuri de rodii.

Fructul, cu dimensiunea mai mare decât portocala și mai mică decât grapefruit-ul, are o coajă groasă de culoare galbenă-intens, maroniu-roșiatică până la roșu aprins și în jur de 600 semințe. Semințele și pulpa ce le înconjoară, numită fruct fals, sunt comestibile. Unele soiuri au pulpa de culoare violet.

Rodia, pe lângă originalitatea sa ca structură, este și extrem de bogată în nutrienți. Are puține calorii, este bogată în vitaminele B (B3, B5, B6, B2, B1) Vitamina C, Vitamina E, Vitamina K și minerale: sodiu, potasiu, calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, seleniu, zinc și acid folic. Acest fruct conține de 3 ori mai mulți antioxidanți decât vinul roșu sau ceaiul verde. Rodia este considerată unul din fructele bogate în fibre.

Acest fruct este consumat în mai multe moduri: în starea sa naturală, în diverse mâncăruri calde, în salate, în deserturi, dar mai ales sub formă de suc sau condiment. Rodia este folosită și pentru producerea unui vin. Semințele de rodie sălbatică daru din Munții Himalaya sunt considerate cele mai bune pentru condimente. Sucul de rodie este unul dintre cele mai nutritive sucuri naturale și poate fi păstrat în recipiente din sticlă, în frigider, maxim 3 zile, iar în congelator poate fi păstrat maxim 1 an.

Încă din antichitate, rodiei i s-au atribuit calități curative. Deși rădăcinile, frunzele și scoarța sunt bogate în anumiți alcaloizi fiind folosite în scopul întăririi sănătății, fructele au reprezentat cel mai mare interes. În ultimul deceniu, oamenii de știință au luat în calcul proprietățile benefice pentru sănătate atribuite rodiilor și au început să le studieze și să le certifice.

Rodia conține antioxidanți puternici precum polifenoli, tanini și antocianini, esențiali pentru sănătatea inimii și a organismului. Sucul de rodie îmbunătățește fluxul de sânge la persoanele cu boli ale miocardului. Rodiile ajută la scăderea colesterolului LDL, prevenind acumularea lui în artere, scăzând astfel riscurile în cazul bolilor de inimă. În plus, aceste fructe ajută la întărirea musculaturii cardiace.

De asemenea, acest fruct este indicat a fi folosit datorită efectelor anti-îmbătrânire, dar și pentru a preveni apariția maladiilor precum Alzheimer. Cercetătorii au descoperit o reducere semnificativă a deteriorării celulelor creierului, a mușchilor și a pielii în cazul persoanelor care au consumat timp de o lună, în fiecare zi, o anumită cantitate de fruct.

Rodia are proprietăți antiinflamatorii protejând împotriva astmului și a durerilor în gât. Sucul de rodie ar putea avea, de asemenea, efecte antivirale și antibacteriene împotriva plăcii dentare.

Noi cercetări au scos la iveală că un extract din rodii protejează rinichii de toxine periculoase.

Potrivit unor cercetări realizate recent, sucul de rodie are un efect semnificativ în prevenirea mai multor tipuri de cancer, precum cel de sân, cel de plămâni și de cel de prostată. Alte studii arată că sucul de rodie poate chiar să inducă apoptoza — proces prin care celulele canceroase se auto-distrug.

Rodiile ajută la reglarea glicemiei, cresc sensibilitatea la insulină fiind un fruct indicat persoanelor care suferă de diabet.

Sunt excelente pentru cei care suferă de anemie și stări de astenie. Protejează împotriva depresiei și a osteoporozei.

Sucul de rodie crește apetitul astfel încât poate fi folosit cu succes în cazul copiilor, pentru a crește pofta de mâncare.

Rodiile sunt indicate în tratarea diferitelor afecțiuni intestinale. Decoctul din scoarță de rodiu se recomandă în tratarea teniei, a diareei și a ascarizilor. Scoarța este unul dintre cele mai eficiente tratamente contra dizenteriei (boală infecțioasă contagioasă care se manifestă prin ulcerații intestinale, dureri abdominale violente și diaree cu sânge). Rodia conține o cantitate semnificativă de fibre, care ajută la o bună funcționare a sistemului digestiv și la reglarea digestiei, calmând și durerile de stomac. Studiile au demonstrat că sucul de rodii nu doar că protejează ficatul, dar ajută și la regenerarea lui.

Rodia, un fruct bogat în vitamine, antioxidanți și fibre și cu foarte puține calorii, este frecvent recomandată de nutriționiști în curele de slăbire.

Atunci, când cumpărăm rodii este indicat să le alegem pe cele mai grele și cu coaja strălucitoare, astfel ne asigurăm că fructele sunt coapte. Acest lucru este important deoarece după culegere rodiile nu se mai coc.

AGERPRES/(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

După ce dă prima brumă sau prima zăpadă putem merge la cules de porumbe (scorombar, târn, cotobrel, mărăcine, spin), cum sunt numite popular acele fructe mici, sferice, de culoare negru-albăstrui, pe care le găsim pe arbuști ce cresc la marginea pădurilor.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU/AGERPRES ARHIVĂ

Porumbele sunt fructe ale porumbarului (Prunus Spinosa), un arbust sălbatic din familia rozaceelor, ce crește la câmpie, în zonele montane și atinge 3 metri înălțime, având ramuri spinoase, flori albe și fructe mici sferice, care se culeg în noiembrie.

Dintre toate fructele de pădure, porumbele sunt cele mai bogate în tanin. Conțin totodată minerale importante precum calciu, potasiu, zinc, fier, cupru, sodiu, magneziu, dar și vitamine precum provitamina A, vitamine din complexul B și vitamina C.

Pentru proprietățile lor terapeutice, se folosesc sub formă de decoct, suc, compot, sirop, gem, cidru, ceaiuri, vinuri, must sau combinate cu miere.

În scop medicinal, de la porumbar se mai folosesc florile, mugurii, frunzele și coaja arbustului. Florile se culeg imediat după înflorire, una câte una. Ele conțin flavone, acizi organici, glicozide, kemferol, săruri de magneziu și potasiu și sunt recomandate ca sedativ și diuretic în tratamentul nefritelor, cistitelor și enteritelor. În homeopatie, florile porumbarului se folosesc în preparatele pentru combaterea durerilor de cap și în afecțiunile cardiace.

Mugurii au acțiune tonică generală, de stimulent al mecanismelor de creștere și dezvoltare și în dizarmoniile hormonale. Toate acestea îi recomandă în caz de: deficit imunitar, convalescențe postgripale sau după boli pulmonare, debilitate psiho-fizică, anorexie, inapetență, astenie generală, neurastenie, anemie, dizarmonii de creștere la copii, acnee juvenilă și furunculoză provocate de poluarea atmosferică.

Frunzele se culeg prin luna iulie și se recomandă în erupții tegumentare, boli de rinichi, vezică, pentru eliminarea toxinelor din corp.

Din coaja arbustului se prepară ceai care ajută la curățarea plămânilor.

Fructele au acțiune astringentă și diuretică, efect antidiareic și antidizenteric și sunt recomandate în dureri de stomac, diaree, dizenterie, afecțiuni renale, dischinezii biliare, gută, tuse convulsivă, stimularea digestiei. Sunt folositoare și ca dezinfectant al căilor urinare și în tratamentul artritelor.

Conținutul mare de tanin, acesta fiind un antioxidant puternic, care acționează asupra imunității organismului, le conferă porumbelor calitatea de dezinfectant puternic. Taninul acționează în locurile pe unde trece, începând cu cavitatea bucală unde îndepărtează tartrul de pe dinți, apoi în esofag unde acționează ca un ulei asupra unor amigdale bolnave și ajungând în stomac unde devine un pansament pentru toată flora stomacală.

Porumbele stimulează imunitatea, ferind organismul de răceală și gripă, tonifică oasele, dinții și unghiile. Potasiul conținut de acestea ajută la o stabilizare a pulsului inimii și reglarea hipertensiunii arteriale. Consumul de porumbe crește pofta de mâncare.

Porumbele au și un conțin redus de glicozid al acidului cianhidric și nu trebuie consumate în cantități mari. De asemenea, fructele nu trebuie consumate crude, deoarece conțin amigdalină, un acid hidrocianic, din cauza căruia ele devin toxice.

Această substanță este distrusă prin supunerea fructelor la temperaturi foarte scăzute (primul îngheț) sau prin fierbere.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cătina, regina imunității, numită “Ginsengul românesc”, certificată ca un bun vaccin antigripal, datorită fructelor sale, ca niște bobițe aurii, care se coc toamna, ne oferă un nesperat ajutor tuturor, indiferent de vârstă sau afecțiuni.

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând de la nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Planta crește până la 2-5 m, are scoarța brun-închis, care se transformă în ritidon brăzdat. Face lujeri anuali solzo și, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Când clima zonei geografice unde crește este totuși prea aspră, cătina se adaptează la acest factor extern devenind un arbust târâtor. Înflorește în lunile martie-aprilie, în funcție de temperatură. Fructifică anual, însă abundent doar după vârsta de 4-5 ani, și atunci o dată la doi ani.

Conform cercetărilor efectuate de specialiști, cătina care crește în țara noastră are un conținut chimic de excepție, poate cel mai bogat din întreaga lume. Niciunde în lume nici varietatea naturală, nici soiurile ameliorate nu conțin atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi și aminoacizi cât cele întâlnite la nivelul cătinei care crește în țara noastră, mai ales în zona subcarpatică.

Fructele sunt ovoide sau globuloase de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor maturitate. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic. Fructele de cătină, cea mai utilizată parte a plantei, se recoltează la sfârșitul lunii august și în luna decembrie, dar în funcție de substanțele pe care le dorim, epoca de recoltare se difențiază, astfel: la sfârșitul lunii august-septembrie, cătina conține cantități mari de vitamina A și C; în lunile noiembrie și decembrie crește conținutul de substanțe din complexul B. Culegerea se face cu tot cu rămurele.

Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele, de asemenea, conține o cantitate de trei ori mai mare de vitamina E decât germenii de grâu, de trei ori mai multă vitamina A decât morcovii și de 4 ori mai multe enzime, care protejează corpul de radicalii liberi, în comparație cu ginsengul. În fructele coapte conținutul de vitamina C depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, aminoacizii esențiali, acizii grași esențiali. Printre cei dintâi care i-au descoperit multiplele beneficii au fost tracii, hindușii, grecii, chinezii, mongolii, celții și slavii.

Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Din cătină se obțin numeroase produse, precum ceaiuri din fructele, mugurii, frunzele și chiar scoarța arbustului, siropuri din fructe, ulei din fructe. Uleiul de cătină este, poate, cel mai apreciat și mai căutat preparat din lista preparatelor. Acesta conține la rândul său, în proporție de circa 80-90% acizi grași esențiali, licopen, tocoferoli și fitosteroli. Semințele de cătină sunt bogate în acizi grași nesaturați, iar frunzele și scoarța arbustului conțin tocoferol și sitosterol. Mugurii se recoltează primăvara atunci când sunt suficient de dezvoltați dar nedesfăcuți. Mugurii de cătină sub formă de tinctură sunt un excelent remediu împotriva procesului de îmbătrânire. Se pare că au și un efect afrodisiac. Scoarța se recoltează primăvara atunci când începe să circule seva. Frunzele se recoltează numai pe timp însorit și uscat în perioada de dinainte de înflorire și din timpul înfloririi plantei.

Datorită conținutului bogat în vitamine și minerale, cătina este considerată o polivitamină naturală. Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism.

Consumul de cătină albă duce la scăderea colesterolului, fapt care previne îngroșarea arterelor. Ea conține o cantitate mare de antioxidanți, care protejează inima și vasele de sânge. La aceste două proprietăți se adăugă și efectul ei anticoagulant. Prin urmare, cătina este recomandată și-n afecțiunile cardiovasculare (în special hipertensiune arterială, ateroscleroză, sindromul Raynaud).

În cătina albă se găsesc o seamă de substanțe cu efect hormonal prin ele însăși, sau substanțe care reprezintă precursori ai anumitor hormoni. În uleiul de cătină se găsesc acizi grași nesaturați cu două sau trei duble legături, care sunt precursorii siguri ai prostaglandinelor. O altă substanță cu efect hormonal care se găsește în cantități mari în cătină este serotonina. Ea are ca precursor triptofanul — aminoacid esențial care se găsește în cantități mari îndeosebi în fructele uscate și pulverizate de cătină. Uleiul de cătină are efecte benefice și împotriva stresului.

Uleiul de cătină este folosit și în tratamentul ulcerului gastric și duodenal, diareei, urticariei și stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecțiunilor circulatorii și hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei și chiar stresului. Uleiul de cătină ajută la reglarea tranzitului intestinal, fiind de folos persoanelor care suferă de constipație. Are un efect protector asupra gingiilor. Extractele din frunze și ramuri au acțiune diuretică.

Cătina conține o diversitate de nutrienți care au grijă de sănătate fiind recomandată și în situațiile când dorim să scăpăm de câteva kilograme. Acest fruct este printre puținele surse naturale de acizi grași omega-7, care ne poate ajuta să rămânem slabi.

Uleiul de cătină, presat la rece, încetinește îmbătrânirea pielii. Pe lângă vitamina C, vitaminele E și A face din cătină și uleiul extras din ea, cea mai bună soluție naturală pentru regenerarea pielii. Este potrivit pentru toate tipurile de ten, având un puternic efect antirid. Datorită ingredientelor active din conținutul său, uleiul de cătină presat la rece vindecă pielea de arsuri (inclusiv solare), răni, psoriazis, dermatite, eczeme, acnee, herpes.

Vinul de cătină poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.

Precauții sau contraindicații în consumul de cătină nu există.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel )

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
    • De ce este ghimbirul benefic?De ce este ghimbirul benefic?

    A venit primavara asa ca prin piete gasiti leurda. O idee pentru o reteta de salata cu leurda gasiti aici. Care sunt insa beneficiile acestei plante?

    Descriere: Leurda este o planta cunoscuta uneori si sub numele de usturoi salbatic. Creste mai ales prin padurile din Eurasia, la umbra. Este folosita atat in bucatarie dar si pentru ca are efect curativ. Leurda poate fi recunoscuta dupa mirosul asemanator al usturoiului, frunzele sunt lunguiete iar florile albe.

    Se foloseste la: salate, pesto de casa, sosuri untoase din amestec de ierburi, supe

    Beneficii: leurda are efect curativ asa ca aduce imbunatatiri tractului digestiv si la nivel sanguin.

    Atentie la: nu confundati leurda cu lacramioarele. Au frunze asemanatoare si va puteti pacali ba mai mult, lacramioarele sunt si otravitoare.

    Cum se foloseste: sunt folosite adesea frunzele dar atat bulbul cat si florile sunt comestibile. Bulbii de leurda lasati in pamant vor avea toamna un gust puternic de usturoi iar primavara for rasari din nou.

    Se spune ca datorita proprietatilor curative, ursii consuma leurda imediat ce termina hibernarea. O alta legenda vine din Elvetia: in secolul XIX vacile erau lasate la pascut in locuri in care crestea leurda astfel ca laptele proaspat muls avea gust de usturoi. Acest lapte era folosit pentru a prepara unt gata aromat.

    Sursa: yahoo.com

    Facebook Twitter Email
    Facebook Twitter Email

    Plantele nu trebuie amplasate in dormitoare,deoarece in timpul noptii absorb oxigen si degajadioxid de carbon, dar exista flori si copaci careactioneaza pe postde vampiri energetici si trebuieindepartati din jurul casei. 

    Exista insa si plantedonatori de energie si pentru a primi energiacopacilor, spre exemplu, este suficient sa neasezam cu spatele lipit de trunchiul arboreluidonator sau sa il cuprindem cu bratele si ne vomprimi portia necesara de energie.

    Nu intamplator ne simtim binedispusi cand ne vizitam un anumit prieten si extrem dedeprimati atunci cand intram in casa altcuiva. Exista explicatii in acest sens, iar terapeutii,printre care si Mihail Platonov, in lucrarea sa „Vampirii si donatorii casei – secreteleprotectiei energetice”, sustin ca starile noastre sunt dictate de plantele si animalele pe care le avem in casa, unele dintre ele fiind adevarati vampiri de energii pozitive care ne lasa faravlaga si ne adancesc depresiile, iar altele ne ajuta sa ne revenim in perioadele de traumepsihice si fizice.

    Plante donatori

    • Muscata cu flori rosii sau albe, cu frunzele usor incretite: ne ajuta sa scapam dedurerile de cap, daca ne introducem cate o frunza de muscata in fiecare ureche. Muscataposeda o energie pozitiva foarte puternica. Este suficient sa stam langa o muscata timp de 10-15 minute si ne vom simti odihniti, cu fortele refacute.

    • Ficusul: planta benefica pentru energetica omului. Lui i se datoreaza atmosfera placutasi bunastarea din casa. Iritarea si furia dispar tot datorita prezentei ficusului. Asuprapersoanelor irascibile au un efect calmant, actioneaza cu blandete, abia perceptibil,calmand accesul de agresivitate. Este important sa fie asezat intr-un loc unde sa nuprimeasca direct lumina de la soare.

    • Florile naturale taiate sunt donatori pana cand incep sa moara. Din acest momentdevin vampiri si cu o forta diabolica incep sa absoarba energia casei, de aceea nu pastratiniciodata prea mult florile in vaza.

    • Bonsaiul este benefic in casele dominate de spiritul materialismului, pentru ca el arecapacitatea de a abate gandurile de la lumea materiala spre lumea spirituala. Bonsaiul iiajuta pe oameni sa perceapa lumea fina, ii face mai sensibili, le dezvolta intuitia, ii ajuta sase schimbe, sa-si schimbe conceptia despre lume, iar aceasta este uneori principala calespre vindecarea trupului si a spiritului.

    • Cactusul: ne ajuta sa ne completam energia si in acelasi timp poate inlatura energianegativa. Poate fi amplasat in fata monitorului computerului, preluand o parte din energianegativa.

    • Amarilia: planta benefica.

    • Tradescantia: indica existenta in apartament a zonelor cu dereglari energetice pentruca ea refuza sa traiasca in aceeasi camera cu un vampir. Plasata intr-un asemenea loc, eaincepe sa se ingalbeneasca si sa-si piarda frunzele.

    • Ciubotica-cucului: este ideala pentru echilibrarea energiei, neutralizeaza conflictele side aceea este bine sa fie amplasata la ferestrele incaperilor unde apar frecvent emotiinegative.

    • Violetele: nu suporta in casa energiile inferioare, pasiunile exagerate, scandalurile. Nusuporta nici atitudinea prea familiara fata de ele, deci nu are rost sa le mangaiati frunzelecatifelate pentru ca se supara si se imbolnavesc. Violetele pot sa ne echilibreze starileemotionale, in schimb se intristeaza ele. Ea este un purificator al spatiului.

    • Ciclama: face ordine in energetica locuintei. Deosebit de utila in casele in care locuiescoameni cu vointa slaba, molatici, „lasa-ma sa te las”. Energetica acestor case este instabila,depinzand de starea de spirit a locuitorilor lor, de persoanele venite in vizita etc.

    • Azaleea: mentine in casa energetica bunei dispozitii, neutralizand toate energiile egoiste.Persoanele care au nevoie sa-si suplimenteze energia din afara, trebuie sa aiba neaparat incasa azalee, deoarece ele sunt capabile sa-i „hraneasca” pe oameni cu energie deosebita,creatoare.

    • Rozmarinul: inlatura oboseala, frica, anxietatea, panica, astenia. Foarte indicatepersoanelor in varsta si femeilor insarcinate. Amelioreaza toxicoza si irascibilitatea.

    • Curmalul: ofera si ia energie in egala masura. Persoanele dezechilibrate energetictrebuie sa evite apropierea de aceasta planta. Curmalul nu iubeste animalele de casa si inprezenta acestora se imbolnaveste.

     

    Plante vampiri

    • Begoniile: sunt plante vampir, dar folositoare in special pentru casele in care vine multalume. Begonia absoarbe ca un aspirator toata energia, iar dupa un timp reda casei doarenergia pozitiva.

    • Florile uscate sunt vampiri, dar intr-o masura mai redusa decat cele vestejite. Ingeneral, materia moarta atrage intotdeauna fortele necurate.

    • Orhideele: sunt vampiri clasici si i-au foarte multa energie de la oameni. Este deosebitde periculoasa pentru casa in care locuiesc oameni nehotarati, cu vointa slaba. Pentruacestia, orhideea functioneaza ca o pompa, absorbindu-le energia. In timpul noptii si inzorii zilei vampirismul orhideei se manifesta cel mai acut.

    • Trandafirii: ingrijind trandafiri, oamenii isi transfera surplusul energetic asupra lor side aceea toti cei care se considera donatori pot sa cultive fara grija trandafiri. Persoanelorcarora nu le este suficienta propria energie, le sunt contraindicati trandafirii, deoarece leprovoaca anxietate si irascibilitate. Trandafirii nu suporta pisicile, dar se inteleg bine cucainii.

    • Feriga: puternic vampir energetic, pentru a se putea dezvolta normal are nevoie defoarte multa energie. Poate sta bine pe televizor absorbindu-i toata energia negativa.

    • Chiparosul: desi este un puternic purificator al aerului, nu este indicat sa-l avem inlocuintele noastre (considerat in antichitate arborele mortii).

    Plante care ni se potrivesc in functie de data nasterii

    Violeta: 22 decembrie – 1 ianuarie; 25 iunie – 4 iulie

    Trandafirul: 2-11 ianuarie; 5 iunie-14 iulie

    Aloe: 12-24 ianuarie; 15-25 iulie

    Muscata: 25 ianuarie – 3 februarie; 26 iulie – 4 august

    Tradescantia: 4-8 februarie; 5-13 august

    Ficusul: 9-18 februarie; 14-23 august

    Amarilia: 19-28 februarie; 24 august-2 septembrie

    Cactusul: 1-10 martie; 3-12 septembrie

    Azaleea: 11-20 martie; 13-22 septembrie

    Zambila: 22-31martie; 24 septembrie-3 octombrie

    Crypthomeria: 1-10 aprilie; 4-13 octombrie

    Ciclama: 11-20 aprilie; 4-13 octombrie

    Nucul: 21-30 aprilie; 24 octombrie-2 noiembrie

    Iasomia: 1-14 mai; 3-11 noiembrie

    Rozmarinul: 15-24 mai; 12-21 noiembrie

    Asparagusul: 25 mai-3 iunie; 22 noiembrie-1 decembrie

    Portocalul: 14-23 iunie; 2-11decembrie

    Orhideea: 13-23 iunie; 12-21 decembrie

    Saxifraga: 21 martie

    Feriga: 24 iunie

    Lamaiul: 23 septembrie

    Hortensia: 21 decembrie

     

    • Pisicileiau energie de la oameni, dar numai cand trebuie si cat trebui si sunt capabile saabsoarba energia de care nu aveti nevoie la un moment dat, determinand vasele sanguine din corpul dumnevoastra sa se ingusteze sau sa se relaxeze, in functie de presiuneaarteriala pe care o aveti. Pisicutele de culoare neagra iau cam mult din energeticalocuintei. Pisica este singurul mamifer care, pentru a trai, are mereu nevoie de o anumitacantitate de energie negativa, avand in vedere ca le place sa stea pe televizor, frigider, computer, masini de spalat in functiune, adica pe aparatura ce iradiaza in mediulinconjurator oscilatii electromagnetice negative. Cu cat mai mare este nivelul acestoroscilatii, cu atat mai fericita este pisica. Ea ramane pe locul bolnav pana ce nu mai are celua de acolo.

    • Cainii sunt donatori de energie. Ei nu va iau energia negativa, dar va suplimenteazaenergia pozitiva. Cainii sunt ca niste acumulatori vii care, pe masura ce dau din energia lor, se incarca imediat cu alta noua. Daca pisica este capabila sa anihileze proceseleinflamatoare, sa inlature durerea, surescitarea, sa normalizeze presiunea arteriala, caineleil ajuta pe om sa-si refaca puterile si sa-si ridice tonusul vital.

     

    • Mamiferele si pasarile sunt in majoritate donatori de energie.

    • Serpii, broastele, soparlele, insectele trebuie evitate.

    • Pestii inghit energia negativa si creeaza un camp energetic benefic.

     

    Sfaturi importante:

    • Tundeti-va macar o data pe luna varfurile parului (urmariti fazele lunii) pentru caacumuleaza murdaria energetica.

    • Stergeti des oglinzile din casa.

    • In nici un caz nu va puneti in dormitor o comoda sau un sifonier din lemn deploptremurator, ulm, salcie sau stejar! Sau, si mai rau, din lemn de culoare neagra, dupa modadin ultimii ani. Acesti arbori sunt vampiri si in timpul noptii va vor fura toata energia,astfel incat dimineata va veti trezi cu dureri de cap si suparati pe toata lumea. Mobila dinlemn de mesteacan, tei sau fag este foarte potrivita pentru odihna.

    • Scoicile, coralii, florile uscate absorb energie pentru ca sunt tesuturi moarte. Bibelourile,coarnele de cerb de pe pereti, blana de urs de pe podea, functioneaza ca aspiratoare deenergie.

    • Stergeti de praf cartile pe care nu le atinge nimeni cu anii si aruncati lucrurile vechi.

    Facebook Twitter Email
    Facebook Twitter Email

    Vrei să te încălzeşti, dar să şi tratezi anumite afecțiuni? Iată opt ceaiuri cu care să înfrunţi frigul, răceala, dar şi deprimarea, care ar putea să apară în zilele lungi de iarna.

    1. Ceaiul de salcie, aspirina vegetală   Salcia conţine salicină, substanţă care combate febra şi are un bun efect antireumatic şi antinevralgic. Este indicată și în caz de: hemoroizi, varice, afte bucale, menstre dureroase, diaree. Mai are efect sedativ, vasodilatator, opreşte secreţia lactică la înţărcare. Are totuși contraindicații: nu trebuie folosită de femeile însărcinate sau care alăptează, iar cei care au gastrită sau ulcer gastric trebuie să își ia măsuri de precauție deoarece crește aciditatea.
    Cum se prepară: Se face un decoct din două linguriţe de coajă de salcie mărunţită în 200 l de apă, timp de 20-30 de minute. Se strecoară apoi şi se iau trei-patru linguri pe zi.

    2. Menta şi salvia te scapă de răceală   O altă combinație numai bună pentru o seară friguroasă de iarnă este menta cu mere şi salvie. Dacă îți curge nasul și ești puțin răgușită, ceaiul acesta te va ajuta să scapi de răceală de la primele semne. Menta stimulează circulația sângelui, ceea ce ajută organismul să lupte mai ușor cu boala și să pună în acțiune sistemul imunitar, iar mărul stimulează intestinul. Astfel, toxinele care duc la boală vor fi mai ușor eliminate. Salvia este un leac imbatabil pentru durerile în gât, reducând vizibil inflamația.
    Cum se prepară: O linguriţă de bucăţi de mere uscate se fierb în două cani cu apă. După ce iei de pe foc, se adaugă o linguriţă de salvie şi una de mentă şi se lasă la infuzat timp de 5 minute.  Se strecoară și se bea călduț.

    3. Ghimbirul, antiastmatic   Dacă ești foarte obosită sau simți că te paște o migrenă, bea un ceai de ghimbir, care mai are și calitatea de a preveni sau trata răcelile. Cu aroma lui picantă, ghimbirul îți pune sângele în mișcare, are şi efect de calmare a durerilor abdominale, elimină gazele, ajută digestia dacă ai bila leneşă, dă poftă de mâncare. Este de ajutor şi în cazul crizelor astmatice sau în tuse, pentru că provoacă eliminarea secreţiilor bronhice. Poate fi băut şi de femeile gravide, mai ales pentru că diminuează senzaţia de greaţă.
    Cum se prepară: Se taie două-trei felii subţiri de ghimbir şi se fierb timp de cinci minute într-o cană cu apă. Se adaugă la servire suc de lămâie şi se îndulceşte cu miere.

    4. Ceaiul din coajă de portocală este antidepresiv Când cerul rămâne înnorat zile întregi și simți că starea ta psihică începe să imite vremea, este timpul să te înveselești cu un ceai din coajă de portocală. Aroma te va duce cu gândul pe țărmurile însorite unde cresc aceste fructe. Uleiurile eterice pe care le conține alungă melancolia, iar vitamina C revitalizează și îți dă energie.
    Cum se prepară: Se face o infuzie din coaja de la jumătate de portocală și 200 ml de apă. Pentru un gust și mai bun, poți adăuga bucățele de măr uscat. Mai poți fierbe în apa de ceai un bețișor de avanilie. Aroma te va ajuta să te relaxezi.

    5. Ceaiul negru, în loc de cafea

    Nu îți mai vezi capul de treburi și nu știi ce să faci mai întâi? Bea un ceai negru, îți va da energie și putere să termini ce ai de făcut cât mai repede şi bine. Ceaiul negru stimulează celulele nervoase şi, astfel, te poţi concentra mai bine. Dacă adaugi cuișoare, efectul va fi unul garantat, pe lângă faptul că gustul va fi unul de sărbătoare.
    Cum se prepară: Se lasă la infuzat 4 minute un pliculeţ sau o linguriţă de ceai negru într-o cană cu apă fierbinte în care au fiert două cuișoare. Se îndulcește cu miere.

    6.  Ceaiul de mere cu rozmarin stimulează circulația Când îți simți mâinile și picioarele reci și parcă nimic nu te mai poate încălzi, este timpul pentru un ceai de rozmarin și mere. Substanțele volatile din rozmarin stimulează inima să funcționeze mai bine și accelerează circulația sângelui, iar mărul, bogat în vitamina C, întărește inima.
    Cum se prepară: O linguriţă de bucăţi de mere uscate se fierb într-o cană cu apă timp de trei minute. După ce se ia de pe foc, se adaugă rozmarinul şi se lasă la infuzat 5 minute.

    7. Ceaiul verde cu mirodenii e tonic

     Ai răcit? Apelează cu încredere la ceaiul verde. Stimulează circulația, este antigripal (bineînţeles că în combinaţie cu alte tratamente) şi îţi dă un tonus de invidiat. Poţi să îl faci cu apă în care ai fiert cuişoare (au efect de calmare a durerilor). Dacă adaugi şi un baton de scorţişoară, va stimula imunitatea.

    8.  Ceaiul mate, gata cu oboseala!

     Te simți cam obosită în ultimul timp? Nu te poți concentra? Ceaiul preferat al Americii de Sud îți poate veni în ajutor. Mai puțin cunoscut la noi, este supranumit “băutura zeilor” sau “aurul verde al indienilor”. Conține cofeină și stimulează sistemul nervos, așa că oboseala va dispărea ca prin farmec. Spre deosebire de cafea, care are un efect imediat, dar ține foarte puțin și poate da stări de nervozitate, ceaiul mate eliberează gradat substanțele stimulante în sânge, astfel încât efectul durează mai mult și nu dă stări inconfortabile. Totodată, ajută la digestie. Dacă ai mâncat ceva greu și simți că ți-e greață sau dacă ai stomacul leneș, bea un ceai mate. Cum se prepară: Se fierbe o linguriță de plantă în 200 ml de apă, timp de trei minute. Se strecoară și se poate îndulci cu zahăr.

     

     

    Facebook Twitter Email
    Cauta
    Articole - Romania pozitiva