Andrei Trifan din Vărzăreşti, Nisporeni, inspirat de mirosul prunelor uscate din copilărie, a dezvoltat o afacere de succes pe care o consideră o moştenire de nepreţuit pentru copiii săi, scrie ziarulnational.md.

Aroma prunelor uscate şi cuptorul de lut i-au marcat copilăria lui Andrei Trifan, care nu s-a gândit că această îndeletnicire specifică locurilor îi va servi drept sursă de venit şi îi va umple inima de mândrie. A lucrat inginer-mecanic, iar ulterior a decis să se orienteze şi spre alt gen de activitate.

• Copilărie cu prune afumate

„Nu pot să uit cuptoarele în care ardea domol focul, iar după puţin timp plutea o aromă de nedescris a prunelor afumate. Cred că am ales anume să investesc în acest gen de activitate, pentru a nu mă despărţi de amintirile frumoase. Am început acum 20 de ani şi uscam prunele exact cum o făceau părinţii mei, în cuptor făceam focul cu lemne, dar a început să scadă cererea pentru astfel de prune. Toţi voiau să cumpere prune prelucrate în condiţii de fabrică şi am decis că e timpul să dezvolt afacerea”, povesteşte prunarul.

• Cum sunt uscate prunele

Andrei Trifan îşi aminteşte că, în urmă cu 12 ani, a investit 30 de mii de dolari în modernizarea uscătoarelor pentru prune şi spune că aceasta i-a înlesnit munca şi i-a mărit capacitatea de producţie. Înainte de a cumpăra utilaj special, munca era mai migăloasă.

Este vorba despre nişte vagonete cu rotile care circulă pe şine înguste ca pentru tren. În interiorul vagonetei sunt 25 de poliţe din aluminiu pe care sunt aşezate prunele.Vagonetele intră în cuptorul încălzit până la maximum 80°C şi peste două ore sau două ore şi jumătate prunele ies prin cealaltă parte a cuptorului gata uscate”, a explicat Andrei Trifan mecanismul de uscare a prunelor.

“Insist ca totul să fie curat şi frumos”

Capacitatea cuptorului este de până la 900 de kilograme de prune, iar în 24 de ore sunt uscate cca 10 tone de fructe. Agricultorul spune că până acum cumpăra prune de la săteni, însă în acest an a reuşit să culeagă prima roadă de pe cele zece hectare de pruni sădiţi între timp. Din cele 200 de tone de prune culese se obţin 45-50 de tone de fructe uscate. Toată cantitatea este comercializată pe piaţa rusească şi, indiferent de cerinţe, gospodarul susţine că îşi doreşte să ofere produse calitative şi competitive.

„Insist foarte mult ca totul să fie curat şi fructele să fie ambalate frumos, în cutii de carton. Prunele sunt calibrate şi aranjate frumos. Muncim cu mai mulţi lucrători la cuptoare, iar eu am grijă ca totul să fie igienic”, afirmă Andrei Trifan

• Ruşii caută nod în papură

Întreprinzătorul vinde producţia la o bază angro, dar şi la o piaţă. „A fost mai dificil în acest an, deoarece am trecut prin controale suplimentare, dar şi în piaţa unde vindeam stăteau poliţişti care căutau nod în papură. Din şase exportatori de la noi din sat care exportau în Rusia, am rezistat doar eu”, zice Andrei Trifan.

Preţurile medii oferite pe piaţa rusească la achiziţionarea angro sunt de circa trei dolari pe kilogram. Omul de afaceri spune că nu poate să vorbească de profit, deoarece tot ce face investeşte în dezvoltarea afacerii. „Tot ce fac investesc în utilaje şi avem şi cheltuieli foarte mari. Pentru a transporta un tir încărcat cu 21 de tone de prune uscate eu cheltuiesc circa 12 mii de dolari”, a precizat agricultorul.

• “Vreau să las ceva frumos”

Andrei Trifan şi-a procurat utilaj agricol în sumă de circa 500 de mii de lei moldoveneşti, o parte prin intermediul unui program de subvenţionare şi zice că intenţionează să afle totul despre posibilităţile de export pe piaţa europeană. „Am trei copii care sunt mândria mea şi cărora vreau să le las ceva frumos în urmă. De aceea, cred că trebuie să ne gândim la viitor şi nu să aşteptăm să ne îmbogăţim imediat. Această muncă reprezintă un refugiu pentru mine, care îmi aduce multă linişte şi satisfacţie”, a conchis pe o notă optimistă prunarul.

Satul Vărzăreşti din Nisporeni este cunoscut prin faptul că uscarea prunelor reprezintă o sursă de venit pentru o mare parte dintre localnici, iar Andrei Trifan se mândreşte cu faptul că a fost primul care a ridicat această îndeletnicire la nivel de afacere de succes.

Sursa: financiarul

”Decizia noastra de a construi o noua linie de productie este o dovada a increderii pe care o avem noi in Arctic, dar si in echipa noastra. Cu aceasta noua investitie, Arctic a devenit cea mai mare fabrica de productie de frigidere din Europa cu o capacitate anuala de 2,5 milioane de unitati. Valoarea totala a investitiei este de 24 de milioane de euro si am primit 10 milioane de euro ca ajutor de stat”, a afirmat presedinte in cadrul grupului Koç si CEO Arcelik, Levent Çakýrodlu.

Acesta a adaugat ca, de la preluarea Arctic de catre Arcelik, capacitatea de productie si exporturile au crescut foarte mult.

”Astazi se marcheaza un moment esential in evolutia Arctic. Inaugurarea noii linii de productie este o dovada a investitiei continue a Arcelik in Arctic. De la preluarea companiei de catre Arcelik capacitatea de productie a Arctic crescut de la 300.000 de unitati la 2,5 milioane de unitati pe an. Veniturile din vanzari au crescut si ele de cinci ori ajungand la 272 de milioane de euro. Si mai important, veniturile din exporturi au crescut de noua ori”, a precizat Levent Çakýrodlu, citat deAgerpres.

El a mai spus ca, incepand cu 2002, Arctic Gaesti a contribuit cu 98 de milioane de euro impozit la bugetul de stat.

Arctic Gaesti are acum 2.500 de angajati. Reprezentantii companiei au precizat ca prin constructia noii linii de productie se creaza 500 de noi locuri de munca, plus alte 500 pe orizontala.

Compania Arctic detine in Romania trei branduri puternice — Arctic, Beko si Grundig. Arctic face parte din grupul Arcelik, al treilea jucator european in industria de electrocasnice, care este membru al celui mai mare holding privat din Turcia, Koç Group.

Dacia a mai spart un  record, După cele mai bune trei luni din întreaga sa istorie: a trecut de 200.000 de maşini vândute în Europa, în doar nouă luni.

Dacia a vândut în Europa 215.566 de maşini, în primele nouă luni ale acestui an, potrivit datelor publicate de Asociaţia Europeană a Constructorilor de Automobile (ACEA). Marca românească a consemnat cea mai mare creştere procentuală dintre toţi producătorii auto: vânzările au crescut cu nu mai puţin de 20%, în condiţiile în care piaţ europeană a scăzut cu 4%.

“Dacia a consemnat cel mai bun trimestru din întreaga sa istorie” au scris cei de la Renault în comunicatul cu rezultatele lor financiare După primele nouă luni ale anului, Dacia a consemnat o cotă de piaţă de 2,3% la nivelul întregului continent. Practic, Dacia a reprezentat un sfert din vânzările întregului grup Renault, iar Duster este cel mai bine vândut automobil din întreaga gamă Renault.

Cu această cotă de piaţă, Dacia este peste mărci mult mai cunoscute, precum Mazda, Chevrolet, Volvo, Suzuki, iar producătorul nu pare că se va opri aici, cel puţin în ceea ce priveşte piaţa europeană, deservită de fabrica din Romînia.

Şeful Renault, Carlos Ghosn, a fost recent în vizită la Palatul Cotroceni, unde l-a informat pe Traian Băsescu despre obţinerea la uzina din Piteşti a unei producţii-record de 343.000 de autovehicule în acest an.

Dacia ajunge la aceste rezultate de excepţie exact în anul în care a împlinit 45 de ani de existenţă. Pe 20 august 1968 ieşea pe poarta fabricii de la Mioveni prima Dacie, un model 1.100. Producţia se apropie de cinci milioane de automobile, maşina cu acest număr urmând să iasă pe piaţă la începutul anului 2014.

„Suntem bucuroşi să anunţăm lansarea în premieră a tehnologiei Smart2View. Tot ce poţi face pe telefonul sau tableta Allview poate fi de acum vizionat pe orice televizor cu port HDMI. Jocuri, filme, videoclipuri, poze, browsing, apeluri video, toate se pot vedea pe un ecran mai mare, oferind o experienţă complexă. Alături de noua tehnologie am lansat două noi terminale quad core compatibile cu aceasta: smartphone-ul H2 Qubo şi tableta VIVA H8”, a declarat Lucian Peticilă, general manager Allview.

Telefonul dual SIM H2 Qubo are procesor quad core de 1,2 GHz, procesor grafic VR SGX 544 şi cameră foto OV 5647 de 5MP. Tableta VIVA H8 dispune de un ecran de 7,9 inch, procesor Quad Core de 1,2 GHz, o placă video Power VR cu 8 nuclee şi 1 GB memorie RAM.  Ambele device-uri rulează sistemul de operare Android 4.2.2. Jelly Bean.

Atât smartphone-ul H2 Qubo cât şi tableta VIVA H8 au preinstalată aplicaţia marca Allview, AllClick. Cu ajutorul acesteia, utilizatorii îşi pot seta shortcut-uri către aplicaţiile preferate, având astfel acces mai rapid la acestea, fără să mai acceseze meniul. Prin activarea unui buton care se află permanent pe ecran, în partea de jos a ecranului apare o bandă cu 18 aplicaţii, ce poate fi personalizată în funcţie de preferinţe. Pachetul H2 Qubo cu Smart2 View poate fi achiziţionat la preţul de 949 lei, iar pachetul Viva H8 cu Smart2View are un preţ de 1.099 lei. Noile terminale pot fi achiziţionate şi fără tehnologia Smart2View, la preţul de 849 lei (H2Qubo), respectiv 999 lei (Viva H8).

Trei tinere din Moldova au lansat in primavara un business inedit – genti sculptate in lemn cu broderii lucrate manual din piele naturala, avand „povestea autenticului romanesc construita in jurul lor”. Ce urmaresc antreprenoarele cu proiectul Iutta.ro, dupa investitia initiala de circa 15.000 de euro.

O fabrică din Sighişoara cu o istorie de 56 de ani aprovizionează cu milioane de farfurii, ceşti şi pahare din ceramică cele mai mari lanţuri de retail din lume. Cesiro SA este de anul trecut unul dintre furnizorii Tesco, liderul pieţei de retail din Europa Centrală.  

Produse made in România în cele mai mari lanţuri de retail din lume. O fabrică din Sighişoara cu o istorie de 56 de ani  aprovizionează lunar cu milioane de produse din ceramică magazine precum Carrefour, Tesco sau IKEA din toată Europa. Cesiro, compania a cărei acţionari sunt salariaţii, s-a “bătut” în timp cu chinezii, dar şi cu ceilalţi mari producători de talie internaţională, câştigând un loc în clasamentul celor mai mari producători de ceramică colorată din Europa. “Deocamdată acoperim destul de mulţi retaileri de talie internaţională. Dacă consolidăm relaţia cu ei este foarte bine. “, răspunde Aurelian Voia, directorul Cesiro întrebat dacă există vreun mare comerciant căruia ar dori să-i vândă din produse, dar nu a reuşit încă.

Farfurii româneşti pentru mesele britanicilor

“Cu Tesco lucrăm de anul trecut. Le livrăm cam 15-16% din producţie. Către Carrefour livrăm, de asemenea, de 3-4 ani, fiind unul dintre cei mai mari clienţi ai noştri. Trimitem marfa în diverse locaţii unde aceste companii îşi au depozitele”, mai spune Voia. Totodată, potrivit site-ului companiei, unul dintre clienţii fabricii de ceramică este şi retailerul suedez de mobilă IKEA. Cum au reuşit? “În general participăm la cele mai importante târguri de profil, cel de la Frankfurt fiind cel mai important. Acesta este o modalitate prin care facem rost de noi clienţi. Însă cei mai mulţi cumpără de la noi pentru că suntem foarte cunoscuţi pe piaţă. Sunt puţini producători mari de ceramică colorată din Europa, iar noi suntem printre cei mai importanţi”, mai explică Voia.

85% din produse pentru export

De altfel, din cele aproximativ 4 milioane jumătate de articole din ceramică realizate de cei aproximativ 1500 de salariaţi ai fabricii de la Sighişoara, 85% sunt destinate pieţei externe. ” Livrăm în toată Europa, principalele pieţe de destinaţie fiind Franţa, Spania, Olanda, Polonia. În România comercializăm  printr-o firmă de-a noastră în toate marile magazine”, spune Voia încântat că anul acesta a scăpat în mare parte de unul dintre principalii factori de pericol pentru compania sa : marfa ieftină din China. “Anul acesta afacerile au crescut cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul implementării unei legi anti-dumping prin care UE a impus taxe pentru importurile de produse din ceramică din China. Înainte, niciun european nu se putea apropia de preţurile oferite de fabricile din China. Erau cu 40-50% mai mici”, mai explică directorul Cesiro.

Investiţii de 1,5 milioane de euro

Faptul că avântul chinezesc a fost stopat prin schimbarea legislaţiei nu este însă singurul motiv de creştere pentru Cesaro. În ultimii doi ani producătorul a investit în jur de 1,5 milioane de euro cu scopul de a creşte capacitatea de producţie cu aproximativ 30%, cele mai importante sume fiind alocate pentru achiziţionarea de utilaje. “În 2013 vom finaliza procesul de extindere, în urma căruia vom avea o creştere a producţiei cu 10-15%, ceea ce înseamnă un plus de aproximativ 200.000 de euro în vânzări”, a mai declarat directorul companiei potrivit căruia, anul trecut a angajat în jur de 300 de persoane.

Afaceri în creştere

Pentru anul acesta, Voia estimează o creştere a afacerii cu aproximativ 30-35% şi trecerea pe profit, după doi ani în care compania a raportat o uşoară scădere. “În 2011 şi 2012 am avut mici pierderi ca urmare a creşterii foarte mari a costurilor utilităţilor şi a materiei prime. Spre exemplu, în 2012  costul gazului a crescut cu 35% faţă de anul anterior. Nimeni nu a prevăzut o creştere aşa mare de la un an la altul. Este vorba despre majorări pe care niciun client nu o poate accepta. Noi am majorat preţurile la clienţii noi”, mai spune Vuia.

Din datele Ministerului de Finanţe, Cesiro a raportat în 2011 o cifră de afaceri de peste 90,1 milioane de lei şi o pierdere netă de aproximativ 565.000 de lei, iar 2012 situaţia financiară a fost similară.

Povestea unui business de 56 de ani

Cesiro derivă din fosta  Întreprindere de Sticlă şi Faianţă Sighisoara, fondată în anul 1957, una dintre primele societăţi din România în acest domeniu. În anul 1990 compania s-a divizat în trei noi entităţi: Fabrica de sticlă „Stimet”, Fabrica de porţelan „Artfil” şi Fabrica de ceramica „CESIRO” (Ceramică, Sighişoara, România), acestea primindu-şi noile denumiri începând cu 1 ianuarie 1991. În 1995 Cesiro a fost privatizată prin metoda MEBO, astfel că în prezent societatea este deţinută de angajaţi şi foşti angajaţi. “Secretul nostru constă în  faptul că toţi acţionarii ne focalizăm asupra aceloraşi obiective şi luăm decizii împreună”, mai spune directorul companiei.

 Autor Alina Stanciu |

Sursa: ECONOMICA.net

“Suntem cel mai mare exportator de samanta certificata al Romaniei. Anul trecut, din ceeea ce s-a produs la nivel local, exporturile au reprezentat 80%, destinatia fiind state membre UE si tari terte. In cifre, aceste exporturi s-au ridicat la mai mult de 60 milioane de dolari”, au declarat pentru DailyBusiness.ro reprezentantii Monsanto.

Compania Monsanto este prezenta in Romania inca din anul 1975, moment la care a fost deschisa o reprezentanta pentru vazanzarea erbicidelor.

Ulterior compania a inceput sa comercializeze seminte de porumb, soia si rapita. La acest moment, din portofoliul Monsanto pentru Romania fac parte seminte conventionale de porumb si rapita care sunt comercializate sub marca Dekalb.

“In Uniunea Europeana este aprobat o singura varietate de porumb modificat genetic, MON810. Acest fel de porumb prezinta rezistenta la daunatorul Sfredelitorul European al Tulpinilor de porumb (Ostrinia Nubilalis)”, au spus reprezentantii Monsanto.

Ei au adaugat ca suprafetele cultivate cu plante modificate genetic in Europa sunt minime, dar, pentru a asigura necesarul de proteina se importa cantitati foarte mari de soia din state precum SUA, Brazilia si Argentina.

Monsanto are 115 angajati in Romania, la care se adauga in fiecare sezon de recoltare a porumbului inca 300 de lucratori sezonieri.

Activistii de la Avaaz acuza companiile precum Monsanto ca incearca acum sa patenteze soiuri de fructe si legume din cosul zilnic, cum ar fi castravetele, broccoli-ul si pepenele, fortand practic cultivatori sa plateasca pentru seminte, sub amenintarea de a fi dati in judecata daca nu o fac.

“Monsanto & Co. isi permit sa faca astfel de abuzuri din cauza unor ambiguitati din legea europeana care le confera drepturi exclusive asupra semintelor conventionale, deci tot ce trebuie sa facem e sa inchidem aceste portite legislative inainte de a se crea un precedent periculos la nivel global”, atrag atentia activistii.

In replica, reprezentantii Monsanto spun ca nu este nicio ambiguitate in lege privind obtinerea brevetelor respective. Ei mai spun ca “oponentii unor astfel de brevete, din care unii au motive comerciale clare, se opun radical la orice proprietate intelectuala a plantelor. Daca s-ar alege varianta lor, rezultatul ar fi reducerea inovarii si a beneficiilor consumatorilor”.

In plus, brevetele ofera transparenta si nu este vorba despre monopol, potrivit Monsanto. “Toate brevetele, inclusiv cele referitoare la plante, sunt limitate ca si perioada de timp, perioada in care Monsanto si competitorii sai importanti licentiaza aceste inventii brevetate”, au mai spus reprezentantii companiei.

Activistii care militeaza impotriva organismelor modificate genetic atrag atentia ca produsele pe baza de astfel de plante sunt daunatoare pentru sanatatea umana. De asemenea, acestia anunta ca vor organiza marti o demonstratie impotriva companiei in Bucuresti, in paralel cu alte 400 de actiuni similare la nivel international, in 50 de tari.

autor(i): Madalina Pana |