ROMANIA

Romania on TOP 10

Comisarul Janez Potocnik: Delta Dunării are oportunităţi majore în perspectiva viitorului buget al UE

September 15th, 2012 |

Comisarii europeni pe mediu şi agricultură, Janez Potocnik şi Dacian Cioloş, susţin dezvoltarea integrată a Deltei Dunării şi consideră că rezervaţia are oportunităţi majore în perspectiva viitorului buget al Uniunii Europene (UE).

“Delta Dunării este o comoară. Avem posibilitatea să păstrăm Delta aşa cum este acum şi nu trebuie să ratăm această şansă. Trebuie să-i sprijinim pe aceşti oameni care trăiesc aici, care merită să fie sprijiniţi şi care luptă să păstreze ce este aici. Întrezăresc oportunităţi majore în perspectiva viitorului buget al UE”, a declarat vineri în timpul unei conferinţe de presă susţinută la Tulcea comisarul european pe mediu Janez Potocnik.

La rândul său, comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş a pledat pentru o strategie de dezvoltare integrată a Deltei Dunării.

“Cred că nu este târziu deloc să gândim o abordare integrată a politicii sociale, rurale, a politicii agricole şi aşa mai departe. Delta Dunării s-ar preta foarte bine pentru o abordare multifonduri. Toate resursele financiare şi conceptuale s-ar putea reuni într-o strategie locală gândită de autorităţi locale, populaţie şi organizaţii neguvernamentale, astfel încât din 2014 România să negocieze cu Uniunea Europeană o asemenea abordare”, a declarat comisarul european pe agricultură Dacian Cioloş.

Ministrul mediului Rovana Plumb a afirmat, de asemenea, că prioritatea zero a instituţiei pe care o conduce este administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
“Prioritatea zero este să acordăm un statut corespunzător instituţiei astfel încât această să aibă posibilitatea să acceseze fonduri europene şi să se dezvolte. Lucrăm pentru modificarea organizării şi funcţionării acestei structuri”, a declarat ministrul mediului.

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a menţionat că în momentul de faţă se analizează posibilitatea reluării programului de populare a Dunării cu sturioni şi a susţinut, de asemenea, necesitatea realizării unei strategii unitare pentru Delta Dunării.

“Din discuţiile avute a reieşit necesitatea realizării unei gândiri, a unui concept, a unui proiect unitar, cel puţin în ceea ce priveşte investiţiile care vor veni aici din fonduri europene.

Trebuie să ne gândim cum să integrăm proiectele pentru Deltă astfel încât chiar dacă vin din diferite surse ele să fie dintr-o singură entitate. Ne gândim ca în viitorul Program Operaţional pentru Pescuit să avem o axă specială pe ceea ce înseamnă dezvoltarea de proiecte în Delta Dunării”, a mai spus Daniel Constantin.

Oficialii europeni şi reprezentanţii guvernului României au fost prezenţi începând de joi în localitatea Crişan din Delta Dunării unde au discutat cu autorităţile locale, pescari, organizaţii neguvernamentale despre problemele Deltei Dunării şi proiectele pentru această zonă.

Sursa: Money.ro

Articol din Solutii pentru Romania |

Comments Closed

Romanian immigrant Florin Simon named “foreign businessman of the year” in Italy. Florin Simon , imigrantul român desemnat “omul de afaceri străin al anului” în Italia

September 15th, 2012 |

Romanian immigrant Florin Simon named “foreign businessman of the year” in Italy

A Romanian immigrant was named “the foreign businessman of the year” in Italy, during the fourth edition of the MoneyGram Award 2012 festival. A Romanian woman received an award in the entrepreneur innovation section.

The biggest award of the year was handed to Florin Simion, founder of an import- export company with Romanian specific products. The company has 34 employees and a business figure estimated at 19 million euro, according to the online edition of Il Libero.

MoneyGram gave awards in five categories: economic growth, new jobs, entrepreneurship, young entrepreneurs and social responsibility. Florin Simon was awarded the greatest award for economic growth.

Florin Simon , imigrantul român desemnat “omul de afaceri străin al anului” în Italia

Un imigrant român a fost desemnat “omul de afaceri străin al anului” în Italia, la a patra ediţie a festivalului “MoneyGram Award 2012”, o altă româncă fiind premiată la categoria “inovaţie antreprenorială”.

Premiul cel mare a fost câştigat de omul de afaceri Florin Simon, fondatorul unei companii de import-export al produselor specifice româneşti. Compania are 34 de angajaţi şi, în 2012, o cifră de afaceri estimată la 19 milioane de euro, scrie ziarul Il Libero, în ediţia online.

MoneyGram a acordat premii la cinci categorii: creştere economică, creare de locuri de muncă, inovaţie antreprenorială, tineri antreprenori şi responsabilitate socială.

Florin Simon a obţinut premiul absolut, la categoria creştere economică.

La celelalte categorii au fost premiaţi Sandra Aparecida Gouveia (Brazilia), Anişoara Marin (România), Lishuang Hu (China), Muhammad Ajmal Shahid (Pakistan) şi Elsa Javier (Peru).

Sursa: Bucharest Herald

Articol din Romani celebri - economie |

Comments Closed

The first DINO PARK in Romania to be built in Rasnov. Primul DINO PARC din România se va construi la Râşnov

June 18th, 2012 |

A contract for building a Dino Park creative entertainment area in Rasnov over the next 2 years was signed in Alba Iulia on Thursday.

The project is financed from the Central Region budget financing development and change in tourist infrastructure, according to Mediafax. The park will be built on three hectares of land and will cost 22.7 million lei.

According to Rasnov City mayor Adrian Vestea, Dino Park will be an attraction point quite sought after by tourists visiting the city. The area will have checkpoint and tourist observation areas, libraries and other info points for tourists interested in prehistoric creatures.

A theatre room will show videos and laser shooting events. Children will have several areas to play and on a daily basis, special moments from the dinosaurs life will be shown.

Primul DINO PARC din România se va construi la Râşnov

Contractul de finanţare a proiectului DINO PARC, un parc recreativ tematic care se va construi la Râşnov în următorii doi ani, a fost semnat la sediul ADR Centru Alba Iulia.

Proiectul este finanţat din bugetul Regiunii Centru alocat prin Domeniul major de intervenţie 5.2 care finanţează crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de turism, informează Mediafax.

Parcul se va contrui pe o suprafaţă de trei hectare şi are o valoare de 22,37 milioane de lei.

Potrivit primarului oraşului Râşnov, Adrian Veştea, DINO PARC va fi încă un loc de atracţie foarte căutat de turiştii care vor vizita Râşnovul.

Parcul va fi prevăzut cu foişoare de observaţie şi studiu, amplasate în arbori, dotate cu biblioteci în care vizitatorii vor găsi informaţii despre creaturile preistorice.

Vor fi prezentări video într-o sală de cinema special amenajată şi vor fi susţinute şedinţe de laser-shooting cu tematica animalelor preistorice.

Copiii vor avea locuri speciale pentru joacă, iar turiştii se vor relaxa urmărind spectacole cu momente din viaţa dinozaurilor.

Sursa: Bucharest Herald

Articol din Romania azi |

Comments Closed

Tinerii şcoliţi la cele mai bune universităţi din străinătate: „Ne întoarcem acasă pentru că sunt oportunităţi de afaceri şi venim cu soluţii pe care alţii nu le văd“

June 18th, 2012 |

Tinerii şcoliţi la cele mai bune universităţi din străinătate: „Ne întoarcem acasă pentru că sunt oportunităţi de afaceri şi venim cu soluţii pe care alţii nu le văd“

Trei tineri români care au urmat cursurile unor universităţi de prestigiu din străinătate precum Sorbona, Vienna sau Washington văd România ca pe un loc în care încă există potenţial pentru dezvoltare de afaceri şi de creştere a standardelor de viaţă.

Paul Dragoş, un tânăr de 22 de ani, absolvent în economie internaţională şi management la Universitatea Bocconi din Milano şi masterand în ultimul an al Vienna University of Economics and Business, spune că după terminarea studiilor plănuieşte să se întoarcă în ţară, considerând că există foarte multe oportunităţi în România, care, în prezent, nu sunt exploatate aşa cum ar trebui. El a plecat în Italia în urmă cu patru ani, când, la îndemnul unui prieten care studia deja la Universitatea Bocconi, a decis să renunţe la ideea de a mai da admitere la ASE şi a aplicat pentru o bursă la facultatea respectivă.

“În România există nişte oportunităţi incredibile, problema este că nu sunt gestionate eficient. Pentru cel care vine în ţară după luni petrecute în afară este foarte uşor să sesizeze şansele. Văd că din cele 20 de miliarde de euro puse la dispoziţia României pentru dezvoltarea de proiecte europene se folosesc doar aproximativ 7% şi atunci observ ce lipseşte, ce trebuie înlocuit, unde pot eu să ajut şi atunci îmi dau seama că pot face ceva în acest sector”, a spus Dragoş, întors în ţară vara aceasta pentru a urma un curs de “Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene” organizat în cadrul Institutului European din România. Cu toate că la Vienna tinerii beneficiază de programe de consultanţă în carieră şi de facilitarea comunicării acestora direct cu angajatorii, Paul spune că piaţa muncii nu este uşoară şi că marile companii de consultanţă ca McKinsey îşi supun candidaţii la un proces de selecţie foarte riguros, mediul devenind unul foarte competitiv. Chiar şi aşa, acesta spune că va reveni cu siguranţă în România, asta după ce va mai încerca să acumuleze cât mai multă experienţă.

60% dintre studenţii din străinătate vor să vină acasă

Dintre cei aproximativ 50.000 de mii de studenţi români care se duc la studii în străinătate, 60% dintre aceştia ar fi dispuşi să se întoarcă acasă pentru un salariu de sub 1.000 de euro, iar numărul lor este în continuă creştere, potrivit unui studiu realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate.

“Oportunităţile încep să existe şi în România, iar studenţii români vor să se întoarcă acasă. Trebuie să-i primim. Cele mai importante aspecte pe care aceştia le invocau cu privire la posibilitatea de promovare şi creşterea profesională din ţară cred că se atenuează tocmai datorită ecosistemelor noi de implicare civică şi dezvoltare personală care se dezvoltă şi în România. Este îmbucurător să vezi că există tot mai multe organizaţii studenţeşti, programe de internship, oportunităţi de voluntariat sau participare civică pentru tineri. Încă nu avem o tradiţie în acest sens, însă odată cu trecerea timpului, sper, aceste activităţi vor deveni parte integrală din educaţia românească”, a spus Dan Nechita, doctorand al Universităţii George Washington din SUA şi secretar general al LSRS, care a ales să plece din România în urmă cu zece ani. Acesta este de părere că tendinţa tinerilor români de a urma cursurile unor facultăţi din străinătate este cât se poate de normală, având în vedere şansele ce li se oferă acolo pentru a beneficia de o educaţie mai bună.

“Atunci când vrei să devii cercetător, iar lucrarea ta depinde de folosirea unui aparat care costă multe zeci de mii de euro şi în România nu există astfel de dotări, este normal să te orientezi spre o universitate din străinătate care îţi pune la dispoziţie nu unul, ci trei aparate. Dar asta nu înseamnă că cei care pleacă trebuie să uite de responsabilităţile pe care le au în momentul în care decid să facă acest pas”, a spus Nechita. Potrivit acestuia, un tânăr are responsabilitatea de a pleca dacă simte că cele mai bune şanse pentru a învăţa şi a se dezvolta sunt în altă ţară, dar numai dacă o face pentru el şi nu pentru a obţine un job sau pentru că aşa vor părinţii. De asemenea, el mai este de părere şi că cei ce aleg să plece au o mare responsabilitate faţă de ţara lor, de a se întoarce şi de a implementa cele învăţate în sistemul din România.

Dan Nechita spune că gândirea unora dintre cei care pleacă pentru a evada, pentru a fugi sau pentru a se dezice de tot ceea ce înseamnă România este una greşită.

“Nu mi se pare o soluţie să spui un astfel de lucru. În fond, asta este identitatea ta. Eu nu am plecat din ţară ca să fug de tot ceea ce înseamnă ea, ci doar pentru a descoperi. Chiar dacă sunt în SUA de zece ani, acasă pentru mine tot România înseamnă şi plănuiesc să mă întorc în 2015, după ce termin studiile. Există multe lucruri care încep să se mişte aici şi cu toate că încă nu ştiu cu certitudine spre ce mă voi orienta în viitor, iau în calcul domenii ca cel al iniţiativelor civice, afacerilor sau cel de consultanţă “, a adăugat Nechita.

“În România poţi inova”

Legat de România se simte şi Dragoş Preda, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii de la Sorbona, Franţa, care spune că deşi i s-a oferit şansa de a îşi continua studiile de doctorat la aceeaşi facultate, acesta a decis că ţara natală reprezintă o provocare mult mai mare decât un sistem francez în care nu prea se poate veni cu ceva nou.

“Sistemul din România, într-adevăr, nu funcţionează aşa cum ar trebui. Nu avem memorie instituţională, legile se schimbă constant, taxele nu se prea colectează, iar învăţământul nu vine în ajutorul tinerilor. Tocmai pentru asta consider România atât de provocatoare. Este foarte greu să reuşeşti, dar aici poţi veni cu ceva nou, pe când afară rar se mai descoperă lucruri inedite.”

În ciuda caracterizării mediului din România ca fiind un “haos brownian”, în care totul este mai alert, iar oamenii sunt măcinaţi de viteza cu care se întâmplă totul, el spune totuşi că nu poţi să uiţi locul în care te-ai născut.

Dragoş Preda, revenit în ţară în urmă cu aproximativ patru ani şi consilier pe politici de apărare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, spune că în ceea ce priveşte oportunităţile pe care tinerii le au în România este important ca aceştia să conştientizeze că dacă sunt capabili, pot reuşi indiferent de mediul în care se află sau de instrumentele puse la dispoziţie.

“Nu contează că în România scrii cu un pix chinezesc şi că în Franţa scrii cu un Mont Blanc, cu adevărat important este modul în care o faci”, a explicat el.

Ce soluţii propun absolvenţii români din străinătate pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional

atragerea studenţilor români care au plecat la studii în străinătate în sisteme de conducere ale statului
crearea mai multor evenimente şi programe axate pe nevoile studenţilor
crearea unui cadru prin care tinerii să amendeze greşelile autorităţilor cu privire la deciziile care îi afectează în mod direct
elaborarea de studii de piaţă privind nevoile de pe piaţa muncii şi adaptarea curriculei universitare în funcţie de rezultatele cercetărilor
alocarea unor bugete mai mari învăţământului preuniversitar şi acordarea autonomiei celui superior
Autor: Corina Mirea
Sursa: ZF

Articol din Romani celebri - economie |

Comments Closed

“Mocanita de Teaca” rail line reopened after 20 years. Five million Euro investment in steam train

June 18th, 2012 |

After almost 20 years, a railway segment that connects Lechinta (Bistrita Nasaud) to Targu Mures was again crossed by a train. A steam train whose engine was made in Poland in 1949 and which will soon carry tourists between Teaca and Raciu.

A businessman from Mures County, Mihail Raspopa, is the one who took over the railway between Targu Mures and Lechinta, which stretches for 90 km. Since May 2011, the businessman has managed to repair only 35 km of the railway, between Teaca (Bistrita Nasaud) and Raciu (Mures), Mediafax reports.

“This was an investment of over five million Euro because the line was badly damaged, it took a lot of time and we needed to rebuild everything that was missing, but now comes the hard part. To be honest, I don’t know what made me start this business. I didn’t like trains before. They began to grow on me and now I’m already obsessed. Dor the time being, we run tests because we want to see if the rail is secure,” Raspopa said.

The businessman also bought a drone to monitor the railway so as to find the thieves who keep on stealing parts of the rail as soon as a segment is completed.

The train engine was made in Poland in 1949 and can pull both freight trains and passenger trains. “It’s a very good engine. It’s more difficult with maintenance because we cannot really find spare parts,” mechanic Iosif Suteu said.

The first official trip with tourists onboard will happen next Saturday. The train will make about two trips a day, especially at the end of the week, Raspopa added.

At the beginning, a trip between Teaca and Raciu will cost 65 lei at most for adults. Children will benefit from a 40% discount while discounts will also apply to pensioners, students and other categories.

The rail line crosses a magnificent looking scenery, which includes the iron bridge over Mures River, the Cenan lakes, the black pine reserve at Sausa, the Moresti archeological dig and many others.

“Mocanita de Teaca” a fost redeschisa dupa 20 de ani. Investitie de 5 milioane de euro intr-un tren cu aburi

Dupa aproape douazeci de ani, pe un tronson din linia ferata care leaga Lechinta (Bistrita-Nasaud) de Targu Mures, a circulat din nou trenul. Un tren cu abur a carui locomotiva a fost fabricata in Polonia, in 1949, si care urmeaza sa transporte in curand turisti pe ruta Teaca – Raciu.

Un om de afaceri din judetul Mures, Mihail Raspopa, este cel care a preluat, anul trecut, in concesiune linia ferata care face legatura intre Targu Mures si Lechinta si care se intinde pe 90 de kilometri. Din luna mai a anului 2011 si pana in prezent, barbatul a reusit sa reabiliteze doar 35 de kilometri din aceasta linie ferata, intre localitatile Teaca (Bistrita-Nasaud) si Raciu (Mures), informeaza Mediafax.

“A fost o investitie de peste cinci milioane de euro fiindca linia era extrem de degradata, s-a furat foarte mult si a fost nevoie sa refacem tot ce lipsea, dar de acum urmeaza greul. Sincer sa fiu, nu stiu ce m-a determinat sa ma apuc de aceasta afacere. Nu-mi placeau trenurile inainte. Au inceput sa-mi placa pe parcurs, deja sunt obsedat de ele. Deocamdata facem calatorii de proba fiindca vrem sa testam siguranta liniei. Acum (duminica – n.r.) vrem sa ajungem la Milas (la o distanta de circa 20 de kilometri de Teaca – n.r.) si sambata viitoare pana la Raciu (35 de kilometri). Atat am reusit sa reabilitam pentru inceput. Mai avem nevoie de un an-doi ca sa poata circula trenul in siguranta intre Targu Mures si Lechinta”, a declarat Raspopa.

Munca este cu atat mai ingreunata cu cat, de fiecare data cand se inlocuiesc piese lipsa, acestea sunt furate din nou, motiv pentru care concesionarul liniei a decis sa achizitioneze un aparat de zbor fara pilot, dar cu camere de supraveghere, care va filma orice miscare si il va ajuta sa gaseasca hotii.

“Locomotiva este una fabricata in Polonia, in 1949. A fost cumparata de Caile Ferate Romane si de atunci functioneaza in Romania. Poate sa duca si vagoane de marfa, si de calatori. E o locomotiva foarte buna. Cu intretinerea e mai greu, fiindca nu se prea gasesc piese de schimb. Nu se mai prea fac”, a declarat mecanicul Iosif Suteu.

Prima calatorie oficiala cu turisti va fi abia sambata viitoare.

Un traseu superb

“Trenul va circula in special la sfarsit de saptamana, cu doua curse pe zi, daca e nevoie. Traseul e foarte frumos, e superb si cred ca vor fi oameni interesati destui. Deocamdata, ducem lipsa de vagoane si acum le reconditionam, ca sa zic asa.”, a spus proprietarul trenului Mihail Raspopa.

Pentru inceput, pentru o calatorie intre Teaca si Raciu, un bilet in trenul cu aburi va costa cel mult 65 de lei pentru adulti. Copiii vor beneficia de o reducere de 40%, iar pensionarii, elevii si alte categorii speciale vor plati si ei mai putin.

Linia ingusta Targu Mures – Lechinta are 90 de kilometri lungime si traverseaza noua localitati – sapte din judetul Mures si doua din Bistrita-Nasaud. Linia a fost data in exploatare in anul 1914 pentru transport mixt, de persoane si de marfa.

Pe traseul trenului, turistii pot admira podul de fier de peste raul Mures denumit “podul celor trei poduri” pentru ca este alcatuit din trei asemenea lucrari, lacurile Cenan, populate cu specii autohtone de crap si caras, amplasate in mijlocul unei naturi salbatice cu flora si fauna specifice baltilor din Campia Transilvaniei, un veritabil “paradis al pescarilor”, dar si rezervatia de pin negru de la Sausa.

Tot pe traseul trenului se afla situl arheologic de la Moresti, care adaposteste un castru roman construit prin 122 d.H ., rezervatia cinegetica de la Santioana, bogata in vanat mic, livezile de cires de la Paunet, terenul de vanatoare din Dealul Oroiului, Dealul Bandului si multe altele.

Sourse: Bucharest Herald

Articol din Romani celebri - economie, Romania azi, Tourist in Romania (english), Turist in Romania |

Comments Closed

Aşa te fereşti de ţânţari

June 13th, 2012 |

Te învăţăm cum să scapi de insectele din casă

Periodic, este recomandat să se verifice integritatea structurală a plaselor împotriva insectelor

Ţânţarii ne dau mari bătăi de cap în această perioadă. Înţepăturile sunt neplăcute şi, în plus, insectele pot aduce boli grave. Iată câteva metode pentru a ţine ţânţarii departe de locuinţă, precum şi pentru a-i “extermina” pe cei existenţi.

Dacă locuieşti aproape de un parc cu un lac, ţânţarii sunt cea mai mare problemă a ta.

În afara pastilelor antiţânţari, care se găsesc în orice magazin, poţi folosi şi produse naturale.

Beţişoare parfumate şi frunze de nuc

Mirosul emanat de frunzele de nuc arse goneşte ţânţarii.

Acelaşi efect îl au beţişoarele parfumate;

Dacă îţi place mirosul de scorţişoară, presară zilnic într-un recipient puţin ulei esenţial şi vei scăpa şi de micile bâzâitoare.

Bicarbonat şi ulei de măsline

Bicarbonatul de sodiu are multe virtuţi, căci în spatele pudrei albe se află un puternic insecticid netoxic.

Amestecă o linguriţă de bicarbonat cu 4 linguri de ulei de măsline. Umple o sticlă cu pulverizator cu o jumătate de litru de apă şi adaugă amestecul. Pulverizează de mai multe ori pe zi, până la dispariţia insectelor.

Ulei esenţial de muşcată

Uleiul esenţial de muşcată e un excelent repulsiv pentru ţânţari. Amestecă o picătură de ulei esenţial de muşcată cu 10 picături de ulei vegetal şi aplică pe zonele expuse ale corpului.

Uleiul de cuişoare e un remediu bun împotriva ţânţarilor. Nu trebuie decât să ţii în casă un recipient mic în care torni din când în când câteva picături de ulei de cuişoare.

Condimente în ghiveci

Măghiran, mentă, cimbru, busuioc, mărar. Iată lista plantelor aromatice pe care te poţi baza că te vor scăpa de ţânţari.

Aceste plante cresc din abundenţă în balcoanele scăldate de soare. Aşa devin o adevărată armată vegetală împotriva „invadatorilor”.

Dacă în locuinţa ta există multe vaze cu flori sau acvarii, schimbă cât mai des apa din ele.

Spray-urile sunt utile

Te scapă de aceştia pentru o scurtă perioadă de timp. E foarte important să citeşti şi să respecţi indicaţiile notate pe ambalajul produsului.

În general, nu este indicat accesul oamenilor în încăperea în care a fost aplicată o cantitate mare de soluţie timp de câteva ore.

Pastilele, ieftine şi bune

Reprezintă o metodă ieftină şi de cele mai multe ori eficientă.

Acestea nu costă mai mult de 1 leu, iar efectul lor durează aproximativ o noapte.

Este bine să le achiziţionezi împreună cu dispozitivul special pentru priză.

Întreţinerea plaselor împotriva insectelor

Calitatea plaselor împotriva insectelor este oferită în timp şi de întreţinerea efectuată acestora.

Se recomandă întreţinerea lor pentru a preveni degradarea şi pentru a minimiza riscul de a permite insectelor să descopere acele locuri prin care ar putea să pătrundă în interior.

Curăţarea de praf

Plasele împotriva insectelor, mai ales cele ale căror material principal este fibră de sticlă şi au orificiile foarte mici, tind să menţină praful.

Curenţii de aer, atunci când geamul este deschis şi nu numai, atrag particulele de praf şi le depozitează pe plasă împotriva insectelor.

Curăţarea plasei în mod periodic, cu o perie, va îndepărta praful şi va permite plasei să respire.

Spălarea plaselor

Deşi de cele mai multe ori, plasele împotriva insectelor sunt fixate în exteriorul geamului, ploaia nu este de ajuns pentru a le curăţa.

În zonele secetoase, este indicat să spălaţi plasele împotriva insectelor periodic şi să le menţineţi curate.

În acest fel, atât acţiunea razelor soarelui cât şi acţiunea corozivă a diferiţilor compuşi din aer sunt îndepărtate de pe suprafaţa plaselor. Va fi asigurată astfel şi o durată mai lungă de viaţă a plaselor.

Verificarea integrităţii plaselor

Periodic, este recomandat să se verifice integritatea structurală a plaselor împotriva insectelor.

Puteţi să verificaţi prin presare dacă plasa nu s-a desprins din cadrul din lemn sau PVC.

Mai puteţi să încercaţi şi balamalele sau elementele de prindere de geam.

Acestea ar trebui să rămână fixe, nepermiţând în acest fel insectelor să găsească zone prin care să se strecoare în interior.

Verificarea periodică vă ajută să evitaţi sau să preveniţi degradarea plaselor, iar curăţarea lor vă vor asigura de integritatea acestora.

Autor: Florentina Voicu

Sursa : click

Articol din Utile |

Comments Closed

Bran castle, most expensive property in Europe and second in the world. Castelul Bran, cea mai SCUMPĂ proprietate din Europa şi pe locul doi în lume

June 10th, 2012 |

Bran castle is ranked second in a chart of most expensive properties in the world and first in Europe, according to Forbes magazine.The magazine put together a chart of most expensive properties and Bran Castle, evaluated at 140 million dollars, is the first in Europe and the second in the world.

The first place in the chart is a 165 million dollar property in Beverly Hills, California, built in 1926, where the “Godfather” was shot. The third place is a property owned by Saudi prince Bandar bin Sultan in Aspen ski resort, evaluated at 135 million dollars.

Located almost 30 km from Brasov, Bran Castle currently hosts the bran Museum which hosts collections of armors, weapons, furniture and ceramic works. The castle’s yard also hosts a small village museum, with traditional houses from Rucar-Bran region.

The museum attracts hundreds of thousands of Romanian and foreign tourists who are interested in the castle’s history, closely connected to the legend of Count Dracula.

DRACULA CASTEL

1. MOVIE HERE

2. TV Dracula

Castelul Bran, cea mai SCUMPĂ proprietate din Europa şi pe locul doi în lume

Castelul Bran este cotat de revista Forbes pe locul al doilea în topul celor mai scumpe proprietăţi din lume şi pe primul loc în Europa.

Redactorii Forbes au realizat un clasament al celor mai scumpe proprietăţi, iar Castelul Bran, evaluat la 140 de milioane de dolari, este pe primul loc la nivel european şi pe pe locul al doilea în întreaga lume.

Pe primul loc în topul Forbes este o proprietate de 165 de milioane de dolari din Beverly Hills, California, construită în 1926 şi în care s-a filmat “The Godfather”. Locul trei este ocupat de o proprietate deţinută de prinţul saudit Bandar bin Sultan în bine cunoscuta staţiune de ski Aspen şi care este evaluată la 135n de milioane de dolari.

Situat la aproape 30 de kilometri de Braşov, Castelul Bran adăposteşte în prezent Muzeul Bran, unul care găzduieşte colecţii de ceramică, mobilier, arme şi armuri. În curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiţionale din regiunea Rucăr-Bran.

Castelul Bran a fost subiectul unei dispute legale, după ce în anul 2000 a fost revendicat de descendenţi ai Habsburgilor. În anul 2006, aceştia au intrat în posesia castelului şi a domeniului aferent, însă acestea au fost în continuare administrate de statul român până pe 18 mai 2009. Înaintea retrocedării, toate colecţiile care aparţineau statului au fost mutate de la Castelul Bran la Vama Medievală, iar apoi noii proprietari au remobilat castelul cu obiecte din colecţia personală.

Anual, muzeul atrage sute de mii de turişti, români şi străini, interesaţi de istoria acestuia, strâns legată de legenda contelui Dracula.

Film cu castelul Dracula

1. Dracula Castel Movie

2. TV Dracula

Sursa: Bucharest Herald Dracula

Articol din Romania azi, Tourist in Romania (english), Turist in Romania |

Comments Closed

Prince Charles, proud to have the most beautiful household in the village. The third day of his visit to Romania. Printul Charles, mandru ca are cea mai frumoasa gospodarie din sat. A treia zi de vizita in Romania

June 10th, 2012 |

What seems to be a quiet visit by Prince Charles in Transylvania is not so at all. With every trip he takes here, the British Crown Prince makes the area more famous all over the world, according to Pro TV News.And he urges us to look at Transylvania’s wonders with more respect too. In the last few years, the prices for Saxon houses in Viscri, Saschiz or Valea Zalanului have started to go up, and locals open boarding houses for tourists in England, Germany or Italy.

In the area Valea Zalanului, an old Saxon house can cost well over 40,000 Euro, based on what condition it is in.

In Saschiz, locals admit that the prince’s frequent trips here made tourists try to find them on the map. In 1997 there was only one boarding house in Saschiz, but three new ones were built in 2009 and ten more are being built at the moment.

President Basescu receives Prince Charles on Monday

President Traian Basescu will receive Prince Charles at Cotroceni Palace on Monday, 11:30 am, according to the Presidential Administration. Basescu has previously received Charles at Cotroceni on May 20, 2011.

Printul Charles, mandru ca are cea mai frumoasa gospodarie din sat. A treia zi de vizita in Romania

Ceea ce pare doar o vizita tihnita in Ardeal a printului Charles, nu este deloc asa. Cu fiecare calatorie facuta aici, acest nobil indragostit de lucruri simple ridica zona, facand-o cunoscuta in lumea intreaga, informeaza Stirile Pro TV.

Ne indeamna si pe noi sa privim cu mai mult respect, minunatiile Transilvaniei. De cativa ani, la Viscri, Saschiz ori Valea Zalanului, preturile caselor sasesti au inceput sa urce, iar localnicii isi deschid pensiuni pentru turisti din Anglia, Germania sau Italia.

In acest peisaj cu dealuri line din inima Transilvaniei, Printul Charles adora sa hoinareasca prin locuri neumblate, iar casa de poveste din Valea Zalanului este ideala pentru odihna. Angajatii, insa, n-au timp de visare.

Dimineata, a plecat salutandu-i frumos, din poarta, pe gospodari si s-a indreptat catre Harman si Prejmer, dornic sa vada una dintre cele mai mari biserici fortificate ale zonei. La plecare, a primit in dar o tesatura taraneasca.

Si nu degeaba trag nadejde oamenii sa-i sprijine printul. Peste tot pe unde a trecut, lucrurile s-au schimbat in bine.

In zona aceasta, o casa veche saseasca poate sa coste in functie de starea in care se afla si de teren, de la 40.000 de euro in sus.

In Saschiz, localnicii recunosc deschis ca venirea printului i-a facut pe turisti sa-i caute pe harta.

In ’97, de exemplu, exista o singura pensiune in Saschiz, dar in 2009 au aparut alte 3, iar acum se toarna fundatiile la inca zece. Turistii se cazau, inainte, in Sighisoara si preferau sa faca de aici turul cetatilor pitoresti din zona.

Insa de doi, trei ani, majoritatea trag peste noapte la localnici: dau intre 80 de lei si 150, si au mic dejun inclus. Pensiunile tipice sint mici, cu cel mult 6 camere.

Grav este insa ca nu exista, la noi, o lege care sa protejeze zona de constructii moderne, si sa-i oblige pe investitori sa pastreze spiritul locului. Cit despre renovare, daca nu este un monument istoric, oricine poate schimba aspectul unei case sasesti, dupa bunul plac.

Preşedintele Băsescu îl primeşte luni pe Prinţul Charles la Palatul Cotroceni

Preşedintele Traian Băsescu îl primeşte luni, la 11,30, la Palatul Cotroceni, pe prinţul Charles, care efectuează o vizită privată în România, informează Administraţia Prezidenţială. Preşedintele Traian Băsescu l-a mai primit, în 20 mai 2011, pe Prinţul Charles, la Palatul Cotroceni.

Sursa Bucharest Herald

Articol din Romania azi, Tourist in Romania (english), Turist in Romania |

Comments Closed

Primul oraş independent energetic din România

June 7th, 2012 |

Oraşul Avrig din judeţul Sibiu va deveni primul oraş independent energetic din România până în anul 2030, iar investiţiile necesare pentru derularea acestui program se cifrează la circa 50 de milioane de euro, a declarat, joi, pentru AGERPRES, primarul oraşului Avrig, Arnold G. Klingeis, prezent la un workshop româno-chinez pentru ştiinţă şi tehnologie, derulat la Bucureşti.

În opinia acestuia, un astfel de program presupune investiţii de peste 50 de milioane de euro, o sumă rezonabilă ţinând cont de beneficiile aduse comunităţii locale.

“Sunt necesare investiţii de circa 50 de milioane de euro pentru un oraş mic, cu 14.000 de locuitori, cât are Avrig, ca să fie independent energetic şi să nu mai aibă nevoie de niciun fel de resurse fosile din alte zone. Mi se pare o sumă rezonabilă ca să devii independent energetic şi în acelaşi timp să creezi locuri de muncă în comunitate, să aduci plus valoare unor sectoare, cum ar fi agricultura, pentru că biomasa şi biogazul implică modernizarea sectorului deoarece se va produce materia primă pe nişte terenuri care oricum nu sunt valorificate, ci sunt lăsate în paragină”, a explicat primarul oraşului Avrig.

Acesta a precizat că o parte din investiţii sunt asigurate deoarece sunt companii interesate de a investi, în această zonă, în tehnologii pentru producerea de energie alternativă.

“Avem compania Bosch din Germania, care va investi pe 40 de hectare într-un parc fotovoltaic, iar o societate din Anglia va construi o centrală pe biomasă, dar mai avem şi alţi investitori pe hidro şi pe biogaz. Suntem în negocieri şi cu investitorii chinezi pentru a aduce şi alte echipamente în domeniul energiilor regenerabile. Toate acestea vor fi integrate în zona administrativă a Avrigului, vor crea locuri de muncă şi o stabilitate economică pentru oamenii din zonă”, a adăugat edilul oraşului Avrig.

Nu în ultimul rând, Arnold Klingeis a menţionat că alături de investiţiile în tehnologie sunt importante şi măsurile de eficientizare energetică.

“Energia care nu este consumată nu trebuie produsă. Este importantă încurajarea izolării termice a blocurilor, schimbarea sistemelor de iluminat, dar şi implementarea unor sisteme de management a consumului energetic într-un apartament sau o casă. Toate combinate vor avea un impact puternic asupra comunităţii, consumul se va diminua cu 60-80%, iar diferenţa va fi produsă din surse alternative. Consider că energia regenarabilă este un catalizator al dezvoltării durabile pentru comunităţile mici şi mijlocii din România”, a mai spus primarul oraşului Avrig.

Sursa: Mediafax

Articol din Energie, Romania azi |

Comments Closed

O eleva din Vaslui, castigatoarea conscursului de eseuri „ROMÂNIA MEA

June 6th, 2012 |

O eleva “de moda veche”, cum nu credeam sa mai existe pe bancile scolilor din Romania!
Gina Camelia Roman,

ELEVĂ ÎN CLASA A X-a :

Locul I la concursul de eseuri !

PILDUITOR !!!

ROMÂNIA MEA: „ŢARA CONTROVERSELOR!”

LOCUL ÎNTÂI DIN 52 DE PARTICIPANŢI.

CÂŞTIGĂTOAREA CONCURSULUI DE ESEURI „ROMÂNIA MEA”

Mi se spune că sunt un copil îndrǎzneţ aflat pe treptele maturizǎrii… Frumoasă caracterizare… Mă simt cuprinsă de un vârtej analitic şi mă gândesc că aş putea sǎ decupez scurte fragmente de viaţă autentic românească, într-o dimineaţă frumoasă de vară. De comun acord cu gândurile mele, mai ridic odatǎ binoclul şi privesc în zare pentru a da frâu liber vocii interioare. Astfel, privesc la România, aceastǎ ţarǎ teribil de simplǎ şi frumoasǎ, trecutǎ adesea prin focurile unor rǎzboaie, despre care am învăţat la istorie că nu au fost întotdeauna ale ei, aclamatǎ şi blamată, şi oacheşǎ, cu oameni care visează să trăiască în altă ţară. Iluzoriu? Nu ştiu ce să zic de la înălţimea celor 17 ani ai mei…

Este ţara mea, ţarǎ scǎpatǎ din mânǎ ce se îndreaptǎ spre un declinul sadic creat de propriile mentalitǎţi? Ar fi absurd sǎ pun aceste cuvinte pe umerii numelui de România? Nu, eu nu sunt în mǎsurǎ sǎ învinuiesc ţara pentru nimic ci doar sǎ atrag atenţia cǎtre „umilul” megieş român.

Este cert faptul cǎ într-o zi voi putea pǎrǎsi aceastǎ ţarǎ… Privesc, stagnez dar nu, stingher ca un fobist aflat în faţa propriei uşi fǎrǎ cheie… Cutez a-mi părăsi ţara şi a începe viaţa într-o ţarǎ perfectǎ? Este România o ţară perfectă? Cum ar arăta o ţară perfectă, cu oameni perfecţi? România este locul unde am crescut, am împǎrţit bucurie, tristeţe, am învǎţat sǎ iubesc, sǎ dau frâu liber imaginaţiei, sǎ cred în forţele proprii, sǎ mǎ exprim, sǎ ajut, sǎ caut rǎspunsuri, sa ignor, sǎ sper ca într-o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o ţarǎ ierarhic magnifică, iar spectacolul proastei imagini va înceta.

Mă simt prinsǎ în mrejele ţării care, cu o ultimă sforţare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzǎpezite iarna, prin adierea florilor de primavarǎ, cu aerul ei de fecioară adormitǎ de bogǎţia verii şi dezmierdată de o bǎtrânǎ toamnǎ târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie cultivatǎ cu sapa şi cu calul, de oameni care s-au chinuit să-şi dea un rost propriei vieţi. Purtǎm cu noi veacul frumuseţii, a dorului de drumeţii, a muncii obositoare de la câmp care nu? curge parcă prin vene deşi glasul biroului şi ora 7 pândeşte perfid… De undeva, din inima ţării se aude tulburător imnul în culorile sfinte de curcubeu, tricolor al unui popor ce pe zi ce trece uitǎ sǎ trǎiascǎ, având un cult al acumulării de traume. Probleme sau pǎreri tardive, puse faţǎ în faţǎ cu românul, se aud ca dintr-o crevasă: avem facilitǎţi insuficiente, fonduri inexistente, tinere talente distruse de piţipoance cu sex appeal, faptul cǎ pentru clasa politicǎ suntem simple instrumente de vot cu propuneri indecente, dacă indecenţă înseamnă echivalenţa vot – peşte congelat, cǎ noi deşi nu avem suficiente case… construim monumente, cǎ bunele maniere par a se gǎsi la intelectuali sau în aparenţǎ la cei cu portofele nepurtate în buzunar, presiuni cǎ la capǎtul sǎrǎciei se aflǎ viaţa, clubul, luxul. Cumplit este faptul cǎ fiecare dintre noi avem idealuri şi sentimente, suntem o întreagǎ naţiune ce ne cǎutam valori şi încă îndrăznim să sperăm că vom trăi o viaţǎ care sǎ nu se transforme în tipul de hranǎ fǎrǎ condiment.

Aş vrea să cred că, orice curs vor lua lucrurile, România este în noi, totul ţine de noi, redresarea ţine de noi, că le suntem datori celor care au luptat de veacuri pentru fiecare palmă de pamânt. Aş vrea să se trezească în noi spiritul civic şi să ne gândim că nu am putea privi altfel România decât locul unde copiii sunt învǎţaţi sǎ vorbeascǎ româneşte, sunt educaţi şi purtaţi de mânǎ în grǎdiniţe, apoi la şcoalǎ.

Dacǎ m-ar întreba cineva de unde sunt, cu siguranţǎ aş şti sǎ rǎspund: din Vaslui, de pe o stradǎ anume, locuiesc într-un bloc, fost gri, actualmente colorat fǎrǎ nicio noimǎ, colţ cu maneaua vecinului de la parter şi cu bormaşina celui de la 3 care sparge şi meştereşte de cel puţin un an. Mǎ uit în oglindǎ analitic, cred cǎ arǎt bine, pǎrul îmi cam face figuri, dar deja nu-l mai iau în seamǎ. Cobor scǎrile prudent, mi-e teamǎ sǎ nu alunec, a spǎlat proaspǎt femeia noastrǎ de serviciu. La capǎtul culoarului deja zǎresc aceleaşi siluete, vecinii mei care ascultǎ muzicǎ pusǎ în casǎ de afarǎ. Încerc să-i ignor, aşa cum ignor şi replica de fiecare zi a mamei, mama nu se poate abţine sǎ nu exclame „Ce dracu or face ǎştia toatǎ ziua în faţa blocului? Alţii de vârsta lor au şi copii. Mai târziu îţi dau în cap pentru o bucatǎ de pâine!” În naivitatea ei, speră… să nu ajung şi eu ca ei.

Înaintez spre ieşirea din scarǎ. Vali, un urecheat ciudat, mǎ salutǎ zâmbind cu gura plinǎ de seminţe. Schiţez un zâmbet, mǎ mai întreabǎ ceva, dar nu mai aud ce, nici nu mai doresc sǎ aflu, dar le simt privirea fix pe fundul meu. Brusc, mǎ întreb dacǎ vreunul o fi avut în viaţa lui emoţii la românǎ, sau s-o fi strǎduit la matematicǎ. Îmi vine un gând şi mai ciudat în minte. Cum or fi arǎtat când erau bebeluşi, moi şi pufoşi. Ce aşteptǎri o fi având de la ei nişte mǎmici nedormite? Unde, pe ce scarǎ a societǎţii ar trebui sǎ-i aşez? Sunt scursuri, sunt plevuşcă? Or fi, dar sunt români, la fel ca şi mine! Asta nu pot ignora. Ce şanse primesc ei şi de la cine? Ce şanse primesc eu şi de la cine? Prin urmare, eu am un reper, eu cea dintr-o familie obişnuitǎ, ei – din familii la fel de obişnuite, ca şi mine! Lǎsati de capul lor, au alte repere… Eu, de pe strada X, din blocul X ca şi ei, eu din Vaslui, ca şi ei, eu din România ca şi ei… Din România mea şi din România lor…

Mergând spre şcoalǎ, mǎ gândesc brusc la ce aş vrea sǎ mǎ fac când voi fi mare. Mesajele primite sunt cel puţin bulversante: „Şcoala româneascǎ scoate tâmpiţi”! Oi fi şi eu unul dintre ei? Cu siguranţǎ! „Medicii din România sunt cei mai slabi din Europa, şi e la modǎ sǎ te tratezi în strǎinǎtate”… Toate fetele de vârsta mea vor sǎ se facǎ modele sau… nu ştiu… Ceva care sǎ le aducǎ mulţi bani şi faimǎ.

Îmi atrage brusc, deodatǎ, atenţia un afiş publicitate rupt. Încǎ se mai observǎ zâmbetul „ca pentru pozǎ” al celui care promitea ca şi alţii… marea cu sarea! Mǎ întreb, n-o fi şi el un produs al şcolii româneşti. Dacǎ da, avem acelaşi numitor comun, eu şi cu domnul din afişe, suntem tâmpiţi. De ce aş vota un tâmpit?

Drumul cǎtre şcoalǎ e un spectacol cotidian. Îmi propun mereu sǎ vǎd ceva, o pǎrticicǎ din ţara asta. In acest moment vǎd o femeie cǎrând o sacoşe, însoţitǎ de soţul care fumeazǎ o ţigarǎ… şi simt brusc că nu mai vreau să mă gândesc la nimic…

Gina Camelia ROMAN

Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” – Vaslui

Articol din Romani celebri - scriitori |

Comments Closed