Romania on TOP 10
Miner’s confession: “It was huge! It was definitely not human!”
Rosia Montana, guarded by giants !
What is more shocking is the place where this amazing discovery was found. The slab was found in the Hiperboreana gallery, in Valea Cornei, under Corna village at Rosia Montana. This place was probed 36 years ago and because of the amazing archeological and anthropological finds here, deemed unconceivable at the time, the found was closed and sealed on Securitate orders. The miners who were called to dig in this gallery died, only four survived. One of them, Ion Mois, talked about that night he will never forget.
“In the winder of 1976, I was called by the chief engineer with orders to reopen, consolidate and electrify the old gallery 13, which had been shut during the Austrian-Hungarian rule. The gallery was old, not in use since the time of the Agatarsi… we found a bone so big as we had never seen before… After showing it to the mine manger, he gave it to the Securitate officer of the Rosia Montana mining enterprise and we were investigated by prosecutors for four days (…) About a month and a half later, we were called again… That is when I saw it. The archeologists had taken out a huge skeleton, about ten meters long, which was lying on one side with its legs bent. The bone I had found had a red string around it and that is when I realized it was actually a vertebra,” the miner said.
Mois added that he heard one archeologist saying that the skeleton belonged to a hyperborean, the ancestors of the human race. Other older archeologist contradicted him and said the skeleton was going to be sent to Moscow.
The miner recounted that later on, he was given a picture of the skeleton, which he kept a secret all these years.
A similar find was made in Greece, with the remains disappearing as fast as the ones at Rosia Montana.
SECRETUL de la Rosia Montana, pastrat 36 de ani! Marturia unui miner: “Era urias! Sigur NU ERA OM”
O descoperire facuta in 2012 la Rosia Montana poate schimba tot ce stim despre istoria omenirii. Mesajul a devenit viral pe Facebook si a strans o multime de vizualizari.
In februarie 2012, o echipa de geologi a facut sapaturi la Rosia Montana, in una dintre galeriile descoperite de agatarsi,( *Agatarsi au fost stramosii dacilor si au locuit in spatiul in care se afla acum Romania. Herodot a fost primul care a relatat despre acest popor enigmatic, format din oameni foarte luxosi, care se tatuau si purtau bijuterii din aur.) acum 5500 de ani. Au gasit aici o bucata uriasa din piatra, cu o compozitie de 15% praf de granit, 30% wolfram si 55% pulbere de aur.
Lespedea care este perfect slefuita avea o lungime de 12 metri, o latime de 6 metri si o inaltime de 3 metri, cantarind cu aproximatie 1700 de tone, cu 100 de tone mai mult decat a fost estimata “piatra femeii insarcinate” respectiv lespedea descoperita la Baalbek, numai aurul continut in ea reprezentand cca. 900 de tone, de aproape trei sute de ori mai mult decat s-ar fi putut obtine prin reciclarea integrala timp de 20 de ani, a haldelor de steril depozitat de milenii la Rosia Montana in urma exploatarilor aurifere, si de 150 de ori mai mult decat tot aurul extras de la suprafata si din toate galeriile de agatarsi pentru daci, apoi de romani, apoi de austroungari si de romani la un loc.
Rosia Montana, pazita de giganti!
Ceea ce socheaza si mai tare este locul unde a fost facuta aceasta uluitoare descoperire. Lespedea a fost gasita in Galeria Hiperboreana, aflata pe Valea Cornei, sub satul Corna de la Rosia Montana. Acest loc a fost cercetat in urma cu 36 de ani iar datorita uluitoarelor descoperi arheologice si antropologice practic de neconceput pentru acea vreme, ea a fost inchisa si apoi sigilata la comanda Securitatii. Minerii care au fost chemati sa sape in aceasta galerie au murit. Doar 4 oameni au mai ramas in viata. Unul dintre ei, Ion Mois, povesteste despre acea noapte pe care nu o va putea uita niciodata.
“Am gasit un os urias. Nu mai vazusem asa ceva”
„Poate ca nu trebuia sa zic nimic, ca doara am jurat la comunisti, dar eu ma trag de fel din Albac, chiar din neamul de moti al lui Avram Iancu, asa ca nu pot sa tac. Uite cum a fost: in iarna lu’ 76, am fost chemat de inginerul sef si am primit dispozitie sa redeschid, sa consolidez si sa electrific vechea galeria 13, ramasa inchisa inca de pe vremea austroungarilor… Galeria era veche, ramasa asa neexploata inca de pe vremea agatarsilor… atunci am gasit si un os spalat de ape, asa de mare, cum nu ne mai fusese dat sa vad niciodata…. Dupa ce l-am aratat directorului minei acesta l-a predat securistului Intreprinderii Miniere de Stat Rosia Montana, iar pe noi ne-a anchetat Procuratura vreo patru zile…Mi-era frica pentru ai mei.
“Un schelet urias de 10 metri”
„… au venit o echipa intreaga de civili dar si cativa arheologi cu niste echipamente cam ciudate, impreuna cu un echipaj de Militie care a blocat accesul la galeria 13… Dupa inca vreo luna jumate am fost chemati din nou, eu si ortacii mei … Atunci am vazut grozavia. Arheologii scosesera la iveala din stanca un schelet urias, cam de 10 metri lungime, care zacea pe o parte cu picioarele stranse. Osul pe care il gasisem eu era legat cu o funda rosie si de-abia atunci am vazut ca era de fapt o vertebra. Mama da’ ce mai vertebra! Civilii se foiau de colo-colo! Unii isi notau cate ceva din ce ziceau arheologii, altii faceau poze cu blitzul. Ziceau ceva de unu Densusianu, apoi ceva de hiperboreeni…
“Scheletul asta pleaca la Moscova!”
Altul, si asta era arheologu cel tanar, ca l-am recunoscut dupa cicatrice, a scapat una cum ca scheletul ala era de hiperborean si ca ar putea fi chiar stramosul nostru! „ Nu se poate tavarisce! Ce hiperborean visezi!” – a racnit la el unul gras in haine de piele si cu accent rusesc! – „Omul se trage din maimuta! Unde ai mai pomenit tu maimuta de 10 metri? Gata! Ce s-o mai lungim!? Scheletul asta pleaca la Moscova!… „Ia hai! Strangeti, impachetati in lazi si duceti totul la gara! Si daca mai sufla vreunul vreo vorba v-arunc kaghebeu-n ceafa! „
„… stiu ca am mancat bataie vreo saptamana si ca m-au pus sa semnez ca n-am vazut si ca nu cunosc nimic … dupa ce m-am intors la mina, unul de-l aveam mereu coada dupa mine cand intram si ieseam din sut, a venit la birt si s-a asezat la masa mea. Cinstit sa fiu cand l-am vazut mi-a inghetat sangele in vine. „Uite Ioane, – mi-a zis -, si eu sunt mot ca si tine. Si tot ca si la tine, neam de neamul meu au fost baiesi la Rosia Montana. Am fost acolo cand s-a descoperit scheletul uriasului. Acum e la Moscova. Eu ca si tine am fost martor. Ia plicul asta si pastreaza-l ca pe ochii din cap. Inauntru ai poza. Sa stii de la mine ca acolo in galerie se afla scheletul unui dac hiperborean, stramos de-al nostru. Pastreaza poza si arat-o nepotilor tai. Eu nu stiu daca scap pentru ca am fost iradiat. Pe voi v-au speriat bine, dar pe noi astia din securitate care nu ne speriem asa de usor, de noi se descotorosesc altfel. Nu te cunosc, nu ma cunosti. Nu ti-am dat nimic! Ai priceput?” „Da, am priceput!”. S-a ridicat si a iesit repede pe usa. Doar doua zile l-am mai vazut cum pasea ca o umbra in urma mea, apoi nu l-am mai vazut niciodata . Dar mai am in schimb poza cu hiperboreanul de la el”.
O descoperire asemanatoare a fost facuta si in Grecia, iar ramasitele gasite au disparut la fel de repede.
Sursa: Bucharest Herald
Dacia presented Thursday at Paris Car Show the new Logan, Sandero and Sandero Stepway models, which bring numerous improvements in terms of design and equipment against the previous versions. Sandero is available in Romania as of Monday on prices starting from 6,990 euro (VAT included).
Dacia presented Tursday, in the first day of Paris Car Show, the new a Logan, Sandero and Sandero Stepway models, which add to the Lodgy and Duster models to refresh the range of car models offered by the Romanian brand.
The new Sandero and Sandero Stepway will be available for order in Romania as of October 1st , on prices starting from 6,990 euro and 10.800 euro, VAT included, according to a press release sent Thursday by Dacia.
Logan will be available in Romania for order starting from the end of this year, on an unknown price. Dacia representatives told Mediafax that the price of the new Logan was not communicated yet.
In France the price of the new Logan starts from 7,700 euro,while Sandero and Sandero Stepway are available on the French market on 7,900 euro and 10,590 euro, according to Renault operational executive director Carlos Tavares, who presented Dacia news.
Besides the design refresh, the new Logan and Sandero take over inovations brought this spring by Lodgy model, such as the Media Nav system through which certain car functions, such as radio and navigation, can be controlled with the help of a seven inch tractile screen placed on the board.
Dacia a lansat Logan 2 şi Sandero 2, la Salonul Auto de la Paris
Dacia a prezentat joi, la Salonul Auto de la Paris, noile modele Logan, Sandero si Sandero Stepway, care aduc numeroase îmbunătăţiri la capitolul design şi echipare faţă de variantele anterioare, Sandero fiind disponibil în România începând de luni, la preţuri pornind de la 6.990 euro (TVA inclusă).
Dacia a prezentat joi, în prima zi a Salonului Auto de la Paris , noile modele Logan, Sandero şi Sandero Stepway, care se alătură Lodgy şi Duster pentru a împrospăta gama de autoturisme oferite de marca românească.
Noile Sandero şi Sandero Stepway vor putea fi comandate în România începând de la 1 octombrie, la preţuri pornind de la 6.990 euro, respectiv 10.800 euro, cu TVA inclusă, potrivit unui comunicat transmis joi de Dacia.
Logan va putea fi comandat în România începând de la sfârşitul acestui an, la un preţ încă necunoscut. Reprezentanţii Dacia au precizat pentru Mediafax că preţul noului Logan nu a fost comunicat.
În Franţa, preţul noului Logan pleacă de la 7.700 euro, în timp ce Sandero şi Sandero Stepway sunt disponibile pe piaţa franceză de la 7.900 euro, respectiv 10.590 euro, potrivit directorului operaţional executiv al Renault, Carlos Tavares, care a prezentat noutăţile Dacia.
Pe lângă împrospătarea design-ului, noile Logan şi Sandero preiau inovaţii aduse în această primăvară de modelul Lodgy, precum sistemul Media Nav prin care anumite funcţii ale maşinii, precum radioul sau navitaţia, pot fi controlate cu ajutorul unui ecran tactil de şapte inci aşezat pe planşa de bord.
Sursa : Bucharest Herald
Mark Mobius: Romania is ready to lead growth in Europe
Romania may also be one of the more attractive investment destinations in emerging Europe today, but its political environment has been characterized by some power struggles as dramatic as its scenic views. The most recent political turbulence in Romania provides an example of how politics and power struggles can thwart economic progress, Franklin Templeton Emerging Markets executive manager Mark Mobius writes in a blog post on the Franklin Templeton website, according to Ziarul Financiar.
In his blog post, Mobius talks about the fight between PM Victor Ponta and President Traian Basescu, which caused the leu to fall to a record low against the Euro and led to a drop in investor confidence, but also about the failed presidential impeachment.
In his opinion, now that some of the political instability has been removed, Romania can move forward in a productive manner.
“Unlike some other parts of Europe, Romania doesn’t look to us to likely be falling into recession this year. According to IMF projections in August 2012, Romania’s 2012 GDP growth is estimated at around 1%, and is expected to improve to 3.0% in 2013,” Mobius writes.
He also writes that although parliamentary elections this December could add another layer of uncertainty and volatility, Romania has taken a lot of the “bitter medicine” recommended by the IMG and appears well positioned to potentially experience accelerated growth in coming years.
Among the strong points of the country mentioned by Mobius are natural gas and oil reserves, construction firms’ potential, the energy industry and the capital market.
Mark Mobius: România este gata să conducă plutonul de creşteri în Europa
România poate fi una dintre cele mai atractive destinaţii pentru investiţii dintre ţările emergente, dar turbulenţele politice recente sunt cel mai bun exemplu pentru cum lupta pentru putere politică poate afecta progresul economic, susţine Mark Mobius, preşedintele executiv al grupului Templeton Emerging Markets, într-o postare pe blogul găzduit pe pagina online a Franklin Templeton, scrie Ziarul Financiar.
România poate fi una dintre cele mai atractive destinaţii pentru investiţii dintre ţările emergente, dar turbulenţele politice recente sunt cel mai bun exemplu pentru cum lupta pentru putere politică poate afecta progresul economic, susţine Mark Mobius, preşedintele executiv al grupului Templeton Emerging Markets, într-o postare pe blogul găzduit pe pagina online a Franklin Templeton.
Mark Mobius menţionează în postarea de pe blog lupta politică din această vară dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu care a determinat un declin record al monedei naţionale şi scăderea încrederii investitorilor străini, dar şi despre suspendarea preşedintelui.
El crede că acum, după ce instabilitatea politică a fost înlăturată, România poate merge înainte într-un mod productiv.
Mobius subliniază că, în pofida condiţiilor economice din Europa, România va avea o creştere a PIB-ului de1% în 2012 şi un avans de 3% anul viitor, conform estimărilor din luna august ale Fondului Monetar Internaţional (FMI).
El crede că, deşi alegerile parlamentare din decembrie vor aduce un alt val de incertitudine şi volatilitate, România a luat o doză de “medicamente tari” recomandate de FMI care o vor ajuta să accelereze creşterea economică în următorii ani.
Mobius vede pe lista lucrurilor pozitive în România rezervele de gaze naturale şi petrol, potenţialul firmelor de construcţii, cele din industria energetică dar şi piaţa de capital.
Franklin Templeton este administratorul Fondului Proprietarea şi unul din cele mai mari grupuri de investiţii la nivel mondial. Mobius este de părere că scopul Fondului Proprietatea este de a compensa cetăţenii români ale căror proprietăţi şi active au fost confiscate de fostul regim comunist.
Sursa: Bucharest Herald
Mircea Cartarescu among Nobel Prize for Literature favorites
Poet, prose writer, essayist and publicist, Cartarescu is ranked 23rd in the list, with equal chances as Umberto Eco or Leonard Nolens, but higher than other famous writers such as Ian McEwan, Margaret Atwood, Kazuo Ishiguro or Salman Rushdie.
In 2011, Ladbrokes credited Cartarescu with 23/1 odds to win the prize and ranked him ninth in bookies’ preferences.
In May 2011, at the Bookfest Book Fair, Cartarescu said he was not yet thinking about the Nobel Prize for Literature. “I am looking forward that they give it to Norman Manea, perhaps I will get a chance in 20 years.”
The winner of the prize will be announced next month. The Swedish Academy has not yet set a date for the announcement, but it is certain that it will happen in October, as in previous years.
Mircea Cărtărescu, printre favoriţii la Premiul Nobel pentru Literatură
Pentru al doilea an consecutiv, agenţia britanică Ladbrokes – companie fondată în 1886 şi lider mondial pe piaţa de profil – îl situează pe scriitorul român Mircea Cărtărescu printre favoriţii Premiului Nobel pentru Literatură, informeaza EvZ
Autorul volumelor “De ce iubim femeile”, trilogia “Orbitor”, “Nostalgia” şi “Zen. Jurnal 2004-2010”, are o cotă de 25/1 la câştigarea Nobelului literar în 2012, conform britanicilor.
Poet, prozator, eseist şi publicist, Mircea Cărtărescu este plasat pe locul al 23-lea în preferinţele pariorilor, cu aceeaşi şansă la trofeu precum Umberto Eco sau Leonard Nolens, dar pe o poziţie superioară faţă de scriitori celebri precum Ian McEwan, Margaret Atwood, Kazuo Ishiguro sau Salman Rushdie.
În 2011, tot la agenţia britanică Ladbrokes, Mircea Cărtărescu avea o cotă de 23/1 la câştigarea Nobelului literar şi era plasat pe locul al nouălea în preferinţele pariorilor.
Câştigătorul va fi anunţat luna viitoare
În mai 2011, la Târgul de Carte Bookfest, Cărtărescu, în vârstă de 56 de ani, spunea că nu se gândeşte încă la Premiul Nobel pentru Literatură: “Abia aştept să-l ia odată Norman Manea, ca să mai am şi eu o şansă, peste 20 de ani”.
Academia Suedeză nu a stabilit ziua în care va da publicităţii numele câştigătorului, dar se bănuieşte că anunţul va fi făcut, conform obiceiului, în luna octombrie.
Dacă ar câştiga Premiul Nobel pentru Literatură, Mircea Cărtărescu ar fi cel de-al doilea român laureat al prestigioasei distincţii după ce, în anul 2009, scriitoarea Herta Muller, stabilită în Germania, a reuşit să intre în clubul select al celor care au primit medalia din partea Academiei Suedeze.
Premiul în bani acordat laureaţilor Nobel se va reduce cu o cincime, a anunţat Fundaţia, care a precizat că suma pentru premiile acordate pentru excelenţă în domeniul ştiinţei, literaturii şi păcii va ajunge la 8 milioane de coroane suedeze, aproximativ 1,12 milioane de dolari, scrie Reuters. Capitalul care formează baza premiilor a fost donat prin testamentul inventatorului dinamitei, Alfred Nobel, şi este gestionat de Fundaţia care-i poartă numele, instituită în 1900.
Sursa: Buharest Herald
Romania’s balneal tourism receives some 1 million tourists a year, of which 10% are foreigners
Romania’s balneal tourism receives approximately one million tourists a year, of which 10% are foreigners, the president of the Romanian balneal tourism employers’ organization, Nicu Rădulescu said Monday, during an international conference on health tourism, Agerpres reports.
“We constantly have about one million tourists a year in the balneal tourism… 10% represents the international tourism, hence somewhere around 100,000, which is a very small figure. Traditional markets were on decline, because Israel had some problems – political ones. On the other hand, people grew old and no longer have that nostalgia of visiting Romania,” he added.
According to Nicu Rădulescu, the balneal tourism of Romania has certain characteristics: there are important balneal resources available, unique in Europe, which are not exploited as they should; there are also trained personnel and a strong spa sector, but promoting these assets is insufficient.
In his opinion, Romania needs 4-5 years to develop the first real balneal facilities.
“I think we can start the engines and… we should not waste this opportunity. These balneal resources stay unused in Romania and they should be exploited at their real value,” Nicu Rădulescu concluded.
Turismul balnear din România înregistrează circa un milion de turişti anual, 10% fiind străini
Turismul balnear din România înregistrează în prezent circa un milion de turişti anual, 10% dintre aceştia fiind străini, a declarat, luni, preşedintele organizaţiei patronale a turismului balnear din România, Nicu Rădulescu, după deschiderea conferinţei internaţionale privind turismul de sănătate, scrie Agerpres.
“La ora actuală, avem circa un milion de turişti pe an număr total pe balneo în mod constant, pentru că aici există o anumită constanţă. Total turismul balneo variază între 800.000 şi un milion. 10% reprezintă turismul internaţional, deci undeva la 100.000, foarte puţin. Pieţele tradiţionale au fost în scădere, ca urmare a faptului că Israelul avea unele probleme – cele politice. Pe de altă parte, sunt şi oameni care au îmbătrânit, nu mai au acea nostalgie a vizitării României”, a spus Rădulescu.
Potrivit acestuia, România a fost extrem de căutată în perioada interbelică, atunci când exista un număr aproape dublu de staţiuni faţă de cel actual (circa 80). A urmat perioada războiului, iar multe dintre aceste staţiuni au fost devastate, ele fiind şi locuri de retragere a armatelor. Ulterior, în anii ’70, s-a construit foarte mult, iar conceptul geriatric al Anei Aslan a făcut înconjurul lumii, iar turiştii veneau în număr foarte mare atât pe litoral – în zona Neptun-Olimp -, cât şi în toată ţara, unde existau pieţe turistice extraordinare axate pe turismul din Israel, Germania şi Italia.
În opinia lui Nicu Rădulescu, turismul balnear din România se confruntă cu două mari probleme: pe de o parte, există resurse balneare importante, unele unice în Europa, cum ar fi mofetele, dar nu le exploatăm astfel încât să ne situăm în eşalonul fruntaş al Europei, există şi forţă de muncă calificată, respectiv un sector medical balnear extrem de puternic, însă suntem deficitari la promovare.
Nicu Rădulescu a dat ca exemplu falia termală descoperită în Bucureşti.
“Nu se cunosc aceste lucruri şi nu se ştie că apele termale din Bucureşti ar putea să aibă aceleaşi efecte ca şi cele de la Herculane sau de la Călimăneşti – Căciulata. Aceste ape termale din Bucureşti sunt în conservare şi, printr-un mic efort pe care l-ar putea face atât autorităţile, cât şi investitorii, s-ar putea pune bazele unor SPA-uri ca în alte ţări europene”, a subliniat acesta.
În opinia sa, României îi trebuie 4 – 5 ani ca să dezvolte primele stabilimente cu adevărat balneare.
“Eu cred că avem capacitatea să pornim motoarele şi din ce văd că se întâmplă la ora actuală şi din cea ce doreşte şi spaţiul instituţional şi cel politic este că într-adevăr această şansă nu ar trebui să fie irosită. Ar fi, poate, pentru România, o şansă, dar şi pentru aceste resurse balneare care stau neutilizate şi care aşteaptă să fie puse în valoare”, a conchis Nicu Rădulescu. AGERPRES
Sursa: Bucharest Herald
Biggest scientific project in Romania! Magurele laser is changing the world
The Magurele laser, a project with record financing of 293 million Euro, will be ten times stronger than the most high performance laser in the world. If the project is successful, in a few decades a laser will be able to do the work of a huge particle accelerator. Traian Basescu is going to Brussels on Friday to lobby for a step up in procedures to approve the project.
What else could the laser do? “An interesting application is being able to determine the ratio between useful and useless uranium,” says Nicolae Zamfir, head of the Horia Hulubei Institute for Physics and Nuclear Engineering. Such a result would have immediate economic implications. While uranium 238 is completely useless, uranium 235 is the one used in reactors for the generation of nuclear energy.
The laser could also be used to neutralize nuclear waste. In Romania, radioactive waste from the Magurele reactor is stored at Baita Bihor and part of it was transported to Russia. States like Germany, which have decided to largely give up nuclear energy, still have thousands of nuclear waste containers that need storage.
Another immediate application would be in medicine. Hospitals with big budgets are currently buying accelerators for proton therapy. The machines send a beam of accelerated protons into the tissue, accurately destroying ill cells without affecting the others. The Heidelberg University Hospital, for instance, has such a machine, which costs 100 million dollars. Laser-based technology however becomes cheaper quite fast and could be widely used, Zamfir says.
The Extreme Light Infrastructure (ELI) project is conducted by three states: the Czech Republic, Hungary and Romania.
The Czech part of the project is called Beam Lines, which will have applications for the study of materials and life sciences.
In Hungary, it is called Attosecond Facility, and the laser will have the purpose of generating and studying very short beams, whose duration is measured in attoseconds (an attosecond is one billion billions times shorter than a second).
The Romanian project is called ELI-NP, NP comes from Nuclear Physics, and will act on electrons and ions in a material, accelerating the particles to speeds close to the speed of light.
CEL MAI MARE PROIECT ştiinţific din România ! LASERUL de la Măgurele schimba lumea
Laserul de la Măgurele – proiect care beneficiază de o finanţare-record în valoare de 293 de milioane de euro – va fi de 10 ori mai puternic decât cel mai performant laser care există acum în lume. Dacă proiectul reuşeşte, peste câteva zeci de ani, un laser va putea face treaba unui accelerator de particule uriaş. Cel de la Geneva se află într-un tunel cu diametrul de 27 de kilometri. Laserul încape într-o clădire de câteva zeci de metri pătraţi. Traian Băsescu se duce vineri la Bruxelles şi va face lobby pentru accelerarea procedurilor de aprobare a proiectului.
Ce ar mai putea face laserul? “O aplicaţie interesantă este să reuşim determinarea reportului dintre uraniul util şi cel nefolositor”, spune Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”. Un astfel de rezultat ar avea implicaţii economice imediate. În timp ce uraniul 238 (un izotop al uraniului) este complet nefolositor, uraniul 235 (un alt izotop) este cel folosit în reactoare, pentru producerea de energie electrică, de exemplu.
Laserul ar putea fi folosit şi în domeniul deşeurilor nucleare. Aceste deşeuri au un timp de neutralizare foarte îndelungat, de mii de ani chiar. De aceea, aceste deşeuri sunt ţinute în depozite uriaşe şi atent izolate. Cu laserul, cercetătorii pot transforma, prin iradiere, nucleele radioactive în nuclee cu un timp de înjumătăţire (în sensul neutralizării) mai mic.
În România, deşeurile radioactive rezultate din reactorul de la Măgurele sunt depozitate la Băiţa Bihor. Combustibilul periculos a fost de asemenea transportat în Rusia. Însă, state ca Germania, care au decis să renunţe în mare parte la energia nucleară, au mii de recipiente cu deşeuri nucleare care trebuie depozitate.
O altă aplicaţie imediată ar fi în medicină. În prezent, spitalele cu mulţi bani cumpără acceleratoare pentru protonoterapie. Pe scurt, aceste maşini trimit un fascicul de protoni acceleraţi într-un ţesut, cu scopul de a distruge cu precizie o celulă bolnavă, fără a le afecat şi pe cele din jur. Astfel de acceleratoare au migrat de pe hârtie în practică, iar Siemens a construit astfel de aparate. Spitalul Universitar din Heidelberg, de exemplu, are un astfel de aparat, pentru simplul motiv că această unitate medicală din Germania şi-l permite. Costul aparatului este de 100 de milioane de dolari.
“Este un preţ pe care spitalele din multe state europene nu şi-l pot permite şi care nu va scădea semnificativ de-a lungul timpului. Gândiţi-vă: 100 de milioane de dolari pentru un singur spital. Ce să mai vorbim de România? În schimb, preţul aparatelor care folosesc laser scade foarte rapid. Un banal pointer costa zeci de mii de dolari în anii 60, acum e doi lei”, spune Zamfir. Tot în medicină, laserul ar putea facilita producerea de radioizotopi de mare importanţă în medicină. Radioizotopii (produsele radiofarmaceutice) servesc, în medicină, la diagnosticarea şi tratarea neinvazivă a unor boli grave şi des întâlnite, precum cancerul sau bolile cardiovasculare. Moleculele biologice marcate cu radioizotopi medicali se numesc şi „marcatori” pentru că, administrate în cantităţi foarte mici, ne permit să urmărim anumite procese biologice.
Extreme Light Infrastructure (ELI) este un proiect derulat în trei state din UE: Cehia, Ungaria şi România.
În Cehia, se va implementata proiectul (pilonul) numit Beam Lines. “Vorbim de aplicaţii ale fasciculelor secundare”, spune Nicolae Zamfir. Atunci când laserul interacţionează cu materia se produc şi raze X, de exemplu. Proiectul cehilor va avea aplicaţii în studiul materialelor şi în ştiinţelor vieţii.
În Ungaria, proiectul poartă numele de “Attosecond Facility”. Cercetătorii maghiari vor dezvolta laserul cu scopul precis de a obţine şi a studia fascicule extrem de scurte. Mai exact, vorbim de fascicule a căror durată se măsoară în atosecunde. O atosecundă reprezintă o unitate de timp de un miliard de miliarde de ori mai mică decât secunda.
Proiectul din România poartă numele de ELI-NP. NP vine de la Nuclear Physics (Fizică Nucleară). Puternicul laser va acţiona asupra electronilor şi ionilor dintr-un material, aceste particule urmând să fie accelerate cu viteze apropiate de cea a luminii.
Faţă de Cehia şi Ungaria, unde studiile se vor face exclusiv pe lumină vizibilă, în România vom avea atât lumină vizibilă, cât şi lumină invizibilă. Mai exact, vorbim de razele gamma, care sunt unde electromagnetice de frecvențe foarte mari produse de interacțiuni între particule subatomice, cum ar fi la dezintegrările radioactive sau la ciocnirea și anihilarea unei perechi electron – pozitron. Pe baza acestor raze, au fost dezvoltate metode de diagnoză în diferite afecţiuni, una dintre cele mai interesante ajutând la diagnosticarea extinderii cancerului în organism. Totuşi, razele sunt atât de puternice încât pot scinda, “sparge” molecula de ADN, în cazul expunerii îndelungate.
Sursa Bucharest Herald
First railway hotel in Romania. It has three stars and retains period patina
Accommodation on a train. It seems unbelievable. The forest railway station in Viseul de Sud witnessed the inauguration of the first stationary hotel train in the country, which consists of two first class sleeping cars and a restaurant car. The cars were made in the 1970s in the former Democratic Republic of Germany and were brought to Maramures from Bratislava two years ago. The train is completed by a steam engine made in the 1950s at the Resita Factory, according to Romania Actualitati.
The train was stopped for good at Viseul de Sus in Maramures, the starting station for the Mocanita train to Valea Vaserului. Tourists can find accommodation in sleeping cars for smaller prices than at the boarding houses in the area. From the train station, they can take another train: the famous Mocanita, turismistoric reports.
“We have brought the cars all the way from Slovakia, because we wanted to give tourists comfort and we couldn’t find what we were looking for in Romania. The beds set up in these cars are wider, more comfortable,” said Vasile Coman, one of the owners of the hotel.
The hotel has three stars and was restored so as to retain the period patina. The project is aimed to increase the number of tourists in the area both from the country and from abroad.
Primul hotel pe şine din România. Are trei stele şi păstrează patina de epocă
Cazare în tren! Pare de necrezut. În Gara Societăţii Căilor Ferate Forestiere din Vişeul de Sus s-a inaugurat primul tren hotel staţionar din ţară, o garnitură formată din două vagoane de dormit, de clasa întâi, şi un vagon restaurant. Vagoanele au fost fabricate în anii 1970 în fosta RDG şi aduse în Maramureş din Bratislava, în urmă cu doi ani, iar garnitura trenului-hotel este completată cu o locomotivă cu abur fabricată în anii 50 la Uzinele Reşiţa, scrie romania-actualităţi.
Trenul cu spaţii de cazare a fost garat definitiv la Vişeu de Sus, în Maramureş, de unde porneşte Mocăniţa spre Valea Vaserului.Turiştii se pot caza în cuşete la preţuri mai mici decât la pensiunile din zonă. Din gară, ei plecă apoi în excursii cu un alt tren: celebra Mocăniţă pe ecartament îngust, scrie turismistoric.
“Am adus vagoanele tocmai din Slovacia, pentru că am vrut să oferim turiştilor confort, iar în România nu am găsit ceea ce căutam. Paturile montate în aceste vagoane sunt mai late, mai comode. Ne-a luat câteva luni pentru a finaliza lucrările de reabilitare a garniturii, pe care am ataşat-o unei locomotive cu aburi”, explică Vasile Coman, unul dintre patroni.
Hotelul de pe sine, din gura Vaii Vaser, a fost recondiţionat, revopsit, clasificat la trei stele, dispune de toate condiţiile necesare de cazare, şi păstrează patina de epocă.
Prin realizarea investiţiei, sprijinită financiar de Asociaţia elveţiano-germane “Sprijiniţi Valea Vaser”, se doreşte creşterea numărului turiştilor din ţară şi din străinătate.
Sursa : Bucharest Herald
Enisala – a corner of heaven in the Danube Delta
There are still scenic spots in Romania that escaped mass tourism so far, and greet the occasional tourist with the image of unspoiled wilderness, so close to the beaten path.
Such a place is Enisala, in the Danube Delta. Here land meets water, many species of birds nest in the luxuriant vegetation, and sunsets paint the hills in the colors and shades of the rainbow. Those wishing to enjoy the peace and beauty of this land may accommodate at locals, in a camping for 20 RON a night, or at a 5-star resort where the night costs as much as 55 euros per tourist. Either way, they will return home convinced that paradise exists on earth, PRO TV reports.
Those who choose to follow the old ways, will go for the traditional Lipovan houses, with blue window frames and rustic carpets, but also equipped with the artifacts of modern life.
To reach Enisala from Bucharest, one must drive 160 km to Cernavoda, then to Harsova and Babadag, and finally to Sarichioi – a Lipovan Russian community on the banks of the Razelm Lake.
A Dutch tourist chose to ride his bike all this way, and recorded every stage of his journey in photographs he proudly shows on his tablet PC. Although he traveled through all Europe, nothing fascinated him more than this strange land of gusty wind and islets on the water, like a new Genesis.
Some 50 km from Enisala, tourists can visit the famous monasteries Celic Dere, Saon and Cocos. Another must-see is the boat trip across the Razelm to Dunavatu, then on the Dranov, Lipoveni and Mustaca channels. Another trail goes to Jurilovca and then to Gura Portitei, where the Danube meets the sea.
An eerie place located just near Enisala is the old fortress built – 7 centuries ago – on a high hill that dominates the area and offers a breathtaking panorama, especially at dawn.
Enisala, taramul din Delta Dunarii care te va convinge ca exista paradis pe pamant
Exista in Romania tinuturi de o frumusete salbatica prea putin cunoscute cu toate ca nu sunt la mare distanta de traseele intens circulate in vacanta de vara.
La Enisala, in Delta Dunarii, gasim un amestec de ape, stufaris, pasaret salbatic si coline impadurite, unde la rasarit de soare ori in amurg, apar toate culorile lumii. Puteti sta in gazda sau la cluburi de 5 stele. Si va veti intoarce acasa, convins ca exista paradis pe pamant, scrie stirile PRO TV.
Ca sa ajungeti la Enisala, din Bucuresti, mergeti 160 de kiolometri spre Cernavoda, iar de aici, spre Harsova si Babadag. De aici, n-aveti cum sa va rataciti: inca o palma de loc si ati ajuns in Sarichioi, o comuna de lipoveni, pe malul lacului Razelm, de fapt o laguna uriasa, cu apa si din Dunare, si din Mare. Ghidati de un localnic, puteti, la rasarit de soare, sa va savurati cafeaua din termos, alaturi de pelicani.
Vrajit de acest taram de o frumusete salbatica este si un turist olandez, plecat la drum cu bicicleta.
Fermecat de ulitele satului Sarichioi si de oamenii aspri ai Deltei, olandezul ars de soare ne arata mandru, pe tableta, nepretuitele amintiri cu care se intoarce acasa. A strabatut Europa, dar nimic nu l-a fascinat mai mult ca pamantul acesta straniu, cu vanturi puternice si insule ivite brusc din ape, ca la Facerea Lumii.
La pranz, un bors de peste facut de pescari, direct in barca, la foc din lemn de stejar, e neasemuit.
E timpul sa va trageti sufletul si sa va cautati un loc de sedere.
Daca ati plecat echipati de acasa, cu 20 de lei pe noapte campati fara probleme. Iar daca aveti cardul pregatit, pentru 55 de euro, in regim all-inclusive, chiar si aici, la margine de lume, gasiti o pensiune de 5 stele.
La Enisala, iata ca puteti dormi in case ca de jucarie: arhitectura curat lipoveneasca, ferestre albastre, covoare taranesti si bai rustice, dotate insa cu tot ce trebuie.
La 50 de kilometri de Enisala sunt vestite manastiri: Celic Dere, Saon si Cocos. Puteti porni spre Dunavatu, sa strabateti lacul Razelm cu salupa, apoi canalele Dranov, Lipoveni si Mustaca. Ori o luati spre Jurilovca, si de aici, la Gura Portitei, unde va asteapta imensitatea marii.
Dar cel mai bine, cand ajungeti aici, la Enisala, urcati mai intai colina ce domina tinutul, catre ruinele cetatii vechi de 7 veacuri. Apusul este aici un vis.
Odata ajuns sus la Cetatea Enisala, ai impresia ca ai cucerit lumea, iar privelistea iti taie rasuflarea.
De aici, de sus, la crepuscul, intinderea de ape si de stufaris o sa va cucereasca pentru totdeauna.
Sursa: Bucharest Herald