Search

Investitori in Romania

Facebook Twitter Email

Niro Investment Group și Hua Yu Industrial Group vor dezvolta proiecte integrate de agricultură bio, în acest sens fiind semnat vineri, la București, primul acord comun de investiții și cooperare în domeniul agriculturii integrate, informează, vineri, un comunicat al Niro Investment Group.

Acordul prevede investiții în România din partea companiilor chineze în domeniul culturilor agricole, producerea de biomasă și biocombustibili, creșterea animalelor, prelucrarea laptelui și a cărnii. Complexul integrat va include și sere pentru producția de legume și o unitate de prelucrare a acestora.

În același timp, Niro Investment Group va investi în China pentru a dezvolta împreună cu partenerul chinez o fabrică de fertilizatori bio și ferme de creștere a vacilor de reproducere și a vacilor de lapte.

Acordul a fost semnat cu ocazia vizitei în România a ministrului Agriculturii din Republica Populară Chineză, Han Changfu.

Hua Yu Industrial Group activează de 14 ani în domeniul agriculturii integrate și creșterii animalelor și deține certificate pentru culturi de orez și porumb bio, precum și certificări europene pentru hrană bio. Certificatele emise de autoritățile din Uniunea Europeană și de Guvernul Chinei sunt reînnoite în fiecare an, prin inspecția anuală a terenurilor. Grupul de firme din China are o puternică ramură de cercetare și dezvoltare în domeniul culturilor agricole bio și al dezvoltării de soiuri de plante industriale de înalt randament.

Hua Yu Industrial Group cultivă, în prezent, o suprafață agricolă de peste 500.000 hectare din care 10.000 hectare pentru culturi organice. Grupul chinez exploatează cele mai mari culturi de orez organic din China.

În prezent, compania Hua Yu Industrial Group dezvoltă în China, la 160 de km de orașul Changchun, capitala provinciei Ji Lin un parc industrial de integrare a agriculturii și de creștere a animalelor pe o suprafață de 13 kmp, ce include producție de hrană și fertilizatori bio obținute prin utilizarea teoriei ecologice.

Niro Investment Group care conține în structura sa 20 companii distincte este recunoscută în plan internațional în special pentru relațiile comerciale și de parteneriat pe care le-a dezvoltat de 20 ani cu companii din Republica Populară Chineză.

AGERPRES

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Investitorii străini activi în segmentul energetic din România au “mişcat” cel mai mult economia românească în primele trei luni ale acestui an. Investitorii străini activi în segmentul energetic au majorat în primele trei luni ale anului capitalul social al companiilor pe care le controlează în România cu aproape 230 de milioane de euro.

Potrivit calculelor Economica.net realizate pe baza datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în perioada ianuarie-martie, cele mai mari investiţii străine din acest sector, sub forma unor majorări de capital social total subscris, au depăşit pragul de 220 de milioane de euro. Calculele au vizat doar top 10 societăţi după participarea străină la capital, în fiecare dintre lunile respective.

Astfel, de departe cea mai mare investiţie străină din primele trei luni ale acestui an a venit din Olanda, ţara înregistrării firmei. Compania Lukoil Energy&Gas România, parte a grupului petrolier rus Lukoil, care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă, a făcut în luna februarie o majorare de capital în valoare de peste 130,9 milioane de euro, potrivit datelor ONRC.

De asemenea, Lufkin Industries, unul dintre cei mai mari producatori de utilaje petroliere din lume şi care operează lângă Ploieşti o fabrică de 140 de milioane de dolari, şi-a majorat capitalul social cu peste 55,7 milioane de euro. O altă investiţie importantă, de 21 de milioane de euro, a venit în prima parte a anului de la grupul petrolier american Chevron. În total, luând în calcul top 10 societăţi după participarea străină la capital, investiţiile străine în sectorul energetic se cifrează la 227,63 milioane euro.

Proiectele imobiliare de 100 milioane euro

În sectorul imobiliar, investiţiile străine au depăşit pragul de 100 de milioane de euro. Cea mai mare majorare de capital a avut loc în martie, când Immobiliare Italo Romena a beneficiat de un aport de capital din Italia în valoare de 54 de milioane de euro. De asemenea, Tower Center OInternational SRL, a primit din Cipru peste 22,7 milioane de euro.

Totodată, în domeniul financiar s-au pompat de peste graniţe aproximativ 33,6 milioane de euro. De cea mai mare majorare de capital, în valoare de 12,8 milioane de euro, a beneficiat Asirom Vienna Insurance Group.

La finele lunii martie, din datele ONRC, în România existau 193.966 societăţi cu participare străină la capital, valoarea capitalului social subscris fiind de 38,3 miliarde de euro.

Sursa: focus energetic

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Retailerul francez Auchan și-a planificat investiții de 100 milioane euro în România, pentru acest an, a anunțat directorul general, Patrick Espasa. Grupul are în plan să deschidă un hipermarket în Drumul Taberei în acest an, în luna decembrie, termenul oficial fiind începutul anului 2015, iar investiţiile totale în acest proiect se ridică la 70 milioane de euro.

De asemenea, Auchan mai are în construcţie şi un centru comercial la Braşov, ce va fi gata anul viitor. Immochan, parte a grupului Auchan, dezvoltă un proiect pe fosta platformă industrială Tractorul Braşov, pe un teren de circa 100 de hectare. Complexul urmează să cuprindă spaţii comerciale, rezidenţiale şi de servicii, reprezentând o investiţie pe termen lung, prima fază, de peste 60 milioane de euro, fiind în curs de derulare.

Conducerea Auchan a precizat totodată că vor analiza intrarea pe comerţul online din România în 2015 şi ar putea testa acest concept din 2016.

“Vom studia acest proiect în 2015. Vrem să profităm de experienţa celorlalţi colegi pentru a face un test, eventual în 2016. Este o activitate dificilă, unde se înregistrează frecvent pierderi”, a declarat vineri directorul general al retailerului, Patrick Espasa, într-o conferință de presă.

Acesta a dat ca exemplu Franța, unde există 650 de magazine de tip drive și unde au mare succes.

Auchan România a încheiat în această săptămână procesul de rebranding al celor 20 de magazine real cumpărate de la grupul german Metro. În noua sa dimensiune, Auchan România are 31 de magazine deschise în 18 oraşe, o suprafaţă netă de vânzare de 252.000 metri pătraţi și 11.000 de angajaţi.

“Odată cu deschiderea Auchan Cotroceni, am finalizat integrarea celor 20 de noi hipermarketuri Auchan, în mai puțin de 6 luni”, a spus Patrick Espasa.

Magazinul Auchan Cotroceni și-a întâmpinat clienții în noul format începând de sâmbătă, 12 aprilie. Remodelarea magazinului din Cotroceni a durat 18 zile și a fost realizată cu magazinul deschis, raion cu raion. Pe o suprafaţă netă de vânzare de 7.500 mp, noul hipermarket Auchan Cotroceni are o gamă cu peste 55.000 de produse alimentare și nealimentare.

Pe data 30 noiembrie 2012 Grupul Auchan și Metro Group semnau tranzacția de achiziție a 95 de hipermarketuri Real și 13 centre comerciale în 4 țări din Europa Centrala și de Est: România, Polonia, Rusia și Ucraina.

Consiliului Concurenței din România a validat tranzacția pe 29 iulie 2013, iar pe 12 septembrie se semnează finalizarea tranzacției și are loc preluarea efectivă a magazinelor de către Auchan.

Al 11-lea grup de distribuţie din lume, Grupul Auchan este prezent în 15 ţări şi are 302.500 colaboratori. Este organizat pe 5 mari divizii: hipermarketuri (774 magazine), supermarketuri (817 magazine), divizia imobiliară (362 centre comerciale Immochan), banca (Oney Banca Accord) şi e-commerce, cărora li se adaugă alte activităţi şi direcţii de creştere. În 2013, grupul a înregistrat o cifră de afaceri de 62,1 miliarde euro cu taxe.

Pe 7 noiembrie 2006 a fost deschis primul hipermarket Auchan, la București, în cartierul Titan. În următorii ani, alte 10 magazine și-au deschis porțile în cele mai mari orașe din România. La data de 12 septembrie 2013, Auchan România a finalizat achiziția a 20 de magazine Real de la Metro Group și a realizat transformarea lor în Auchan până la data de 11 aprilie 2014, în mai puțin de 6 luni de lucrări de remodelare. În acest moment, există 31 de magazine Auchan în România.

Sursa: focus energetic

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Star Transmission, filiala Daimler din România, a început lucrările de construcţie la o nouă fabrică de montaj cutii de viteze de ultimă generaţie în Sebeş, judeţul Alba. În noua fabrică Star Assembly se va monta, începând cu anul 2016, cutia de viteză automată în 9 trepte 9G-Tronic. Ceremonia oficială de aşezare a primei pietre de temelie a avut loc vineri, în prezenţa prim-ministrului Victor Ponta, a ambasadorului Germaniei în România, Werner Hans Lauk, precum şi a numeroși reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale.

Cutia de viteză 9G-Tronic se află de anul trecut în producție la fabrica mamă din Untertürkheim, iar începând cu 2016 cutiile de viteză automate vor fi montate și la locația din Sebeș. Investiția de la Sebeș se ridică la peste 300 de milioane de euro, iar 37,5 milioane euro reprezintă ajutorul de stat primit de la Guvernul României. Extinderea capacității la fabrica din România va crea 500 de noi locuri de muncă.

“Capacitățile suplimentare pentru montaj în Sebeș completează în mod optim producția de la fabrica Mercedes-Benz Untertürkheim. Acestea reprezintă și un factor de contribuție important la profitabilitatea fabricației noastre interne de lungă tradiție. Prin această investiție vom satisface cu succes cererea în continuă creștere de cutii de viteză automate”, a declarat Markus Schäfer, membru al Consiliului de administrație al diviziei Mercedes-Benz Cars, Managementul Producției și Furnizorilor.

Piesele sunt destinate integral exportului. Oficialii companiei nu au precizat care este cantitatea de piese estimate a fi produse, din considerente comerciale, subliniind însă că aceste cutii de viteză vor ajunge tuturor mașinilor produse. Cutiile sunt pentru mașinile de clasă medie și superioară.

Prima cutie de viteză automată din lume cu nouă trepte și convertor de cuplu pentru vehiculele premium se distinge prin schimbarea de viteze aproape imperceptibilă. Mercedes-Benz E 350 BlueTEC, disponibil în modelele Saloon și Estate este echipat standard cu noul 9G-TRONIC, motorul V6 diesel de 185 kW (252 hp) având un consum NEDC mediu de combustibil  de 5,3 litri pe 100 kilometri, emisii de CO2 de 138 g/km. Noile modele cu 9G-TRONIC își depășesc predecesorii atât în privința consumului cât și a emisiilor de CO2.

“Suntem încântați de a avea privilegiul să ne extindem în viitor gama de montaje în cadrul rețelei de producție integrate Powertrain a Mercedes-Benz,” a spus Bernd Krottmayer, Director General al Star Transmission.

Întrebați dacă este mai eficient să producă în România cutii de viteză și nu mașini, reprezentanții companiei au spus că ”există fabrici de mașini cu 2.000 de angajați”, cât are Daimler în total în România. Potrivit firmei germane, cea mai mare provocare în construcția de mașini este reducerea emisiilor de dioxid de carbon și foarte multe țări au reglementări din ce în ce mai stricte în acest sens.

La punerea pietrei de temelie a fabricii Daimler, premiereul Victor Ponta a declarat că îşi doreşte ca, de la cutii de viteză, să se ajungă la un autoturism Mercedes fabricat în România şi atunci le va permite miniştrilor să folosească aceste autoturisme.

Șeful Executivului a precizat că îşi doreşte să vină la Sebeş şi în momentul în care va fi inaugurată noua unitate de producţie.

“În mod sigur, sper să fiu în 2016 la momentul în care prima din acele cutii faimoase de nouă viteze va fi produsă şi în mod sigur, ca orice român, îmi doresc ca la un moment dat de la cutii de viteză să ajungem poate şi la un autoturism Mercedes fabricat în România. În felul acesta, miniştrii mei, cărora le-am cerut să circule doar cu autoturisme fabricate în România, vor putea să se întoarcă la Mercedes-urile pe care înaintaşii lor le aveau în funcţie. Până atunci, merg cu maşini made in România. Eu voi fi foarte fericit să ştiu că în lume sunt maşini Mercedes cu cutii de viteze fabricate la Sebeş”, a spus Victor Ponta.

Acesta a afirmat totodată că se angajează ca, în anul 2015, de la Sebeș granița cu Ungaria se va merge pe autostradă. Mai mult, potrivit premierului, foarte curând, aeroporturile Sibiu și Timișoara vor fi aeroporturi Schengen.

“Referitor la ceea ce-i de făcut în viitor, eu cred că investitorii din România nu sunt interesaţi atât de mult de viaţa politică internă, ci de ceea ce face România pentru a sprijini investiţiile. M-am angajat, în numele Guvernului şi pe baza a ceea ce domnul Şova a prezentat, că în 2015 de aici, de la poarta fabricii din Sebeş, până la graniţa cu Ungaria se va merge pe autostradă şi asta e important pentru dânşii. M-am angajat uitându-mă spre domnul ambasador (ambasadorul Germaniei – n.r.) că foarte curând şi aeroportul din Sibiu şi cel din Timişoara vor fi aeroporturi Schengen şi asta iarăşi cred că e important pentru dânşii. M-am angajat în faţa Parlamentului României că toate contribuţiile de asigurări sociale la angajator vor fi reduse cu cinci puncte procentuale şi asta cred că este un lucru important pentru toţi cei care investesc în România. Şi m-am mai angajat că orice investitor serios, aşa cum este Daimler, va avea din partea Guvernului acelaşi sprijin pe care l-au avut şi dânşii: ajutor de stat, bariere administrative şi asta iarăşi cred că este important”, a spus Ponta.

Despre ajutorul de stat, Ponta a precizat că ”nu este un cadou, întrucât el se întoarce în bugetul României, prin taxele și impozitele plătite și prin locurile de muncă create”.

„Venirea Daimler în România este o veste bună, care demonstrează drumul bun pe care ne aflăm. Prin construcția acestei noi unități de producție, Daimler continuă investiția în România, confirmând astfel evoluția excelentă pe care economia românească a avut-o în 2013 și trendul pozitiv pe care ne aflăm. Măsurile pe care le-am luat, de consolidare fiscală și de stimulare a economiei, au creat un mediu investițional atractiv, iar acest lucru este demonstrat de faptul că Daimler își continuă proiectul aici”, a spus premierul Victor Ponta.

De altfel, România a avut în ultimul an o creştere importantă în industria auto europeană şi am reuşit să intrăm în top 10 al producătorilor auto de pe continent.  Ponta a mai spus că foarte puțini știu că unele din anvelopele cu care se  concurează în Formula 1 sunt produse în România.

Filiala Daimler Star Transmission a fost înființată în 2001. De atunci se produc la Cugir roți dințate, axe și componente prelucrate pentru motoare, cutii de viteză și sisteme de direcție. Tot aici se află și centrul de tehnologii din care face parte și producția de prototipuri și un centru de instruire. La Sebeș s-a început montajul de cutii de viteză automate cu 5 trepte în 2013. Startul dat la Sebeș anul acesta pentru montajul transmisiilor 7G-DCT cu dublu ambreiaj oferă capacități suplimentare față de procesele concentrate anterior exclusiv în Stuttgart. În prezent în companie lucrează aproximativ 1.200 de oameni.

Printre locațiile internaționale, filiala din România, Star Transmission este responsabilă cu producerea de componente pentru motoare și cutii de viteză, cât și cu montajul cutiilor de viteză automate. În China producția de motoare pentru fabricile locale de autovehicule și utilitare Mercedes-Benz a început în 2013 la locația din Beijing (BBAC – întreprindere mixtă între Daimler și partenerul chinez BAIC). În SUA , Daimler și Nissan va începe producția în comun a motoarelor pe benzină cu patru cilindri, cu design Mercedes-Benz la fabrica Nissan din Decherd, Tennessee, în 2014 în cadrul cooperării strategice între Daimler și grupul Renault/Nissan. Printre altele, motoarele sunt destinate pentru producția viitoare de autovehicule C-Class la fabrica Mercedes-Benz din Tuscaloosa, Alabama.

Sursa: focus energetic

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Două mari fonduri de investiţii au fost atrase de compania Globalworth să investească în piaţa imobiliară din România. 

Ioannis Papalekas vrea să strângă 200 de milioane de euro pentru noi achiziţii
Ioannis Papalekas vrea să strângă 200 de milioane de euro pentru noi achiziţii

Compania Globalworth, fondată de omul de afaceri Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai discreţi investitori de pe piaţa imobiliară din România, a atras două mari fonduri de investiţii. Este vorba de York Capital Management şi Oak Hill Advisors. Fiecare dintre ele administrează active de peste 21 de miliarde de dolari.

Cele două fonduri vor prelua creditul contractat de Globalworth luna trecută, în valoare de 65 de milioane de euro. Conversia acestei preluări în acţiuni la Globalworth se va realiza până pe 18 decembrie 2014, atunci când împrumutul ajunge la maturitate. În plus, acestea vor investi în compania lui Papalekas, care va folosi banii pentru noi achiziţii.

Compania are în plan realizarea unui plasament privat de acţiuni în luna aprilie, pentru a finanţa noi achiziţii pe piaţa imobiliară din România, se arată în cel mai recent anunţ al companiei.

“Suntem încântaţi că am securizat deja un capital de 95 de milioane de euro de la York Capital Management şi Oak Hill Advisors, doi dintre cei mai mari şi cei mai reputabili investitori financiari. Investiţia semnificativă pe care o fac în companie reprezintă o confirmare puternică a progreselor remarcabile realizate de la listare şi un vot pozitiv de încredere în calitatea portofoliului Globalworth, puterea echipei de management şi perspectivele de viitor ale companiei”, a declarat Geoff Miller, preşedintele Globalworth.

Cine se află în spatele celor două fonduri de investiţii

Oak Hill Advisors este doar una dintre firmele fondate de miliardarul Robert Bass, 66 ani, a cărui avere este estimată la 2,91 miliarde de dolari şi care ocupă locul 220 în topul Forbes al celor mai bogaţi americani. Robert şi cei trei fraţi au moştenit în urmă cu 40 de ani averea de la unchiul lor, Sid Richardson, un magnat al petrolului din Texas.

Dintre toţi fraţii, Robert a avut cel mai mare succes financiar: la începutul anilor ’90 a fondat compania Oak Hill, care de atunci a crescut în patru operaţiuni separate, cu un total de active administrate de peste 35 de miliarde de dolari. Robert mai este şi preşedintele Aerion, un start-up în industria aviatică, care încearcă să construiască primul avion de business supersonic. În 2012 şi-a cumpărat un apartament în Manhattan, unde este vecin cu Rupert Murdoch şi pentru care a plătit 42 de milioane de dolari. Anul trecut, el şi soţia sa Anne au donat 50 de milioane de dolari Universităţii Duke pentru a sprijini studiile interdisciplinare destinate să abordeze probleme complexe ale societăţii.

Fondatorul York Capital Management, James Dinan, 54 de ani, se află pe locul 301 în rândul celor mai bogaţi americani, potrivit Forbes, cu o avere estimată la 2,04 miliarde de dolari. Printe companiile în care fondul de investiţii York Capital a ales să investească se numără T-Mobile, General Motors, W.R. Grace&Co, Hertz Global Holdings sau American Airlines. 

Dinan şi-a făcut studiile la Harvard Business School şi şi-a început cariera la banca de investiţii Donaldson, Lufkin & Jenrette. În 1987, în Lunea Neagră (nr. – 19 octombrie, ziua în care indicele Dow Jones a înregistrat cel mai mare declin din istorie) şi-a pierdut toate economiile, iar de atunci foloseşte rar datorii. În 1991 a lansat York Capital cu 3,6 milioane de dolari de la foştii lui colegi de muncă. În septembrie 2010 a vândut 33% din York Capital către Credit Suisse. Dinan poartă aparat auditiv, deoarece în copilărie i s-a administrat streptomicină pentru febră.

Cum vrea Papalekas să folosească 200 de milioane de euro

Globalworth are nevoie de 23 de milioane de euro pentru portofoliul curent, în principal pentru dezvoltarea de proiecte. Alte 94 de milioane de euro vor fi folosite pentru achiziţii şi dezvoltarea de noi proiecte, dar şi 18 milioane de euro pentru achiziţia şi dezvoltarea altor proiecte.

26 mar, 00:04 |  | ECONOMICA.net

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Compania va produce componente pentru filtrele de tratare a apei, urmând ca în etapa a doua a investiţiei să ajungă la peste 250 de angajaţi

Producătorul elveţian de filtre de apă Katadyn va demara luna viitoare producţia într-o fabrică dezvoltată în Parcul Industrial Prejmer, în urma unei investiţii de 1,5 milioane de euro. „Momentan avem zece angajaţi, dar intenţionăm ca în viitorul apropiat să ajungem la un număr de 60 – 70 de angajaţi”, ne-a declarat Mike Greub, directorul general al Katadyn România. În fabrica de la Braşov se vor produce componente pentru filtre de apă ce vor fi livrate companiei- mamă pentru asamblare.
Potrivit lui Greub, compania va avea şi o a doua etapă de dezvoltare, care va cuprinde extinderea cu trei hale a celor două construite în prezent, precum şi angajarea altor aproape 200 de persoane.
Istoria companiei Katadyn porneşte de la o invenţie a profesorului Alexander Krause din München în urma căreia apa era curăţată bacteriologic prin depunerea de ioni de argint prin electroliză.
Compania şi-a început producţia de filtre ceramice în anii `30 ai secolului trecut. În 1999, activităţile din sectorul UV de tratare a apei s-au contopit cu WEDECO, un concurent german, iar societatea a devenit publică. În 2001, elveţienii au preluat două firme americane – Exstream şi Pur Outdoor – devenind, astfel, cel mai mare furnizor de sisteme portabile de tratare a apei. De exemplu, sistemele portabile de desalinizare a apei de mare au fost adăugate în portofoliu prin intermediul Pur Outdoor. În următorii ani, elveţianii au preluat companii de profil din Germania, Franţa şi Suedia, în acelaşi timp deschizându-se o filială în Singapore.
La sfârşitul anului 2009, Katadyn şi-a extins sfera operaţiunilor în sectorul industrial şi municipal de tratare a apei prin achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al companiei Aquafides Elveţia şi Germania. Grupul Katadyn, care ar opera, odată cu deschiderea filialei din România în şapte ţări, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro.
Parcul industrial de la Prejmer este cel mai mare din ţară, întinzându-se pe o suprafaţă de 87 de hectare. Proiectul a fost demarat în 2006 către compania spaniolă Graells&Llonch, care a investit 350 de milioane de euro în acest obiectiv. În cadrul acestui parc, Graells&Llonch va construi, printre altele, trei clădiri de birouri cu şapte etaje, în suprafaţă de circa 2.800 mp, un hotel cu şapte niveluri, restaurante şi centre comerciale pe o suprafaţă totală 10.500 mp. Facilităţile menţionate fac parte dintr-o serie de servicii conexe spaţiului de producţie şi includ un centru medical, birouri de telecomunicaţii şi săli de conferinţe. Administrarea parcului este încredinţată, în acest moment, unei firme care asigură toate utilităţile şi reparaţiile necesare.

Sursa: biz brasov

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Companiile austriece sunt interesate să investească în România, în special în sectorul energetic şi în cel al infrastructurii de transport, a declarat ambasadorul austriac Michael Schwarzinger, în cadrul unei conferinţe la care a participat şi ministrul român al Economiei, Andrei Gerea.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Gerea a fost invitatul special la o întâlnire cu cele mai importante companii austriece, în cadrul evenimentului “Romania Business Breakfast”, organizat de Biroul Comercial al Austriei la Bucureşti în colaborare cu Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL.

La eveniment au participat ambasadorul Austriei în România, E.S. Michael Schwarzinger, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei, Rudolf Lukavsky, alături de directorul general Grand SRL, Gregor Aushauser.

Invitat special la reuniune, ministrul Andrei Dominic Gerea a prezentat în faţa invitaţilor priorităţile Ministerului Economiei în perioada următoare şi a răspuns întrebărilor legate de politica de dezvoltare economică a României.

‘Ambasadorul Michael Schwarzinger a reiterat importanţa economiei româneşti pentru investitorii austrieci şi interesul acestora pentru proiecte de afaceri din România, în special în zona energiei şi a infrastructurii de transport. La rândul său, ministrul Andrei Gerea a accentuat preocuparea Guvernului României şi a ministerului pe care îl conduce pentru stabilitate şi predictibilitate. El a semnalat investitorilor austrieci prezenţi la reuniune măsurile de restructurare, de reducere a cheltuielilor bugetare, de stabilitate fiscală şi, acolo unde a fost posibil, măsurile de reducere a fiscalităţii, amintind în context menţinerea cotei unice şi reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, pe care ministrul a anunţat-o pentru cel de al doilea semestru al anului 2014′, se arată în comunicatul ministerului.

Potrivit documentului citat, toate acestea au sporit optimismul mediului de afaceri şi au dus la o creştere economică importantă a României în 2013 prin creşterea exporturilor datorată orientării către pieţe noi în afara Uniunii Europene şi creşterea producţiei industriale.

‘România oferă condiţii şi are potenţial economic pentru partenerii străini’, a ţinut să precizeze ministrul Andrei Gerea investitorilor austrieci.

‘Trebuie să fructificăm acest potenţial, atât la nivel politic, cât şi la nivel economic’, a adăugat oficialul român.

Ministrul Economiei a oferit celor prezenţi exemplul unor companii aflate în portofoliul ministerului care, deşi au probleme financiare, deţin un potenţial important de dezvoltare: Romaero Băneasa – din domeniul aeronautic, Oltchim – în domeniul petrochimiei, alături de alte companii din zona minieră şi a industriei de apărare.

‘Foarte importante pentru zona de acţiune a Ministerului Economiei sunt aprobarea noii legi a minelor, care va permite redeschiderea unor proiecte miniere importante, dar şi revitalizarea industriei de apărare prin separarea producţiei în scopuri militare de cea în scopuri civile. Ministrul Andrei Gerea a invitat investitorii austrieci la un dialog deschis şi constant cu Ministerul Economiei, asigurându-i de toată disponibilitatea personală în acest sens şi exprimându-şi de asemenea dorinţa ca această instituţie să devină un punct de contact şi consiliere pentru toţi investitorii’, se mai arată în comunicatul Ministerului Economiei. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: Financiarul

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

România va inaugura în luna octombrie a acestui an, la Tămădău, în judeţul Călăraşi, cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor sălbatici din Uniunea Europeană, aceasta urmând să fie pusă în funcţiune în 2014.

România va avea cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor din UE
 Investiţiile în staţia de reproducere a sturionilor situată în judeţul Călăraşi au început în urmă cu aproape zece ani, iar dacă iniţial capacitatea acesteia a fost de 200.000 de puieţi, în urma proiectului finanţat de UE care se derulează în prezent capacitatea acesteia va ajunge la 500.000 de puieţi.

“În luna octombrie, staţia modernizată cu sprijinul tehnologiei germane va putea fi inaugurată, dar va fi dată în folosinţă anul viitor. Am investit peste cinci milioane de euro în această staţie şi va fi cea mai mare investiţie din România şi, cu siguranţă, cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor sălbatici din UE”, a declarat miercuri directorul societăţii, Robert Răduţă.

 În opinia sa, trebuie prelungită perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor din Dunăre care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, urmează să se încheie în anul 2016, în condiţiile în care resursele de sturion din Marea Caspică, Marea Azov sunt epuizate, iar morun nu mai există decât în România.

 Pentru o dezvoltare pe termen lung a populaţiei de sturioni din Dunăre trebuie continuat programul de repopulare a Dunării cu exemplare acestei familii de peşti, program iniţiat de Ministerul Agriculturii dar întrerupt timp de trei ani, din cauza lipsei resurselor financiare.

 “Sută la sută perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor trebuie să continue, iar specialiştii şi UE vor decide acest lucru. Generaţiile încă nu s-au refăcut. Noi am pierdut viza şi şipul, iar dacă nu continuăm prohibiţia pierdem nisetrul. Anul trecut, pescarii mi-au adus patru nisetri, cu un an în urmă – opt. Deci, nu mai sunt nisetri, iar programul de repopulare a Dunării ar trebui prelungit cu cel puţin trei ani”, a spus Robert Răduţă.

 Specii fosile de peşti ale familiei sturionilor sunt cunoscute din Cretacicul Superior, de peste 200 de milioane de ani, astfel încât sturionii actuali – fiind cele mai vechi specii de peşti care există în momentul de faţă – sunt considerate adevărate “fosile vii”. Şase din cele 26 de specii ale familiei sturionilor din lume au fost întâlnite şi în Marea Neagră despre care savantul Grigore Antipa spunea că este, alături de Marea Caspică, “adevărata patrie a acestor peşti”. În momentul de faţă, în apele teritoriale româneşti ale Dunării sunt cunoscute doar patru specii de sturion, cega, morunul, nisetrul şi păstruga. Începând din 2006, pentru o perioadă de zece ani, capturarea acestor specii pe teritoriul României a fost interzisă, iar ulterior şi ţările vecine riverane Dunării, UE şi non-UE, au impus prohibiţii similare.

 Potrivit unui raport World Wide Fund, România şi Bulgaria, care erau cei mai importanţi exportatori de caviar provenit de la sturionii sălbatici din zona Dunării, deţin, în prezent, cea mai mare populaţie naturală la această specie din UE considerată de autorităţile române în pericol din cauza exploatărilor ilegale.

Sursa: money

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Gigantul suedez H&M a deschis 25 de magazine în oraşele din România, la peste doi ani de la prima deschidere din martie 2011. Cu şapte magazine în Bucureşti, două la Cluj Napoca şi restul în mari oraşe din ţară, retailerul bifează şi oraşele mai mici pe harta expansiunii.

 

H&M

H&M

Următorul magazin H&M care se va deschide în Bucureşti este cel din Promenada Mall, de lângă Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, care îşi va deschide porţile pe 17 octombrie.

Şi tot în această toamna urmează să fie deschis şi magazinul H&M din noul spaţiul comercial care va fi finalizat şi care îi aparţine lui Alin Cocoş, pe strada Lipscani nr. 30-34.

Dacă magazinele deschise până acum sunt în malluri finalizate, viitoarele deschideri depind în mare parte de finalizarea viitoarelor centre comerciale.

Spre exemplu, din vara anului 2010 a fost anunţată intenţia H&M de a deschide un magazin înParklake Plaza, care ar urma să fie ridicat în cartierul Titan din Bucureşti. De atunci şi până acum, lucrările de construcţie au fost amânate.

Recentul anunţ al unuia dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de pe piaţa românească, fondul de investiţii sud-african NEPI, privind un acord cadru de preluare a 70% din acţiunile firmei care deţine terenul fostei fabrici Electroaparataj, din zona Pantelimon, Bucureşti, dă speranţe că lucrările de construcţie vor fi demarate în curând. H&M este unul dintre retailerii anunţaţi pentru Mega Mall-ul care urmează să fie construit.

Cum nici un mare mall nu suferă de lipsa unui magazin H&M, nu este exclus ca retailerul să se extindă şi în proiectele Vulcan Value Center, care ar urma să fie deschis în luna noiembrie a acestui an, în AFI B.NOI şi în Victoria City Lifestyle Retail Center. La ultimele, lucrările de construcție nu au început încă.

6 noi magazine H&M în provincie

Un nou mall, şi implicit un nou magazin H&M îşi va face apariţia la Ploieşti din 3 octombrie, odată cu deschiderea AFI Palace Ploieşti.

Tot la sfârşitul acestui an ar urma să fie inaugurat şi Galaţi Shopping Center, dezvoltat de NEPI în parteneriat cu Carrefour, pe acelaşi principiu ca şi la Ploieşti, unde a fost deschis un magazin H&M anul trecut. Este de așteptat ca printre chiriașii de la Galați să se numere și H&M.

Tot anul viitor, este programată deschiderea primei faze din proiectul Coresi din Braşov, dezvoltat de Immochan, divizia de imobiliare a retailerului Auchan. Prima fază include o unitate Auchan şi o galerie comercială cu 80 de magazine. Rămâne de văzut dacă H&M ia în calcul deschiderea a celui de-al doilea magazin din Braşov, după cel deja existent în Unirea Shopping Center.

Prezent deja într-un centru Winmarkt, cel de la Buzău, retailerul H&M va deschide anul viitor trei noi magazine în cadrul reţelei, la Galaţi, Râmnicu Vâlcea şi Piatra Neamţ, a anunţat proprietarul reţelei, grupul italian Immobiliare Grande Distribuzione (IGD). Pentru 2015 este aşteptată deschiderea unui magazin H&M la Tulcea.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Costurile şi productivitatea se află într-un raport bun pe piaţa locală a muncii, ceea ce oferă firmelor germane un motiv de a fi active în România, dar există însă mult de recuperat în domeniul formării profesionale, se arată în Raportul de Conjunctură 2013 al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

 

AHK România: Costurile şi productivitatea determină firmele germane să activeze în România

AHK România: Costurile şi productivitatea determină firmele germane să activeze în România

Una dintre preocupările potenţialilor investitori, dar şi pentru firmele germane deja prezente în România, este de câţiva ani disponibilitatea forţei de muncă calificate şi, legat de aceasta, formarea profesională. După 1989, România nu a investit aproape deloc în formarea profesională, iar investitorii germani au atras adeseori atenţia că sistemul românesc de învăţământ are o mare lacună prin lipsa sistemului formare profesională la nivelul preuniversitar, semnalează AHK.

Prin Ordonanţa nr. 3168/2012 pentru aprobarea metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de doi ani s-a creat o bază legală pe care se poate construi mai departe. Este vorba despre formarea profesională orientată spre practică, pentru a corespunde cererii de pe piaţa locală în strânsă colaborare cu mediul economic şi cu instituţiile statului. Scopul este de a sigura disponibilitatea forţei de muncă calificate şi, în acelaşi timp, de a oferi tinerilor o perspectivă mai bună pe piaţa muncii.

‘România îşi poate asigura, prin construirea unui asemenea sistem, un avantaj ca amplasament investiţional, astfel ca firmele să aibă la dispoziţie personal bine calificat’, se arată în Raportul de Conjunctură 2013 al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană

Potrivit Raportului, mai sunt multe de făcut, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura, sistemul de impozitare, accesul la fonduri structurale, sistemul de învăţământ, transparenţa la licitaţiile publice, predictibilitatea, corupţia.

Astfel, 27% dintre companiile germane chestionate sunt foarte nemulţumite de accesul la finanţare (în 2012, ponderea acestora era de 19%). În legătură cu infrastructura, 52% din respondenţii la chestionarul AHK România s-au declarat foarte nemulţumiţi (în 2012: 32%).

Gradul de mulţumire al companiilor germane a înregistrat un regres şi referitor la transparenţa licitaţiilor publice, predictibilitatea politicilor economice, corupţie, stabilitate socială şi politică.

‘Majoritatea firmelor germane prezente în România ar alege tot România ca amplasament investiţional, ţara noastră rămâne deci atractivă pentru firmele germane. Dar mai sunt multe de făcut, pentru a face acest amplasament investiţional şi mai atractiv, pentru că, în cazul mai multor factori, evaluarea ţării, mai ales în comparaţie cu celelalte state din Europa Centrală şi de Est, evoluţia nu a fost mulţumitoare. Sperăm ca actualul Guvern, care deţine majoritatea parlamentară, să rezolve provocările în mod pragmatic, durabil şi consecvent’, a declarat directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Referindu-se la amplasamentul investiţional, 83% dintre cei chestionaţi au afirmat că ar opta din nou pentru România, dar cu un an în urmă cei care ar fi făcut aceeaşi alegere aveau o pondere de 89%.

‘Acest lucru arată că, în ciuda unor probleme, aşteptările oamenilor de afaceri sunt îndeplinite, astfel că angajamentul lor în România este de succes şi merită’, a comentat Sebastian Metz.

Aşteptările companiilor pentru anul în curs sunt în majoritate pozitive. Chiar dacă numărul celor care apreciază situaţia lor ca fiind bună a scăzut faţă de anul trecut (2013: 36%, 2012: 42%), jumătate dintre companii estimează că situaţia în 2013 se va îmbunătăţi (2012: 46%).

Peste o treime dintre cei chestionaţi doresc să investească mai mult şi să angajeze personal, doar 14% se gândesc la o reducere de personal, ceea ce dovedeşte că investitorii germani vor contribui la realizarea de investiţii şi crearea de locuri de muncă.

În ceea ce priveşte perspectivele fiecărei branşe pentru 2013, circa 30% se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei, doar 19% văd o înrăutăţire a situaţiei din branşa lor. Anul trecut doar 17% dintre cei intervievaţi au fost de părere că situaţia din branşa lor se va îmbunătăţi, în timp ce 15% considerau că situaţia se va înrăutăţi.

Cele mai multe firme (52%) doresc introducerea monedei euro în România, dar ponderea acestora a scăzut mult faţă de anii trecuţi. În 2009 peste 80% dintre firmele participante la chestionar vedeau necesară trecerea la moneda unică europeană.

Cel mai atractiv amplasament investiţional din regiunea Europa Centrală şi de Est este, conform, chestionarului de conjunctură din acest an, Polonia, care a surclasat Cehia, lider al clasamentului din 2006 încoace. Pentru România, firmele au dat răspunsuri cu precădere critice, uneori chiar foarte critice, dar investitorii germani nu ar renunţa la acest amplasament investiţional. România a coborât un loc în ochii investitorilor faţă de anul trecut, aflându-se în prezent pe locul 11 din 20 de ţări participante la chestionar.

Chestionarul de conjunctură a fost efectuat pentru a opta oară de către Camerele de Comerţ bilaterale din 16 ţări din ECE şi furnizează informaţii complete pentru potenţiali investitori, dar şi pentru politicile economice.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a chestionat 153 de firme, iar răspunsurile oferă o privire de ansamblu generală despre experienţele şi aşteptările firmelor germane în România. Majoritatea firmelor chestionate provine din servicii (43%) şi industria prelucrătoare (23%), urmate de comerţ (20%), construcţii (10%), alimentarea cu energie şi apă (4%).

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, înfiinţată în septembrie 2002, numără în prezent circa 530 de firme membre şi este cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România. AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi, în egală măsură, este partener pentru companiile româneşti interesate de piaţa germană.

Sursa: economica 

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva