Search
Facebook Twitter Email

Cluj-Napoca este în momentul de față în domeniul IT cel mai dezvoltat și mai promițător oraș din țară, la concurență cu capitala București.

Universitatea Babeș Bolyai
Foto: (c) MIRCEA ROSCA/ AGERPRES ARHIVA

Conform studiului ‘Industria TIC în 2009-2010’, elaborat de Institutul de Tehnică de Calcul București, în anul 2010 Județul Cluj deținea locul doi per ansamblul industriei ITC, după București, cu peste 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 md. euro și 8.500 de salariați. Astăzi în Cluj lucrează 15.000 de specialiști IT, în firme autohtone sau cu capital străin. Aproape toate comenzile pe care le execută firmele IT existente în Cluj sunt destinate pieței europene sau internaționale.

Totuși, acest extrem de bine conturat boom din domeniul IT clujean nu a apărut din neant. El are la bază o istorie mai puțin cunoscută de publicul larg, începută în urmă cu peste o jumătate de secol. Era la finalul anilor ’60 când liderii comuniști doreau ca și în România să fie introdusă informatica și în acest sens au stabilit relații atât economie, cât și de specializare și schimburi de experiențe cu Franța. O serie de profesioniști au plecat atunci la specializare în această țară și au reușit să folosească informațiile acumulate într-un mod extrem de creativ. De altfel, creativitatea trebuia să înlocuiască în acele vremuri, dar și mai târziu, lipsurile materiale și de tehnologie. De exemplu, în Cluj a fost făcut unul dintre primele calculatoare din România. Se numea ‘Dacic’ și a fost creat, după tehnologie franceză, de cercetătorii de la Institutul de Tehnică de Calcul.

Un alt calculator, ‘PRAE 1000’, a fost primul Personal Computer (PC) din România. A fost făcut în anii ’80 și era o copie a celebrului în epocă ZX81, un computer englezesc care se comercializa cu 100 de lire, ceea ce însemna un preț foare accesibil pentru piața din Anglia. PC-ul românesc ‘PRAE 1000’ era legat la un casetofon care asigura stocarea de date și la un televizor, pentru afișaj. Tastatura, prima tastatură plată, a fost inventată de unul dintre inginerii din echipă și a fost folosită chiar și în școli. Unii dintre patronii de astăzi ai firmelor de software din Cluj au văzut prima dată în viața lor acest Personal Computer, a explicat creatorul acestui calculator, Patrubany Miklos.

Ceea ce este cert este că în Cluj exista un grup de specialiști foarte inteligenți, care au pus practic bazele informaticii în această regiune.

‘Erau cercetători foarte valoroși, iar unii dintre ei sunt prezenți și acum în viața informatică. Într-adevăr Clujul a fost, încă de la sfârșitul anilor ’60, când a fost demarat un program național de introducere a informaticii, în avangarda acestui domeniu. S-a nimerit să existe atunci o echipă foarte performantă, care s-a grupat în două centre, la ‘Centrul Teritorial de Calcul’ și la ‘Institutul de Tehnică de Calcul’. Și oamenii aceștia au făcut într-adevăr lucruri de excepție și așa a început școala clujeană de informatică să se manifeste și la UBB și la Politehnică. Clujul a rivalizat încă de la începutul anilor ’70 cu Bucureștiul fără nicio problemă și fără complexe’, a explicat Alexandru Tulai, președintele Consiliului Director al Cluster-ului Cluj IT, care este cel mai important cluster de acest fel din țară.

Pe vremea comunismului informatica a fost introdusă pe scară largă în întreprinderile mari din România, după modelul folosit de americani, ceea ce a asigurat acumularea unor experiențe diverse în domeniul IT, în corelație cu toate industriile.

În 1990, când industria românească s-a topit, domeniul IT a rămas fără clienți pentru care să furnizeze soluții. Această situație nu a durat însă mult, pentru că țările vest-europene se aflau în plină dezvoltare la acel moment și aveau nevoie de specialiști în IT mai mulți decât puteau găsi.

‘Încă de prin anii ’90 unii români și-au dat seama că România ar putea deveni o puternică forță exportatoare în domeniul IT. Puterea școlii noastre venea practic dintr-o slăbiciune. Mai precis, slăbiciunea sistemului nostru de învățământ, lipsa de tehnică avansată, s-a dovedit a fi un avantaj. Învățământul unor țări ca Franța, Anglia, Germania este pragmatic. În facultăți au toată aparatura de care au nevoie. La noi se lucra mult mai mult pe hârtie, lucru care, la vârful piramidei, a generat niște specialiști cu putere foarte mare de abstractizare și de modelare. La noi condițiile au fost atât de dure că au trebuit să inoveze, sistemul acesta care nu era foarte pragmatic stimula creativitatea. E adevărat, într-un procent mic, dar se creau vârfuri’, a precizat Alexandru Tulai.

Acesta își amintește că la începutul anilor ’90, România, dar și Clujul, ca pepiniere de specialiști IT, erau cunoscute până dincolo de Ocean.

‘În SUA și Europa doar eu știu 20 de profesori care au fost colegi de an cu mine. Erau foarte buni, au plecat de la început. Unul dintre prietenii care a plecat după Revoluție mie mi-a povestit că un profesor de la MIT (Massachusetts Intitut of Technolgy) l-a întrebat de unde este, iar prietenul meu i-a spus că este din Europa, fără să intre în detalii. ‘De unde din Europa?’, a întrebat profesorul. ‘Păi acum, nu cred că știți țara’, i-a răspuns prietenul meu. La insistențele profesorului i-a spus că este vorba de România, iar acesta a insistat: ‘De unde din România?’ Iar când i-a răspuns că din Cluj, l-a întrebat de la ce universitate. Acest lucru arată că la acel moment, în anii ’90, școala de IT din Cluj era cunoscută chiar și în America’, a spus Tulai.

Cert este că în acest context, după exodul specialiștilor IT, care a durat câțiva ani buni între 1995 și 2000, în Cluj, cei care nu au plecat, și-au făcut firme. ‘Peisajul’ IT clujean fiind cunoscut și în afară, au venit și străini și au deschis aici companii, prin care și-au fructificat atât relațiile pe care le aveau în Europa, dar și mâna, deși mai corect ar fi să spunem de această dată ‘creierul’ de lucru local.

‘Și atunci, de prin 1995, fenomenul care s-a întâmplat este că fiind masa asta puternică de specialiști, deoarece nu mai exista producție autohtonă, a găsit acest debușeu să vândă în afară. Întâi au plecat, au plecat mulți. Dar după aceea s-au prins că nu pot pleca toți. Și-au făcut firme pentru a lucra pentru cei din afară la prețuri mult mai mici, pentru că cele mai mari costuri sunt cu oamenii’, a spus Tulai.

Acesta consideră că în acest moment domeniul IT clujean se află la cel mai înalt punct al său în ceea ce privește potențialul de dezvoltare. În prezent în Cluj există zeci de firme IT cu sute de angajați, dar care lucrează aproape exclusiv pentru firme din afara țării, din Europa sau alte părți ale lumii. Oamenii sunt bine plătiți, dar totuși salariile sunt de vreo trei ori mai mici decât ale specialiștilor de valoarea lor din Vest.

Sunt însă specialiștii care cred că au identificat o problemă în această dezvoltare teribilă: creșterea exponențială a domeniului IT nu va putea fi susținută la nesfârșit. Practic, se va întâmpla și în acest domeniu ceea ce s-a întâmplat cu lohn-ul, pentru că și outsourcingul IT este tot un fel de lohn, iar istoria a arătat care este cursul lucrurilor.

‘Aceste produse IT sunt și ele ca și alte produse. Un pantalon care se făcea mai demult în România — mă refer la textile pentru că e tot un fel de outsourcing — se făcea cu patru dolari, cu toate costurile. Apoi se vindea în Germania, în magazine, cu 28 de dolari sau mai mult. Același lucru se întâmpla și cu alte servicii, de exemplu în industria de confecții metalice, se primeau comenzi, desene tehnice, cu specificații, se făcea execuția. Da, dar marja ta de profit este minimă în ecuația asta. La fel se întâmplă și în industria sofware, pentru că nefiind tu în ecuația finală în lanțul valorii, nu poți să negociezi. Nu intri în ecuația cererii și a ofertei unde se stabilește prețul, intri în zona regiei de producție’, a afirmat Stelian Brad, care este membru în consiliul de directori al Cluster Cluj IT.

Alexandru Tulai crede chiar că în câțiva ani acest boom al domeniului IT, care în mod evident a adus mulți bani către Cluj și către regiune, va începe să dea înapoi. El crede că firmele din Cluj ar trebui să profite de această perioadă de acumulare de capital pe care o cunosc pentru a-și dezvolta și ‘planuri B’.

Una dintre cele mai mari probleme pe care unii specialiști le văd la dezvoltarea de tip outsourcing este aceea că industria IT clujeană este doar o furnizoare de soluții la probleme foarte specifice care se cer din afară, dar cei care crează aceste soluții nu dețin drepturile de proprietate pe ideile pe care le găsesc.

‘De fapt cum funcționează? Se închiriază niște oameni care sunt integrați într-o echipă a unui client din afară, a unui furnizor din afară, tu fiind subcontractor la nivelul 1, 2, 3, sau 5 și așa mai departe. Asta înseamnă că ești închiriat pentru competențele tale, dar proprietatea intelectuală rămâne afară, la fel și experiența de lucru cu clienții, contactul cu clientul, pe care tu nu îl ai. Tu livrezi exact ce ți se spune și nu ai proprietate asupra ideii, nu o poți reproduce iar, nu o poți vinde. Este un fel de lohn al ideilor’, a spus Tulai.

În aceste condiții, liderii clusterului cred că industria IT clujeană ar trebui să se reorienteze către piața locală, cea românească. Ei văd în România acel potențial pe care îl văd și străinii — una dintre cele mai mari piețe de desfacere ale Europei. Atâta doar că dacă românii ar produce pentru români, termenii contractului ar putea fi mai benefici pentru ambele părți. Firmele clujene de IT, sau pentru început măcar o parte dintre ele, ar putea lucra, în lipsa unei industrii autohtone, pentru comunitatea românească, prin intermediul administrației.

Unul dintre scopurile principale pentru care a fost creat Clusterul Cluj IT este acela de a asigura cadrul de dezvoltare pentru proiecte care să vizeze comunitatea locală, dar și condițiile pentru dezvoltarea cercetării.

Cluj IT este, practic, o asociație de tip cluster inovativ înființată în octombrie 2012, având ca membri fondatori 23 de companii IT, două instituții de învățământ superior — Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai, 7 instituții publice și organizații catalizator. Clusterul încearcă să coalizeze mediul universitar, cu mediul de afaceri și cu administrația, pentru conturarea unui peisaj în care să se poată susține acele idei și acei oameni capabili de inovare, într-un mediu autohton și pentru beneficiul României. Cu alte cuvinte, ideile românești să poată fi patentate aici și apoi exportate, cu profit, nu să fie create sub umbrela și în beneficiul unei entități străine.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Clusterului Cluj IT este ‘Cluj Innovation City’. Proiectul are sprijinul municipalității clujene, care a identificat și un teren de 200 de hectare, care ar putea servi drept suport pentru dezvoltarea acestui proiect, care presupune crearea unor institute de cercetare, a unor incubatoare de afaceri, a unor laboratoare și, în general a unei întregi infrastructuri necesare cercetării, dar și condițiilor de trai. Proiectul presupune și construirea unui cartier de locuințe, cu hoteluri și magazine, alături de clădirile destinate cercetării.

‘Cluj Innovation City’ presupune crearea a nu mai puțin de 17 institute care vor fi grupate pe tematici diferite pe patru domenii principale: bioeconomie, sănătate, energii verzi și mediu și IT. Aceste domenii au fost stabilite în concordanță cu Strategia 2020 a Comisiei Europene, care înseamnă practic acele direcții de dezvoltare stabilite pentru întreaga Uniune, pe care și România trebuie să le respecte.

Domeniul IT însă va funcționa ca domeniu de suport pentru celelalte, respectiv sănătate, mediu și bioeconomie.
‘Domeniul IT fiind o industrie de suport, nu va fi un domeniu distinct, ci va funcționa pentru toate celelalte, pentru că le poate ajuta să se dezvolte. IT-ul este instrumentul care împachetează soluția și o duce în piață. IT-ul este vehiculul de transfer tehnologic, care este soluția de trecere a inovării în economie, ca soluție și valorificarea proprietății intelectuale, inclusiv la scară intelectuală. Institutele acestea de cercetare nu țin de o instituție anume și de un domeniu, ci de o problematică’, a spus Alexandru Tulai.

De exemplu, unul dintre institute va fi destinat dezvoltării rurale și va putea ajuta la dezvoltarea satelor din Transilvania, cu soluții specifice la problemele pe care comunitățile le au, fie că este vorba de învățământ, societate sau economie.

Un alt proiect pe care Clusterul Cluj IT l-a pornit, cu fonduri europene, este un proiect pilot care are ca scop conceperea și apoi realizarea unor soluții pentru Cluj, care sunt specifice orașelor ‘brained city’. Mai pe românește, proiectul va pune la dispoziția comunității o serie de soluții IT menite să le facă viața mai confortabilă sau să afle mai ușor anumite lucruri. Unul dintre produsele care vor rezulta din acest proiect sunt așa numitele hărți dinamice, care vor oferi utilizatorilor informații corelate. De exemplu, harta va putea oferi date despre o clădire din centrul Clujului, care să acopere atât informații de localizare, dar și culturale sau istorice.

“Un exemplu mai deosebit este informatizarea mediului cultural. Vom folosi paradigme extrem de avangardiste care modelează foarte bine ceea ce înseamnă folosirea datelor culturale și geografice. Aceste depozite de date culturale pot fi accesate de pe calculatoare sau mobile, dar nu vor fi depozite de date brute, ci vom genera hărți dinamice pentru a-i ghida pe turiști, pe cetățeni, pe cei care doresc să le folosească. Prin ele se vor găsi informații foarte ușor date despre cultura locală, corelate cu date istorice, dar și cu cele legate de spațiu. Dacă te afli într-un anumit loc sistemul îți furnizează o paletă de informații din punct de vedere cultural, istoric, geografic. Este vorba de o navigare în spațiu, dar și în timp”, a explicat managerul proiectului, Paulina Mitrea.

Alte soluții introduse deja în Cluj-Napoca, care țin de domeniul soluțiilor inteligente de administrație, sunt plata parcării sau a biletelor pentru transportul în comun prin SMS sau plata on-line a taxelor și impozitelor.

AGERPRES / (A — autor: Elena Stanciu, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva