Search

Solutii pentru Romania

Facebook Twitter Email

Abatoarele românești vor putea începe exporturile de carne de porc în Japonia, în urma acordului primit din partea autorității de profil din această țară, a anunțat, vineri, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / Arhiva AGERPRES

,,Ambasada României la Tokio a transmis către ANSVSA o informare oficială din partea autorității competente din Japonia, prin care se certifică faptul că procedurile din abatoarele din România îndeplinesc criteriile necesare pentru exportul de carne de porc. Aceasta este una dintre formalitățile necesare pentru realizarea exportului de carne de porc pe piața japoneză, export solicitat de partea română în anul 2013″, menționează ANSVSA într-un comunicat remis AGERPRES.

În perioada 23 — 27 martie a acestui an, reprezentanți ai ANSVSA au însoțit o delegație de specialiști din Japonia, aflați într-o vizită de lucru în România, cu scopul de a evalua standardele și reglementările sanitare veterinare din țara noastră, în vederea demarării exportului de carne de porc pe piața niponă.

În cadrul acestei misiuni, specialiștii japonezi au vizitat o fermă de porci, o unitate de abatorizare, un Post de Inspecție la Frontieră și Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, institut național de referință.

Președintele ANSVSA, Dumitru Băiculescu, declara într-un interviu acordat AGERPRES că exporturile de carne de porc pe piața japoneza ar putea fi deblocate până la jumătatea acestui an.

“Un obiectiv foarte important pentru mine este și acest lucru, respectiv deblocarea piețelor pentru export, atât pentru carne cât și pentru animale vii. (…) Nu vă ascund faptul că în urmă cu o săptămână am avut o întâlnire cu o delegație de la Ambasada Japoniei, iar la sfârșitul misiunii, ei au rămas surprinși de calitățile reale ale României de a exporta carne de porc. Au fost încântați de faptul că noi putem face controale pe tot lanțul alimentar, pentru că avem laboratoare de analize, dar și de condițiile de biosecuritate din ferme. Sperăm să deblocăm și această piață, cel puțin până la jumătatea anului”, a spus Băiculescu.

În data de 17 martie, România a primit acordul de a începe exportul de carne de porc congelată în China, după ce producătorul Smithfield România a primit aprobarea înregistrării în țara respectivă.

“În data de 16 martie 2015, România a primit scrisoarea oficială a Administrației de Stat pentru Supravegherea Certificării și Acreditării din R.P.Chineză prin care se comunică părții române aprobarea înregistrării în R.P.Chineză a primei companii producătoare de carne de porc din România, S.C. Smithfield România SA. În acest fel, după listarea pe site-ul Autorității Sanitare Veterinare din China, se poate începe exportul de carne de porc congelată în R.P.Chineză”, potrivit unui comunicat al Ministerul Agriculturii.

În opinia ministrului de resort, Daniel Constantin, decizia Chinei de a importa carne de porc din România este o mare realizare pentru economia românească, în condițiile în care autoritățile noastre au făcut demersuri în acest sens încă din 2012.

‘Decizia Chinei de a importa carne de porc din România reprezintă o mare realizare pentru economia românească, întrucât, încă din 2012, de la preluarea guvernării, am făcut eforturi susținute împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, pentru a deschide posibilitatea exportului cărnii de porc pe o piață atât de importantă cum este cea chineză. Iată că, în urma demersurilor noastre, astăzi putem vorbi de un pas concret făcut de România în direcția dezvoltării durabile a agriculturii românești, prin intermediul exporturilor. Pentru noi, aceasta a fost o prioritate absolută. Prin urmare, consider deschiderea exportului pe piața chineză o oportunitate extraordinară pentru România’, a declarat Daniel Constantin.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Vietnamul, regim autoritar puțin dispus să lase curs liber exprimării publice, a abandonat vineri un plan de tăiere a mii de copaci în capitala Hanoi, după o amplă mobilizare pe rețelele de socializare, informează AFP.

Foto: (c) Jaroslav PAP/Arhiva TANJUG

Municipalitatea preconiza să taie peste 6.000 de copaci în capitală, populată cu aproape 6 milioane de locuitori și cunoscută pentru ‘cartierul său francez’ și bulevardele sale pline de verdeață. Operațiunea urma să aibă loc în cadrul unui plan de amenajare în valoare de 3,4 milioane de dolari, potrivit cotidianului Thanh Nien.

În ultimele zile, oamenii și-au exprimat din plin indignarea pe rețelele de socializare, mergând până la înființarea unui grup pe Facebook ce îndeamnă la salvarea copacilor. Grupul a reunit, vineri, aproape 30.000 de ‘like’-uri.

O mică manifestare a avut deja loc în centrul orașului Hanoi. ‘Primarul din Hanoi a cerut oprirea tăierii copacilor’, a anunțat în final cotidianulVnExpress, vineri.

În mod oficial, era vorba despre ameliorarea securității pe drumurile publice, însă autoritățile sunt suspectate că au vrut să facă profit din vânzarea de lemn. ‘Numeroși copaci din oraș sunt centenari și lemnul lor este prețios’, estimează Thanh Nien.

Facebook a fost blocat în trecut în Vietnam, însă premierul Nguyen Tan Dung a apărat în ianuarie utilizarea rețelelor de socializare în scopuri de comunicare pentru regimul comunist vietnamez, cu partid unic. Partidul deține controlul asupra tuturor mass-media și mulți vietnamezi preferă să se informeze de pe internet.

Vietnamul este în mod regulat denunțat pentru încarcerarea de militanți sau bloggeri.

AGERPRES/(AS — autor: Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cred ca trebuie accesata cat mai curand posibil.

Numărul internauților (utilizatorilor de internet) din China, deja cel mai mare din lume, a ajuns la 649 de milioane la finele anului trecut, iar 557 de milioane din aceștia utilizează telefoanele mobile pentru a accesa internetul, a anunțat, marți, Centrul chinez de informare în domeniul internetului (CNNIC), transmite Xinhua.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Potrivit CNNIC, numărul de internauți a urcat cu 31,17 milioane în 2014, o creștere semnificativ mai mică decât cea din 2013, când totalul acestora s-a majorat cu 53,58 milioane de persoane. O creștere mai mare s-a înregistrat în rândul celor care utilizează telefoanele mobile pentru a accesa internetul, al căror număr a urcat cu 56,72 milioane de persoane anul trecut.

Cu toate acestea, CNNIC a informat că rata de penetrare a Internatului în China este de 47,9%, iar utilizatorii din mediul rural reprezintă doar un sfert din total. În comparație, în SUA, 74,4% din gospodării au raportat că au utilizat Internetul în 2013.

În paralel, Ministerul chinez al Industriei și Tehnologiei Informației a anunțat că în 2014 în China au fost vândute 389 milioane telefoane mobile, în scădere față de 423 milioane unități în 2013.

AGERPRES/(AS — autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Un antreprenor din Bucovina face 150.000 de euro cazând zgârciţii Europei

Un antreprenor din Bucovina face 150.000 de euro cazând zgârciţii…DESCHIDE GALERIA

Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.

„Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.

Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.

„Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.

În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina. Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.

Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.

„Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.

Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.

Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel.

Această pasiune trebuie să fie însoţită de o foarte bună organizare şi de o aplecare către comunicare, atât la nivel de clienţi, cât şi la nivel de publicitate“.

Şi acum Tudor Maxim se cazează în hosteluri când merge în vacanţe în străinătate. „Am experimentat cazarea la un hostel boutique din Lisabona, dar şi în două hosteluri interesante din Istanbul şi Italia, care atrag şi oameni trecuţi de vârsta de 30 de ani, cum suntem noi.“ În vârf desezon gradul de ocupare a celor cinci hosteluri se ridică la 50%, iar în restul anului sunt ocupate în medie circa 40% din camere. Tudor Maxim spune că marja de profit în acest business ajunge şi la 20-30%, însă roadele încep să fie culese după amortizarea investiţiei. „Planul este să ajungem la zece hosteluri în ţară. Luăm în calcul deschideri şi în Braşov şi alte oraşe din ţară.“ Pentru acest an antreprenorul estimează venituri de 150.000 de euro generate de toate cele cinci hosteluri. „Am investit mai bine de 50.000 de euro doar anul acesta. În general în trei ani ne amortizăm investiţia.“

Mirabela Tiron 

Sursa: business magazin

 

 

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Castelul Haller din comuna mureșeană Ogra, a cărui temelie a fost pusă în secolul al XVII-lea, a fost transformat de către două surori din Târgu Mureș – Reka, de 28 de ani, și Kinga Foris, de 29 de ani, dintr-o ruină, într-o afacere de succes.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Tinerele au cumpărat castelul în 2007 de la moștenitorii familiei Haller, au angajat un arhitect specializat în restaurarea de monumente, iar din anul 2011 au reușit să deschidă aici o pensiune, un restaurant și o cramă, toate păstrând amprenta inițială.

‘Castelul a aparținut familiei nobiliare Haller, care avea rădăcini în Germania, iar apoi, după naționalizare, a avut mai multe destinații. În anul 2007, după ce l-au recâștigat, moștenitorii familiei Haller ni l-au vândut. Suntem investitori și am dorit să ne dezvoltăm pe această parte turistică. Împreună cu sora mea conducem afacerea întrucât amândouă am terminat turismul și am dorit să refacem acest castel. Nu a fost foarte ușor, dar cred că cine vrea ceva cu adevărat își poate realiza visul, dar cu multă muncă’, a declarat, pentru AGERPRES, Kinga Foris.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Tânăra a povestit că prima oară când a vizitat castelul — care se afla într-o stare avansată de degradare — a intrat în cramă, unde era o mizerie de nedescris, ambalaje, sticle goale și era multă umezeală, dar a observat farmecul și utilitatea acesteia pentru visele lor. ‘Acum ne bucurăm că am ajuns să o deschidem publicului. Am avut un arhitect din acest domeniu, ne-am luat după poze, după descrieri și am reușit să aducem castelul la starea inițială. Au fost perioade frumoase, dar foarte grele, însă am reușit. Investiția în cea mai mare parte se datorează familiei, părinților noștri, ei ne-au ajutat și noi credem că am reușit să conducem afacerea bine. Am dorit să păstrăm specificul castelului, să nu fie afectat istoricul familiei. Am beneficiat și de fonduri europene, dar încă nu am ajuns la final cu investiția. Încă avem planuri foarte multe, de anul viitor dorim amenajarea unui wellness. Când am absolvit turismul nu ne-am gândit că o să avem un castel, nici acum nu știm ce ne rezervă viitorul. Noi încă învățăm cum să facem lucrurile bine, pentru că noi personalizăm orice — restaurant, meniuri etc. — facem totul cu suflet’, a spus Kinga Foris.

Aceasta a precizat că dacă vreun prieten i-ar cere sfatul în ce să investească, nu i-ar recomanda să investească într-un astfel de castel, întrucât ‘nu e chiar așa de ușor, pentru că turistul de la noi nu știe ce anume redă un castel-pensiune și astfel suntem într-o balanță, muncă foarte multă, investiții mari, iar venituri, așa, între’. ‘Dacă ar fi să o luăm de la capăt probabil că tot asta am alege… dar poate că nu. Când lucrezi cu oamenii nu e deloc ușor’, a susținut Kinga.

Kinga și Reka au la castelul din Ogra 12 angajați, însă necesitățile impun creșterea numărului acestora, în special în perspectiva deschiderii centrului wellness, întrucât castelul are posibilități de cazare în 13 camere și un apartament, un restaurant cu 120 de locuri și o cramă cu 100 de locuri.

Kinga Foris a arătat că înainte ca familia sa să investească în castelul de la Ogra, s-a ocupat de florării și de decorațiuni de nuntă, iar din acest motiv a apărut și conceptul de ‘Nuntă la castel’, pe care îl promovează. ‘Organizăm și nunți pe stil occidental, adică în tot castelul, putem ține nunți care să dureze mai multe zile, în interior, în exterior…e foarte romantic aici. Seara se servește meniul în restaurant, partea de petrecere este peste noapte, jos, în cramă. Oricine vine la noi și își dorește o nuntă nu primește numai nunta în sine, ci și vise. Avem experiență și știm ce își dorește o mireasă. Așa că încercăm să le îndeplinim toate visurile, de la decoruri, mâncăruri. La noi nu vin doar cei din jurul nostru, aici organizează nunți și străini’, a precizat Kinga.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Pentru ca istoria castelului să nu fie uitată, surorile Foris au recuperat o serie de lucruri care au aparținut familiei Haller — mobilier, un pian, picturi, manuscrise, cărți vechi, fotografii și o serie de obiecte personale — și au amenajat o mică expoziție.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Temeliile castelului din Ogra au fost puse în secolul al XVII-lea, după cum reiese din datarea cramei, iar ceea ce se vede astăzi la suprafață a fost construit între secolele XVIII-XIX, în stilul post-baroc, de către familia Haller, care avea reședința în comuna Sânpaul, la câțiva kilometri distanță. După naționalizarea din 1949, castelul a funcționat ca școală, internat, depozit, sediu al Miliției, sfat popular și chiar ca ciupercărie, iar în 2007 acesta era o dărăpănătură cu lacăt pe poartă.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

În anul 1609 domeniile Sânpaul și Ogra au intrat în posesia familiei Haller Istvan, care a avut ca reședință de bază castelul din Sânpaul, aflat acum în ruină. Ulterior, familia a construit castelul din Ogra, care păstra luxul celui din Sânpaul, avea camerele boltite, încăperile decorate cu stucatură și picturi murale, luminate de candelabre aduse din Viena și avea mobilier din lemn masiv adus din Paris. Ultima moștenitoare a Castelului din Ogra a fost Ilona Haller, care s-a căsătorit, în 1948, cu Harmat  Francisc Ferentz, iar un an mai târziu proprietatea a fost naționalizată.

Spre deosebire de castelul aceleiași familii Haller, din Sânpaul, care a fost reconstruit până acum de trei ori și tot de atâtea ori a ajuns în ruină — o legendă spune că o vrăjitoare a blestemat familia și castelul la ‘pustiire veșnică’ — castelul din Ogra a fost salvat și a devenit una dintre atracțiile turistice de bază ale județului Mureș.

AGERPRES / (A — autor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Parcele gratuite de 900-1.100 mp pentru construirea unei case cu grădină. Aşa sună oferta pe care o are în vedere primarul unei comune din apropierea reşedinţei de judeţ pentru tinerii care studiază sau muncesc la Cluj-Napoca.

  • Edilul din Aiton vrea să revigoreze comuna

    Edilul din Aiton vrea să revigoreze comuna

„Vrem să aducem aici tineri din Cluj-Napoca pentru că populaţia comunei, de 1.036 de persoane, este în vârstă şi astfel să vină un suflu nou. Am avea la dispoziţie 12 din 17 ha, unde era o păşune pentru bovine. Ar fi parcele generoase, de câte  9-11 ari, unde se poate ridica o casă cu curte, cu grădină, pe care ne-am gândit că am putea să le dăm în concesiune tinerilor de până la 35 de ani. Pe restul de 5 ha vrem să facem un parc de joacă pentru copii. Este o zonă minunată, la 12 km de Cluj-Napoca, aproape de pădure, avem gaz încă din 2005, apă, canalizare, iluminat public. Există o porţiune de 3 km de drum judeţean care trebuie modernizat, însă am primit asigurări că va fi prinsă în bugetul pe anul viitor al judeţului”, confirmă primarul comunei Aiton, Nicolae Făgădar, pentru ZIUA de CLUJ. 

Acesta susţine că în prezent este în curs de definitivare noul Plan Urbanistic General al comunei, pentru ca terenul respectiv să poată fi trecut din  extravilan în intravilan, însă mai e nevoie şi de avizul Consiliului Judeţean. „Dacă îl obţinem în această toamnă, în primăvară deja am putea să dăm drumul la primele parcele. Am adus un arhitect care a făcut un plan de parcelare. Interes există, am fost contactaţi deja de mai mulţi tineri din Cluj-Napoca, serioşi, de perspectivă, care ar vrea să se mute aici. Până la urmă, acum este mai uşor să ajungi în Aiton, prin Borhanci şi Gheorghieni, decât în Floreşti, unde drumul este mult mai aglomerat. Suntem convinşi că, dacă vom reuşi să atragem tinerii încoace, vor apărea şi investitori interesaţi să deruleze afaceri în această zonă”, remarcă edilul.

„Nu ştiu ca în Cluj-Napoca să existe în prezent vreun program de concesionare de terenuri către tineri. O astfel de iniţiativă, fie că vine din reşedinţa de judeţ, fie din localităţile din apropiere este una foarte utilă pentru că sunt mulţi studenţi care vin aici din alte zone şi care îşi găsesc serviciu la Cluj. Noi nu am fost abordaţi nici de bănci care să ofere credite pentru construire sau pentru cumpărare de locuinţe”, spune Oana Onicaş, preşedintele Organizaţiei Studenţilor din Universitatea Babeş-Bolyai (OSUBB). Ea a adăugat că, la nivelul instituţiei, au fost ocupate în acest an universitar câteva mii de locuri în căminele UBB, unii dintre studenţi apelând la închirieri de case şi de apartamente sau optând pentru căminele private.

Comuna Aiton este situată în partea central-estică a judeţului, învecinându-se cu  Feleacu şi Apahida la nord-vest, Cojocna la nord-est, Ploscoş la est, Turda şi Tureni la sud. Pe locul numit Podul de Piatră încă se văd urmele drumului roman. Comuna este locuită din neolitic, pe teritoriul ei fiind semnalate urme ale culturii Turdas, precum şi din epoca bronzului şi fierului, din epoca romană şi din perioada migraţiilor. Ea cuprinde două sate: Aiton şi Rediu. Aiton este un sat îngrămădit, de dimensiuni mari, situat la o altitudine medie de 600 m şi aşezat la poalele dealului Ciolt, într-un amfiteatru natural la obârşia unor afluenţi a Văii Calde Mari.

De-a lungul anilor, ocupaţia de bază a aitonenilor a fost agricultura, iar apoi şi creşterea animalelor. Până la reforma agrară din 1922, majoritatea pământului era în posesia grofilor. Cojocarii de aici erau cei mai vestiţi din zona Câmpiei Transilvaniei şi li se spunea suci. Aitonul a fost printre ultimele comune în procesul de colectivizare din 1962. În comună există cămin cultural, muzeul satului, bibliotecă, şcoală cu clasele I-VI, grădiniţă. Printre monumente istorice şi de arhitectură se numără bisericile ortodoxă, reformată şi  greco-catolică.

sursa: Ziua de Cluj, 06 octombrie 2014,

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cluj-Napoca este în momentul de față în domeniul IT cel mai dezvoltat și mai promițător oraș din țară, la concurență cu capitala București.

Universitatea Babeș Bolyai
Foto: (c) MIRCEA ROSCA/ AGERPRES ARHIVA

Conform studiului ‘Industria TIC în 2009-2010′, elaborat de Institutul de Tehnică de Calcul București, în anul 2010 Județul Cluj deținea locul doi per ansamblul industriei ITC, după București, cu peste 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 md. euro și 8.500 de salariați. Astăzi în Cluj lucrează 15.000 de specialiști IT, în firme autohtone sau cu capital străin. Aproape toate comenzile pe care le execută firmele IT existente în Cluj sunt destinate pieței europene sau internaționale.

Totuși, acest extrem de bine conturat boom din domeniul IT clujean nu a apărut din neant. El are la bază o istorie mai puțin cunoscută de publicul larg, începută în urmă cu peste o jumătate de secol. Era la finalul anilor ’60 când liderii comuniști doreau ca și în România să fie introdusă informatica și în acest sens au stabilit relații atât economie, cât și de specializare și schimburi de experiențe cu Franța. O serie de profesioniști au plecat atunci la specializare în această țară și au reușit să folosească informațiile acumulate într-un mod extrem de creativ. De altfel, creativitatea trebuia să înlocuiască în acele vremuri, dar și mai târziu, lipsurile materiale și de tehnologie. De exemplu, în Cluj a fost făcut unul dintre primele calculatoare din România. Se numea ‘Dacic’ și a fost creat, după tehnologie franceză, de cercetătorii de la Institutul de Tehnică de Calcul.

Un alt calculator, ‘PRAE 1000′, a fost primul Personal Computer (PC) din România. A fost făcut în anii ’80 și era o copie a celebrului în epocă ZX81, un computer englezesc care se comercializa cu 100 de lire, ceea ce însemna un preț foare accesibil pentru piața din Anglia. PC-ul românesc ‘PRAE 1000′ era legat la un casetofon care asigura stocarea de date și la un televizor, pentru afișaj. Tastatura, prima tastatură plată, a fost inventată de unul dintre inginerii din echipă și a fost folosită chiar și în școli. Unii dintre patronii de astăzi ai firmelor de software din Cluj au văzut prima dată în viața lor acest Personal Computer, a explicat creatorul acestui calculator, Patrubany Miklos.

Ceea ce este cert este că în Cluj exista un grup de specialiști foarte inteligenți, care au pus practic bazele informaticii în această regiune.

‘Erau cercetători foarte valoroși, iar unii dintre ei sunt prezenți și acum în viața informatică. Într-adevăr Clujul a fost, încă de la sfârșitul anilor ’60, când a fost demarat un program național de introducere a informaticii, în avangarda acestui domeniu. S-a nimerit să existe atunci o echipă foarte performantă, care s-a grupat în două centre, la ‘Centrul Teritorial de Calcul’ și la ‘Institutul de Tehnică de Calcul’. Și oamenii aceștia au făcut într-adevăr lucruri de excepție și așa a început școala clujeană de informatică să se manifeste și la UBB și la Politehnică. Clujul a rivalizat încă de la începutul anilor ’70 cu Bucureștiul fără nicio problemă și fără complexe’, a explicat Alexandru Tulai, președintele Consiliului Director al Cluster-ului Cluj IT, care este cel mai important cluster de acest fel din țară.

Pe vremea comunismului informatica a fost introdusă pe scară largă în întreprinderile mari din România, după modelul folosit de americani, ceea ce a asigurat acumularea unor experiențe diverse în domeniul IT, în corelație cu toate industriile.

În 1990, când industria românească s-a topit, domeniul IT a rămas fără clienți pentru care să furnizeze soluții. Această situație nu a durat însă mult, pentru că țările vest-europene se aflau în plină dezvoltare la acel moment și aveau nevoie de specialiști în IT mai mulți decât puteau găsi.

‘Încă de prin anii ’90 unii români și-au dat seama că România ar putea deveni o puternică forță exportatoare în domeniul IT. Puterea școlii noastre venea practic dintr-o slăbiciune. Mai precis, slăbiciunea sistemului nostru de învățământ, lipsa de tehnică avansată, s-a dovedit a fi un avantaj. Învățământul unor țări ca Franța, Anglia, Germania este pragmatic. În facultăți au toată aparatura de care au nevoie. La noi se lucra mult mai mult pe hârtie, lucru care, la vârful piramidei, a generat niște specialiști cu putere foarte mare de abstractizare și de modelare. La noi condițiile au fost atât de dure că au trebuit să inoveze, sistemul acesta care nu era foarte pragmatic stimula creativitatea. E adevărat, într-un procent mic, dar se creau vârfuri’, a precizat Alexandru Tulai.

Acesta își amintește că la începutul anilor ’90, România, dar și Clujul, ca pepiniere de specialiști IT, erau cunoscute până dincolo de Ocean.

‘În SUA și Europa doar eu știu 20 de profesori care au fost colegi de an cu mine. Erau foarte buni, au plecat de la început. Unul dintre prietenii care a plecat după Revoluție mie mi-a povestit că un profesor de la MIT (Massachusetts Intitut of Technolgy) l-a întrebat de unde este, iar prietenul meu i-a spus că este din Europa, fără să intre în detalii. ‘De unde din Europa?’, a întrebat profesorul. ‘Păi acum, nu cred că știți țara’, i-a răspuns prietenul meu. La insistențele profesorului i-a spus că este vorba de România, iar acesta a insistat: ‘De unde din România?’ Iar când i-a răspuns că din Cluj, l-a întrebat de la ce universitate. Acest lucru arată că la acel moment, în anii ’90, școala de IT din Cluj era cunoscută chiar și în America’, a spus Tulai.

Cert este că în acest context, după exodul specialiștilor IT, care a durat câțiva ani buni între 1995 și 2000, în Cluj, cei care nu au plecat, și-au făcut firme. ‘Peisajul’ IT clujean fiind cunoscut și în afară, au venit și străini și au deschis aici companii, prin care și-au fructificat atât relațiile pe care le aveau în Europa, dar și mâna, deși mai corect ar fi să spunem de această dată ‘creierul’ de lucru local.

‘Și atunci, de prin 1995, fenomenul care s-a întâmplat este că fiind masa asta puternică de specialiști, deoarece nu mai exista producție autohtonă, a găsit acest debușeu să vândă în afară. Întâi au plecat, au plecat mulți. Dar după aceea s-au prins că nu pot pleca toți. Și-au făcut firme pentru a lucra pentru cei din afară la prețuri mult mai mici, pentru că cele mai mari costuri sunt cu oamenii’, a spus Tulai.

Acesta consideră că în acest moment domeniul IT clujean se află la cel mai înalt punct al său în ceea ce privește potențialul de dezvoltare. În prezent în Cluj există zeci de firme IT cu sute de angajați, dar care lucrează aproape exclusiv pentru firme din afara țării, din Europa sau alte părți ale lumii. Oamenii sunt bine plătiți, dar totuși salariile sunt de vreo trei ori mai mici decât ale specialiștilor de valoarea lor din Vest.

Sunt însă specialiștii care cred că au identificat o problemă în această dezvoltare teribilă: creșterea exponențială a domeniului IT nu va putea fi susținută la nesfârșit. Practic, se va întâmpla și în acest domeniu ceea ce s-a întâmplat cu lohn-ul, pentru că și outsourcingul IT este tot un fel de lohn, iar istoria a arătat care este cursul lucrurilor.

‘Aceste produse IT sunt și ele ca și alte produse. Un pantalon care se făcea mai demult în România — mă refer la textile pentru că e tot un fel de outsourcing — se făcea cu patru dolari, cu toate costurile. Apoi se vindea în Germania, în magazine, cu 28 de dolari sau mai mult. Același lucru se întâmpla și cu alte servicii, de exemplu în industria de confecții metalice, se primeau comenzi, desene tehnice, cu specificații, se făcea execuția. Da, dar marja ta de profit este minimă în ecuația asta. La fel se întâmplă și în industria sofware, pentru că nefiind tu în ecuația finală în lanțul valorii, nu poți să negociezi. Nu intri în ecuația cererii și a ofertei unde se stabilește prețul, intri în zona regiei de producție’, a afirmat Stelian Brad, care este membru în consiliul de directori al Cluster Cluj IT.

Alexandru Tulai crede chiar că în câțiva ani acest boom al domeniului IT, care în mod evident a adus mulți bani către Cluj și către regiune, va începe să dea înapoi. El crede că firmele din Cluj ar trebui să profite de această perioadă de acumulare de capital pe care o cunosc pentru a-și dezvolta și ‘planuri B’.

Una dintre cele mai mari probleme pe care unii specialiști le văd la dezvoltarea de tip outsourcing este aceea că industria IT clujeană este doar o furnizoare de soluții la probleme foarte specifice care se cer din afară, dar cei care crează aceste soluții nu dețin drepturile de proprietate pe ideile pe care le găsesc.

‘De fapt cum funcționează? Se închiriază niște oameni care sunt integrați într-o echipă a unui client din afară, a unui furnizor din afară, tu fiind subcontractor la nivelul 1, 2, 3, sau 5 și așa mai departe. Asta înseamnă că ești închiriat pentru competențele tale, dar proprietatea intelectuală rămâne afară, la fel și experiența de lucru cu clienții, contactul cu clientul, pe care tu nu îl ai. Tu livrezi exact ce ți se spune și nu ai proprietate asupra ideii, nu o poți reproduce iar, nu o poți vinde. Este un fel de lohn al ideilor’, a spus Tulai.

În aceste condiții, liderii clusterului cred că industria IT clujeană ar trebui să se reorienteze către piața locală, cea românească. Ei văd în România acel potențial pe care îl văd și străinii — una dintre cele mai mari piețe de desfacere ale Europei. Atâta doar că dacă românii ar produce pentru români, termenii contractului ar putea fi mai benefici pentru ambele părți. Firmele clujene de IT, sau pentru început măcar o parte dintre ele, ar putea lucra, în lipsa unei industrii autohtone, pentru comunitatea românească, prin intermediul administrației.

Unul dintre scopurile principale pentru care a fost creat Clusterul Cluj IT este acela de a asigura cadrul de dezvoltare pentru proiecte care să vizeze comunitatea locală, dar și condițiile pentru dezvoltarea cercetării.

Cluj IT este, practic, o asociație de tip cluster inovativ înființată în octombrie 2012, având ca membri fondatori 23 de companii IT, două instituții de învățământ superior — Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai, 7 instituții publice și organizații catalizator. Clusterul încearcă să coalizeze mediul universitar, cu mediul de afaceri și cu administrația, pentru conturarea unui peisaj în care să se poată susține acele idei și acei oameni capabili de inovare, într-un mediu autohton și pentru beneficiul României. Cu alte cuvinte, ideile românești să poată fi patentate aici și apoi exportate, cu profit, nu să fie create sub umbrela și în beneficiul unei entități străine.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Clusterului Cluj IT este ‘Cluj Innovation City’. Proiectul are sprijinul municipalității clujene, care a identificat și un teren de 200 de hectare, care ar putea servi drept suport pentru dezvoltarea acestui proiect, care presupune crearea unor institute de cercetare, a unor incubatoare de afaceri, a unor laboratoare și, în general a unei întregi infrastructuri necesare cercetării, dar și condițiilor de trai. Proiectul presupune și construirea unui cartier de locuințe, cu hoteluri și magazine, alături de clădirile destinate cercetării.

‘Cluj Innovation City’ presupune crearea a nu mai puțin de 17 institute care vor fi grupate pe tematici diferite pe patru domenii principale: bioeconomie, sănătate, energii verzi și mediu și IT. Aceste domenii au fost stabilite în concordanță cu Strategia 2020 a Comisiei Europene, care înseamnă practic acele direcții de dezvoltare stabilite pentru întreaga Uniune, pe care și România trebuie să le respecte.

Domeniul IT însă va funcționa ca domeniu de suport pentru celelalte, respectiv sănătate, mediu și bioeconomie.
‘Domeniul IT fiind o industrie de suport, nu va fi un domeniu distinct, ci va funcționa pentru toate celelalte, pentru că le poate ajuta să se dezvolte. IT-ul este instrumentul care împachetează soluția și o duce în piață. IT-ul este vehiculul de transfer tehnologic, care este soluția de trecere a inovării în economie, ca soluție și valorificarea proprietății intelectuale, inclusiv la scară intelectuală. Institutele acestea de cercetare nu țin de o instituție anume și de un domeniu, ci de o problematică’, a spus Alexandru Tulai.

De exemplu, unul dintre institute va fi destinat dezvoltării rurale și va putea ajuta la dezvoltarea satelor din Transilvania, cu soluții specifice la problemele pe care comunitățile le au, fie că este vorba de învățământ, societate sau economie.

Un alt proiect pe care Clusterul Cluj IT l-a pornit, cu fonduri europene, este un proiect pilot care are ca scop conceperea și apoi realizarea unor soluții pentru Cluj, care sunt specifice orașelor ‘brained city’. Mai pe românește, proiectul va pune la dispoziția comunității o serie de soluții IT menite să le facă viața mai confortabilă sau să afle mai ușor anumite lucruri. Unul dintre produsele care vor rezulta din acest proiect sunt așa numitele hărți dinamice, care vor oferi utilizatorilor informații corelate. De exemplu, harta va putea oferi date despre o clădire din centrul Clujului, care să acopere atât informații de localizare, dar și culturale sau istorice.

“Un exemplu mai deosebit este informatizarea mediului cultural. Vom folosi paradigme extrem de avangardiste care modelează foarte bine ceea ce înseamnă folosirea datelor culturale și geografice. Aceste depozite de date culturale pot fi accesate de pe calculatoare sau mobile, dar nu vor fi depozite de date brute, ci vom genera hărți dinamice pentru a-i ghida pe turiști, pe cetățeni, pe cei care doresc să le folosească. Prin ele se vor găsi informații foarte ușor date despre cultura locală, corelate cu date istorice, dar și cu cele legate de spațiu. Dacă te afli într-un anumit loc sistemul îți furnizează o paletă de informații din punct de vedere cultural, istoric, geografic. Este vorba de o navigare în spațiu, dar și în timp”, a explicat managerul proiectului, Paulina Mitrea.

Alte soluții introduse deja în Cluj-Napoca, care țin de domeniul soluțiilor inteligente de administrație, sunt plata parcării sau a biletelor pentru transportul în comun prin SMS sau plata on-line a taxelor și impozitelor.

AGERPRES / (A — autor: Elena Stanciu, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 imagine-articol-1

Firmele care investesc în hoteluri peste  5 mil. euro nu vor plăti 3 ani impozit pe profit şi nici CAS, facilităţi primind şi cele care aduc peste 500 mii euro
Schema de ajutor de stat se aplică până în 2020, beneficiare putând fi maximum 150 de societăţi
Jianu: Ne dorim noi investiţii în turism, cu accent pe complexuri sau parcuri care să cuprindă atât infrastructură hotelieră, cât şi de agrement

150 de firme din industria hotelieră ar putea primi ajutoare de stat până în 2020, susţinerea financiară fiind acordată doar în cazul în care acestea vor investi în infrastructura hotelieră şi de agrement. Ajutoarele de stat vor fi acordate sub forma unor reduceri ale taxelor datorate statului, pe o perioadă de trei ani, pentru investiţii cuprinse între 500.000 şi 5 mil. euro firmele urmând să plătească între 25 şi 75% din valoarea taxelor şi impozitelor, în cazul în care investiţiile depăşesc 5 mil. euro, firmele fiind scutite de la plata lor.
“Ne dorim să susţinem investiţiile în infrastructura hotelieră şi de agrement, dar şi în revitalizarea celei existente. În primul rând, ne dorim noi investiţii în turism, cu accent pe complexuri sau parcuri care să cuprindă atât infrastructură hotelieră, cât şi de agrement, fără a omite revitalizarea structurilor hoteliere existente, care se află într-un stadiu avansat de degradare. Să sperăm că proiectul  va rămâne în această formă”, a declarat, pentru Curierul Naţional, Florin Jianu, ministru delegat pentru pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS), Dan Matei Agathon, a declarat pentru Curierul Naţional că această iniţiativă ar fi o gură de oxigen pentru industria turismului.
“Acord sprijinul meu necondiţionat acestei iniţiative. În condiţiile în care există o concurenţă acerbă cu Bulgaria, atât din punct de vedere al impozitului pe profit perceput în ţara vecină, a impozitului pe salarii, a nivelului TVA, nu pot spune decât că acest decalaj trebuia acoperit cumva, iar aceste reduceri fac acest lucru. Acordarea acestor ajutoare de stat înseamnă creştere economică, crearea unor noi locuri de muncă şi, implicit, dezvoltarea industriei turismului”, a spus Agathon.

Potrivit proiectului de hotărâre elaborat de Departamentul pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism (DIMMMAT), se pot emite acorduri pentru finanţare în baza prezentei scheme până la data de 31 decembrie 2020. “Numărul total estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 150. Plata ajutorului de stat se efectuează în baza acordurilor pentru finanţare emise, în limita bugetului anual alocat schemei”, se arată în proiect.
Pentru investiţiile între 500.000 – 1 mil. euro,  contribuţiile datorate se reduc la jumătate
Astfel, pentru orice investiţie între 500.000 euro şi 1 milion euro inclusiv în dezvoltarea de infrastructură hotelieră sau de agrement nouă sau în renovarea şi reamenajarea uneia deja existente, firmele pot beneficia de facilităţi, pentru o perioadă de 3 ani, acestea constând în reducerea impozitului pe profit datorat cu 50%; reducerea contribuţiilor sociale datorate cu 50%; oferirea de garanţii de stat pentru 80% din valoarea totală a creditelor angajate în vederea derulării investiţiei.
Organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor sau de tip slot-machine aflate în staţiunile turistice, ce realizează investiţii în condiţiile sus-menţionate şi aplică scutirea biletului de intrare obligatoriu, pot beneficia şi de reducerea taxei aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc cu 50% şi de reducerea taxei anuale aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc cu 50%.
Reducere de 75% pentru investiţii cuprinse între  1 şi 5 mil. euro
Tot pentru o perioadă de 3 ani se acordă reducerea impozitului pe profit datorat şi a contribuţiilor sociale datorate cu 75%, dar şi garanţii de stat pentru 80% din valoarea totală a creditelor angajate în vederea derulării investiţiilor, în cazul în care investiţiile sunt cuprinse între 1 milion euro şi 5 milioane euro inclusiv, în dezvoltarea de infrastructură hotelieră sau de agrement nouă sau în renovarea şi reamenajarea uneia deja existente.
De reduceri cu 75% ale taxei aferente licenţei de organizare şi a taxei anuale aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc beneficiază şi organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor sau de tip slot-machine aflate în staţiunile turistice, ce realizează investiţii în condiţiile amintite şi aplică scutirea biletului de intrare obligatoriu.
Scutiţi de la plata taxelor şi impozitelor dacă investesc peste 5 mil. euro
De scutiri de la plata impozitului pe profit şi a contribuţiilor sociale pe o perioadă de 3 ani beneficiază societăţile care investesc mai mult de 5 milioane euro în dezvoltarea de infrastructură hotelieră sau de agrement nouă sau în renovarea şi reamenajarea uneia deja existente, acestora oferindu-li-se garanţii de stat pentru 80% din valoarea totală a creditelor angajate în vederea derulării investiţiei.
De scutiri de la plata taxei aferente licenţei de organizare şi a taxei anuale aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc beneficiază şi organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor sau de tip slot-machine aflate în staţiunile turistice, care realizează investiţiile sus-amintite şi aplică scutirea biletului de intrare obligatoriu.
Reducerile se pot aplica şi altor taxe, dar nu pot fi înlocuite cu rambursări
Conform proiectului de act normativ, reducerile menţionate se calculează din totalul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor pe care investitorul trebuie să le declare şi să le plătească la termenele stabilite prin lege, începând cu data finalizării lucrărilor de construcţie sau modernizării şi extinderii celor existente, dar “nu pot fi înlocuite cu rambursări”.
“Prezenta schemă de ajutor de stat poate fi completată cu reduceri pentru orice fel de impozite şi taxe hotărâte şi implementate de autorităţile publice locale pe raza cărora sunt derulate investiţiile realizate în baza acestei scheme de ajutor de stat”, se mai arată în proiect.
Obiectivele în care s-a investit trebuie să funcţioneze minimum  5 ani
Pe de altă parte, infrastructura turistică sau de agrement finanţată trebuie să fie funcţională şi să opereze pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării proiectului în cazul întreprinderilor mari şi de trei ani în cazul IMM-urilor.
Nivelul maxim al ajutorului de stat de care poate beneficia o întreprindere situată în Bucureşti este echivalentul în lei a 11,25 mil. euro (pentru perioada 2014 – 2017) şi 7,5 mil. euro (pentru 2018 – 2020), cele din Regiunile vest şi Ilfov pot beneficia de maximum 26,25 mil. euro în perioada 2014 – 2020, iar cele din regiunile Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia pot primi, în aceeaşi perioadă, maximum 37,5 mil. euro.
“Un proiect unic de investiţii nu poate fi divizat în mai multe subproiecte în scopul de a beneficia de ajutor de stat în valoare mai mare decât valoarea maximă prevăzută pentru proiectele mari de investiţii”, se mai arată în proiect.
Cum pot beneficia  de ajutoare
Proiectul de hotărâre se va aplica numai ajutoarelor care au efect stimulativ, respectiv dacă îndeplinesc următoarele condiţii: întreprinderea adresează DIMMMAT o cerere scrisă de acordare a ajutorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Procedura privind acordarea ajutoarelor de stat, înainte de demararea investiţiei; documentaţia anexată cererii face dovada că proiectul nu ar fi profitabil pentru întreprindere în regiunea respectivă sau nu ar fi fost realizat în regiunea respectivă, în absenţa ajutorului; proiectul de investiţii nu demarează înaintea semnării acordului pentru finanţare, în caz contrar investiţia nefiind considerată eligibilă.
Cine poate beneficia
Pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii de acord pentru finanţare, mai multe criterii de eligibilitate. Pe lângă faptul că trebuie să fie înregistrate potrivit Legii 31/1990 şi intenţionează să facă o investiţie în România, acestea nu trebuie să aibă debite restante bugetele componente ale bugetului general consolidat, dar şi să nu intre în categoria “întreprinderilor în dificultate”, să nu se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, să nu facă obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate.
Firmele trebuie să nu fi beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura activelor corporale şi necorporale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii şi să nu fi închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în cei doi ani care au precedat înregistrarea cererii de acord pentru finanţare şi, la momentul înregistrării cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea, în regiunea în cauză, a investiţiei iniţiale.
De asemenea, firmele aflate în activitate trebuie şi să aibă o rentabilitate a cifrei de afaceri mai mare sau egală cu 1% în ultimul exerciţiu financiar încheiat, să aibă capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat.
Întreprinderile nou-înfiinţate pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei dacă, pe lângă criteriile de eligibilitate sus-amintite, au un capital social subscris vărsat de minimum 30.000 lei, nu aparţin unor acţionari care deţin sau au deţinut în ultimii doi ani anterior datei înregistrării cererii de acord pentru finanţare o altă întreprindere care desfăşoară sau a desfăşurat activitatea pentru care solicită finanţare şi nu au acţionari/manageri cu experienţă în domeniul pentru care solicită finanţare.

Proiectul aduce beneficii atât firmelor, cât şi statului
DIMMMAT a calculat că propunerea sa de acordare a ajutoarelor de stat întreprinderilor care decid să facă investiţii în industria hotelieră va aduce beneficii majore bugetului de stat, chiar în condiţiile reducerilor semnificative acordate.
Astfel, în cazul unor investiţii într-o structură de cazare cu minimum 10 locuri, la un preţ de cazare pe noapte de minimum 150 lei şi un grad de ocupare de 40% pe durata întregului an (365 de zile), dacă firma are în medie 10 angajaţi per structura de cazare, pe care îi plăteşte în medie cu 2.298 lei lunar şi pentru care plăteşte contribuţiile sociale, compania ar avea o cifră medie anuală de 219.000 lei şi un profit de 28.470 lei. În aceste condiţii, firma ar plăti taxe, impozite şi contribuţii anuale de 18,2 mil. lei şi o taxă de licenţiere pentru o masă de joc şi un slot-machine de 425.000 lei.
Pentru investiţii cuprinse între 500.000 şi 1 mil. euro, pentru care statul acordă reduceri de 50% ale taxelor şi impozitelor, statul tot ar încasa 9,1 mil. lei din impozitul pe profit şi contribuţiile sociale anuale ale firmei (jumătate din 18,2 mil. lei), 212.500 lei din taxa de licenţiere pentru o masă de joc şi un slot- machine şi între 425.806 şi 851.612 lei din TVA.
Pentru investiţii între 1 mil. euro şi 5 mil. euro, statul ar încasa 4,55 mil. lei din impozitele şi contribuţiile anuale ale firmei (25% din 18,2 mil. lei), 106.250 lei din taxa de licenţiere pentru o masă de joc şi un slot-machine şi între 851.612 lei şi 4,26 mil. lei din TVA.
Pentru investiţiile de peste 5 mil. euro, pentru care se intenţionează scutirea de la plata impozitelor şi contribuţiile anuale ale firmei, statul ar urma să încaseze doar TVA – peste 4,26 mil. lei.
Autor :Afrodita Cicovschi
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cine oare nu s-a visat, măcar odată, în copilărie, companion al miticului căpitan Nemo sau scafandru la bordul lui Nautilus, în explorarea tainelor civilizațiilor ascunse ale oceanului planetar, răsfoind cu emoție romanele lui Jules Verne ‘Douăzeci de mii de leghe sub mări’ sau ‘Insula Misterioasă’? Sau care român nu aștepta cu frenezie, la televizor, expedițiile subacvatice ale oceanologului Jacques-Yves Cousteau și echipajului navei Calypso, în căutarea perpetuă a Atlantidei, chiar și pe țărmurile vestice ale Pontului Euxin, la gurile străbunului Danubius ?

Foto: (c) Luisiana BÎGEA / AGERPRES FOTO

Iată însă că din vara anului viitor incursiunile submerse la situri arheologice de pe platoul continental dobrogean al Mării Neagre, atât cât se întinde el pe litoralul românesc și bulgăresc, vor fi accesibile turiștilor, iubitorii de mare și istorie, grație proiectului HERAS — ‘Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’, inițiat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Clubul de Scufundări Subacvatice Respiro, Muzeul de Istorie Cavarna și Institutul de Oceanologie din Varna, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România — Bulgaria 2007-2013 și finanțat cu peste 1, 4 milioane de euro.

Coordonatorul proiectului HERAS, conf. dr. Glicherie Caraivan, mărturisește că asistăm, de fapt, la încununarea visului de la începutul anilor ’60, al pionierului arheologiei subacvatice în România, comandorului Constantin Scarlat, cel căruia îi datorăm și prima hartă a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre. ‘HERAS este un proiect interdisciplinar geo-arheologic prin care se vor studia siturile arheologice din bazinul de vest al Mării Negre ce urmează a fi introduse în patrimoniul cultural. În fapt, obiectivul principal îl reprezintă indentificarea unor ținte localizate până acum din observațiile primare, chiar empirice, ale unor martori precum pescarii spre exemplu, întocmirea hărților și promovarea ulterioară a acestora ca obiective de interes patrimonial subacvatic, ce vor fi oferite celor care caută turismul de aventură, scufundătorilor. Vizitarea acestor situri poate avea atât scop științific, cât și de agrement, de palmares — pentru unii dintre scufundători sau de vizualizare a obiectivelor de patrimoniu’, spune Glicherie Caraivan.

Harta incursiunilor submerse la situri arheologice de pe platoul continental dobrogean al Marii Neagre, atât cât se întinde el pe litoralul românesc și bulgăresc, ce vor fi accesibile turiștilor, iubitorilor de mare și istorie, grație proiectului HERAS — ‘Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’
Foto: (c) DAN MIHAESCU/ AGERPRES FLUX

Cea mai mare a proiectului constă în derularea campaniilor de teren, ceea ce incumbă cam 90% din munca specialiștilor români și bulgari. Și ca să înțelegem mai bine ce înseamnă această muncă, să facem referință doar la faptul că opinia generală a arheologilor și cercetătorilor marini, până la lansarea acestui demers, era că patrimoniul cultural submers este cunoscut, localizat și cercetat în procent de maxim 5%, în zona litoralului româno-bulgar.

La rândul său, dr. Constantin Chera, cercetător al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, din Constanța opinează că în prima etapă, munca echipei HERAS, de culegere a informațiilor, de catagrafiere și cartografiere, a început din zonele cele mai nordice ale litoralului românesc, acolo unde se știe că au fost așezări omenești din cele mai vechi timpuri. ‘Și este cazul Cetății Histria — unde există un veritabil oraș imers, la Corbu-pe plajă, unde investigațiile magnetometrice și electrometrice ne indică continuitatea siturilor pe linia țărmului, la Năvodari, pe Insula Ostrov de pe Lacul Tașaul unde este o așezare inundată ce datează din preistorie, la Tomis — cartiere ale cetății ce se află sub nivelul mării, ca și la Callatis, la Tuzla, 23 August, la Eforie și dincolo de frontieră, începând de la Durankulak unde se află prima așezare umană, din lume, construită din piatră, de către oameni’ — subliniază Chera. Dar cât de mult vor fi extinse cercetările pe platoul continental al Mării Negre? ‘Până la izobata de 40 de metri, adică până unde pot ajunge scafandri autonomi experimentați. Facem investigații electromagnetice și de magnetografie cu aparatură de geofizică, cu sonar lateral, ROV și chiar un submarin — utilizat de colegii bulgari. Pornim de la circa 1000 de posibile ținte semnalate de pescari ca așa zise ?agățători’ — acestea fiind primele indicii că în zonele respective există potențiale obiecte de interes pentru arheologia submarină, epave de nave, avioane sau zone antice de locuire. Apoi mai sunt și zonele cavernicole, mai puține pe teritoriul românesc, mai multe la bulgari care pot fi de interes pentru pasionații de scufundări, și acestea reprezentând premise pentru un turism de aventură’ — a conchis dr. Glicherie Caraivan.

Și pentru că cercetătorii sunt de regulă oameni chibzuiți și principalul comandament al muncii lor este punerea în valoare a comorilor de patrimoniu și mai ales prezervarea siturilor identificate, proiectul HERAS are și o importantă componentă de formare a ghizilor ce vor fi autorizați să lucreze cu viitoarea ‘hartă a comorilor’ submarine care este întocmită acum. ‘În România sunt în evidențele oficiale cam vreo 20 de cluburi de scufundători și pentru că magia comorilor subacvatice naște întotdeauna pasiuni — uneori chiar periculoase, am gândit acest proiect și cu o latură formativă și astfel pregătim și atestăm scufundători care vor avea acces la harta siturilor de patrimoniu imers și care vor fi singurii autorizați să asiste amatorii de turism de aventură la imersiunile de la situri. Ei parcurg un instructaj de arheologie submarină, de legislație de patrimoniu național protejat și aprofundează un ghid de bune practici astfel că după susținerea examenului de atestare vor fi singurii ce vor avea responsabilitatea vizitării acestor obiective, alături de cei care practică turismul subacvatic, de agrement’, a explicat Caraivan.

Intenția autorităților este ca la final, Proiectul HERAS — ‘Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’ să poată fi interconectat unui circuit de agrement turistic pe litoralul Mării Negre ce combină evenimente sau obiective de relevanță culturală, religioasă, folclorică, festivaluri, situri arheologice terestre sau muzee din România și Bulgaria, inclusiv realizarea unei expoziții permanente cu descoperiri arheologice, artefacte și metode de investigare obținute în urma derulării acestui proiect.

Acest lucru îl reliefează, de altfel, și președintele Societății de Scufundări Subacvatice RESPIRO, Mircea Popa, care opinează că cea mai importantă latură a acestui proiect rezidă în conservarea, restaurarea, catalogarea artefactelor și analizarea rezultatelor de către specialiști, datele obținute urmând a fi prezentate în publicațiile științifice și informative precum și în expoziții tematice organizate cu materialul colectat de la fiecare sit arheologic (de exemplu zona Tomis) sau de la mai multe situri arheologice în funcție de o temă specifică, cum ar fi rutele maritime comerciale din bazinul Mării Negre, spre exemplu.

‘HERAS este un proiect comun între oamenii de știință români și bulgari, în care ne propunem să investigăm platoul de vest a Marii Negre de la Dunăre până la Capul Kaliakra. Obiectivele proiectului sunt de a descoperi, conserva și promova patrimoniul arheologic subacvatic din această regiune. Zeci, poate sute de epave și situri arheologice așteaptă să fie explorate. Pornind de la siturile din perioada elenă și romană și până la epavele moderne, această zona nu a fost niciodată explorată într-o manieră științifică și exhaustivă. Ca mod de abordare a problematicii, etica proiectului HERAS constă în analizarea arhivelor și a documentelor vechi, în scopul de a determina locații probabile ale vestigiilor arheologice. În acest scop folosim tehnologii nonintruzive pentru cartarea siturilor iar lucrările arheologice se realizează la cele mai înalte standarde, folosind baze de date specifice, inventariere arheologică, desene, cartografiere, fotografiere, filmare și analiză fotogrametrică’, a declarat, pentru AGERPRES, Mircea Popa.

AGERPRES/ (AS — autor: Dan Mihăescu, editor: Adrian Drăguț)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Investitie de 10 mil. lei intr-un complex balnear in TurdaSursa foto: spaturda.ro

Societatea care administreaza Salina Turda a investit 10 milioane de lei in complexul balnear Potaissa Spa, situat in centrul municipiului Turda, inaugurat vineri. Finantarea a fost asigurata dintr-un credit bancar garantat de Consiliul Local, transmite corespondentul Mediafax.

Directorul SC Turda Salina Durgau SA, Vasite Tot, a declarat ca inaugurarea obiectivului va creste oferta turistica pentru cei care aleg sa viziteze Turda si imprejurimile orasului. Complexul balnear Potaissa Spa este amenajat in incinta unui vechi hotel din centrul municipiului si dispune de un bazin cu apa la o temperatura de 28 de grade Celsius, jacuzzi, sauna uscata si umeda, aparate fitness-cardio.

Societatea a investit in acest proiect peste 9,9 milioane de lei, finantarea fiind asigurata printr-un credit bancar garantat de Consiliul Local Turda si mai este necesara aducerea aparaturii medicale pentru tratamente balneo, a precizat Tot. Salina Turda a fost supusa, intre 2008 si 2010, unui proces de reabilitare cu fonduri europene de aproape sase milioane de euro. Inaugurarea salinei a avut loc in ianuarie 2010, in prezenta fostului premier Emil Boc si a fostului ministru al Turismului Elena Udrea.

SC Turda Salina Durgau SA, care administreaza Salina Turda, are ca unic actionar municipiul Turda. Planul de administrare al societatii pentru perioada 2013- 2017 a fost aprobat printr-o hotarare a Consiliului Local Turda din iulie 2013.

Sursa: wall street

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva