Facebook Twitter Email

Parcele gratuite de 900-1.100 mp pentru construirea unei case cu grădină. Aşa sună oferta pe care o are în vedere primarul unei comune din apropierea reşedinţei de judeţ pentru tinerii care studiază sau muncesc la Cluj-Napoca.

  • Edilul din Aiton vrea să revigoreze comuna

    Edilul din Aiton vrea să revigoreze comuna

„Vrem să aducem aici tineri din Cluj-Napoca pentru că populaţia comunei, de 1.036 de persoane, este în vârstă şi astfel să vină un suflu nou. Am avea la dispoziţie 12 din 17 ha, unde era o păşune pentru bovine. Ar fi parcele generoase, de câte  9-11 ari, unde se poate ridica o casă cu curte, cu grădină, pe care ne-am gândit că am putea să le dăm în concesiune tinerilor de până la 35 de ani. Pe restul de 5 ha vrem să facem un parc de joacă pentru copii. Este o zonă minunată, la 12 km de Cluj-Napoca, aproape de pădure, avem gaz încă din 2005, apă, canalizare, iluminat public. Există o porţiune de 3 km de drum judeţean care trebuie modernizat, însă am primit asigurări că va fi prinsă în bugetul pe anul viitor al judeţului”, confirmă primarul comunei Aiton, Nicolae Făgădar, pentru ZIUA de CLUJ. 

Acesta susţine că în prezent este în curs de definitivare noul Plan Urbanistic General al comunei, pentru ca terenul respectiv să poată fi trecut din  extravilan în intravilan, însă mai e nevoie şi de avizul Consiliului Judeţean. „Dacă îl obţinem în această toamnă, în primăvară deja am putea să dăm drumul la primele parcele. Am adus un arhitect care a făcut un plan de parcelare. Interes există, am fost contactaţi deja de mai mulţi tineri din Cluj-Napoca, serioşi, de perspectivă, care ar vrea să se mute aici. Până la urmă, acum este mai uşor să ajungi în Aiton, prin Borhanci şi Gheorghieni, decât în Floreşti, unde drumul este mult mai aglomerat. Suntem convinşi că, dacă vom reuşi să atragem tinerii încoace, vor apărea şi investitori interesaţi să deruleze afaceri în această zonă”, remarcă edilul.

„Nu ştiu ca în Cluj-Napoca să existe în prezent vreun program de concesionare de terenuri către tineri. O astfel de iniţiativă, fie că vine din reşedinţa de judeţ, fie din localităţile din apropiere este una foarte utilă pentru că sunt mulţi studenţi care vin aici din alte zone şi care îşi găsesc serviciu la Cluj. Noi nu am fost abordaţi nici de bănci care să ofere credite pentru construire sau pentru cumpărare de locuinţe”, spune Oana Onicaş, preşedintele Organizaţiei Studenţilor din Universitatea Babeş-Bolyai (OSUBB). Ea a adăugat că, la nivelul instituţiei, au fost ocupate în acest an universitar câteva mii de locuri în căminele UBB, unii dintre studenţi apelând la închirieri de case şi de apartamente sau optând pentru căminele private.

Comuna Aiton este situată în partea central-estică a judeţului, învecinându-se cu  Feleacu şi Apahida la nord-vest, Cojocna la nord-est, Ploscoş la est, Turda şi Tureni la sud. Pe locul numit Podul de Piatră încă se văd urmele drumului roman. Comuna este locuită din neolitic, pe teritoriul ei fiind semnalate urme ale culturii Turdas, precum şi din epoca bronzului şi fierului, din epoca romană şi din perioada migraţiilor. Ea cuprinde două sate: Aiton şi Rediu. Aiton este un sat îngrămădit, de dimensiuni mari, situat la o altitudine medie de 600 m şi aşezat la poalele dealului Ciolt, într-un amfiteatru natural la obârşia unor afluenţi a Văii Calde Mari.

De-a lungul anilor, ocupaţia de bază a aitonenilor a fost agricultura, iar apoi şi creşterea animalelor. Până la reforma agrară din 1922, majoritatea pământului era în posesia grofilor. Cojocarii de aici erau cei mai vestiţi din zona Câmpiei Transilvaniei şi li se spunea suci. Aitonul a fost printre ultimele comune în procesul de colectivizare din 1962. În comună există cămin cultural, muzeul satului, bibliotecă, şcoală cu clasele I-VI, grădiniţă. Printre monumente istorice şi de arhitectură se numără bisericile ortodoxă, reformată şi  greco-catolică.

sursa: Ziua de Cluj, 06 octombrie 2014,

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva