Foto: (c) Paul BUCIUTA / AGERPRES ARHIVĂ

Foto: (c) AUREL VIRLAN / AGERPRES ARHIVĂ

Astfel, în 1857, s-a înființat Școala națională de medicină și farmacie. Datorită activității lui Carol Davila, au luat ființă în țara noastră o serie de societăți științifice de profil (“Societatea medicală” — 1857; “Societatea de Cruce Roșie” — 1876; “Societatea științelor naturale” — 1876), precum și două reviste medicale: “Monitorul medical” (1862) și “Gazeta medicală” (1865). În Războiul pentru Independență (1877-1878), a condus serviciul militar al armatei. Elevii săi erau trimiși la marile facultăți din Europa: Paris, Roma, Berlin și Viena și se întorceau doctori în medicină, devenind profesori ai facultății din București.

Cu toate greutățile întâmpinate, Școala națională de medicină și farmacie s-a dezvoltat treptat și, la 12 noiembrie 1869, a devenit posibilă înființarea Facultății de Medicină din București. Timp de peste trei decenii, Facultatea de Medicină din București nu a avut un local propriu. Decanatul, biblioteca și două laboratoare funcționau în clădirea Universității, amfiteatrul de anatomie și cel de anatomie patologică la Spitalul Colțea, celelalte laboratoare în diferite imobile, pe străzile Brezoianu, Sf. Spiridon, Batiștei.

Clădirea Facultății de Medicină a fost ridicată după planurile arhitectului Louis Pierre Blanc (1860-1903). Sediul principal al instituției se află pe Bulevardul Eroilor Sanitari, unde este amplasat Palatul Facultății de Medicină. Parțial, construcția a fost terminată în 1901. La 1 octombrie, în noul local s-au deschis cursurile și laboratoarele. Clădirea a fost complet terminată și inaugurată în ziua de 12 octombrie 1903, când s-a făcut și inaugurarea statuii lui Carol Davila, așezată în fața facultății, realizată de sculptorul Carol Stork, turnată în bronz în atelierele Școlii de artă și meserii din București.

Inițiativa ridicării unui monument al lui Davila fusese luată la primul congres medical național, care a avut loc la București, în octombrie 1884. Intrarea principală, monumentală, străjuită de coloane ionice, dar și interioarele, situează edificiul printre cele mai frumoase din București. Un merit deosebit în realizarea acestei construcții, precum și în obținerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu (1858-1922), personalitate politică de primă mărime a vremii. Celebrul doctor Thoma Ionescu (creatorul rahianesteziei superioare, considerată în literatura mondială ca o metodă pur românească), numit profesor al Facultății de Medicină din București în 1895, a fost decan al Facultății de Medicină și rector al Universității cu intermitențe din 1906 până în 1926.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES ARHIVĂ

În prezent, Universitatea de Medicină și Farmacie poartă numele medicului Carol Davila (1828-1884). Rectoratul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” funcționează în casa doctor Turnescu, celebru medic chirurg, profesor la Facultatea de Medicină, casă aflată pe strada Dionisie Lupu, nr. 37. Aceasta a fost construită între anii 1893 și 1895, în stil neoclasic, specific lui Albert Galleron, arhitectul care a realizat și planurile Ateneului Român.

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” a fost clasificată, în 2011, în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație, iar clădirea ce o adăpostește este înscrisă pe Lista monumentelor istorice.

AGERPRES/(Documentare — Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea)

Porți Deschise la Palatul Elisabeta, 2013
Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

La ora 12.00, Majestatea Sa va ieși în balcon, alături de Principesa Moștenitoare și principele Radu, pentru a saluta musafirii. Intrarea este liberă.

Regele Mihai I a împlinit 93 de ani pe 25 octombrie. Cu acest prilej, în perioada 23-30 octombrie 2014, au fost organizate o serie de evenimente atât la București, cât și la Castelul Peleș din Sinaia.

Principesa moștenitoare Margareta a decorat, în numele Regelui Mihai I, la 23 octombrie, în Holul de Onoare al Castelului Peleș, o serie de personalități marcante ale vieții publice, precum și instituții culturale de referință pentru societatea românească. Ateneul Român a fost gazda, în 25 octombrie, a celei de-a șaptea ediții a concertului anual de binefacere organizat de Fundația Principesa Margareta a României.

Prezentarea publică a emisiunii filatelice speciale dedicate Regelui Mihai I, la împlinirea vârstei de 93 de ani, realizată de Romfilatelia
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

La 30 octombrie a avut loc, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, prezentarea publică a emisiunii filatelice speciale dedicată Regelui Mihai, realizată de Romfilatelia.

În 2013, aproximativ 6.000 de persoane au venit să-l vadă pe regele Mihai, la Palatul Elisabeta.

Clădirea Palatului Elisabeta din Capitală, 1990
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Palatul Elisabeta situat pe Șoseaua Kiseleff Pavel Dimitrievici nr. 28, se întinde pe o suprafață de 3 000 mp și este înconjurat de 10 000 mp de grădină. În prezent este reședința oficială permanentă a regelui Mihai, în calitatea sa de fost șef de stat.

Blazon pe fațada nordică a Palatului Elisabeta, 1990
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Proiectat în 1930, combinând elemente ale stilului brâncovenesc cu cel maur, palatul a fost inaugurat în octombrie 1937. Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Corneliu M. Marcu ca reședință a principesei Elisabeta, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria, fosta regina a Greciei și mătușă a regelui Mihai. La intrare, în partea dreaptă a ușii există o placă din aramă ce poartă gravați anii construcției și cei ai nașterii și morții arhitectului.

regele Carol al II-lea la inagurarea Palatului Elisabeta din Șoseaua Kiseleff. În imagine (de la stg. la dr.): principesa Elisabeta, fosta regină a Greciei, regele Carol al II-lea și principesa Mărioara.
Foto: (c) ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI / AGERPRES ARHIVĂ

Principesa Elisabeta nu a locuit foarte mult în acest loc, preferând să se retragă la reședința ei de la țară. S-a aflat în proprietatea acesteia până la naționalizarea din 1948. După bombardarea Palatului Regal aflat pe Calea Victoriei, la 24 august 1944, regele Mihai I a cerut permisiunea mătușii sale de a se muta în Palatul Elisabeta, unde a rămas până în momentul abdicării sale, în decembrie 1947.

Regele Mihai I la o ceremonie desfășurată la Palatul Elisabeta din București
Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

După naționalizarea sa, palatul a servit ca reședință de protocol de stat, fiind bine întreținut. Însă din anii ’90, când a devenit hotel și restaurant și până în 2001, când a fost oferit regelui Mihai, i s-a distrus mult din amenajarea sa originală interioară. Pentru a-i reda aspectul de reședință a familiei regale, au fost aduse obiecte, în principal din fostele reședințe ale reginei Mamă Elena. În prezent, mare parte a mobilierului, tablourilor, decorațiunilor sau cărților fac parte din obiectele personale ale regelui Mihai și provin de la reședința sa de la Versoix.

Evenimentul anual ‘Garden Party’, la Palatul Elisabeta, în cadrul manifestărilor organizate de Casa Regală cu prilejul zilei de 10 mai
Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / AGERPRES ARHIVĂ

În afara unui număr foarte mic de camere private, restul spațiului este public. Palatul Elisabeta găzduiește zeci de evenimente, întâlniri, dinee, mese rotunde, interviuri care aduc împreună personalități ale sectorului public, artistic și cultural, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile, ai comunităților regionale.

‘Seara Palatului Elisabeta dedicată scriitorilor români’ — lansarea proiectului ‘Scriitori pe Calea Regală’
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu bârne și Sufrageria mare sunt, de regulă, spațiile unde au loc aceste reuniuni. Totodată, oaspeților le sunt prezentate operele artiștilor români contemporani din Galeria de Artă, crea adăpostește o impresionantă colecție de lucrări semnate de Marin Gherasim, Florin Ciubotaru, Sorin Ilfoveanu, Octav Grigorescu, Vlad Ciobanu, Ovidiu Maitec, Victoria și Marian Zidaru.

Ceremonia de decorare a fostului Lord Primar al Londrei (2001-2002), Sir Arthur Gavyn, cu Ordinul ‘Coroana României’, în grad de Comandor’, de către Principesa Moștenitoare Margareta, în numele regelui Mihai, la Palatul Elisabeta
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Palatul este, de asemenea, gazda membrilor Familiilor Regale europene care vin să viziteze Bucureștiul, la invitația principesei Margareta și a principelui Radu.

Dineu oferit de principesa Margareta și principele Radu, în onoarea principelui Leka al II-lea al Albaniei, la Palatul Elisabeta
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Palatul cuprinde, pe lângă spațiile private ale Familiei Regale și spațiile publice destinate evenimentelor, birourile administrației, Secretariatul Regal, Birourile de Protocol și de Presă. Între 2002-2008, aici și-a avut sediul Biroul Reprezentantului Special al Guvernului, funcție deținută de principele Radu. De aici sunt gestionate angajamentele publice, proprietățile și proiectele de dezvoltare ale Familiei Regale.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhivă Foto: Elena Bălan; editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) zaman.ro

Într-un interviu acordat AGERPRES, cu prilejul organizării de către ICR Istanbul a Zilelor Culturii Române 2014 la Izmir, Canakkale, Salonic și Edirne, Rachieru vorbește despre programul manifestărilor, despre activitățile inițiate, dar și despre momentele dificile din cariera sa.

AGERPRES: Doamna Silvana Rachieru, de unde această prietenie a românilor cu ‘cotropitorii’ turci? Cum ați ales cultura și civilizația turcă?
Silvana Rachieru: Prietenia există de ambele părți. Apropierea culturală, bogata moștenire comună istorică au făcut ca România și cultura română să fie primite cu brațele deschise în Turcia.

De asemenea, interesul tot mai crescut către cultura turcă este vizibil și în România, fie că are ca explicație vacanțele frecvente în Turcia sau impactul serialelor turcești asupra publicului larg. În cazul meu, prietenia a început din facultate. Sunt absolventă a Facultății de istorie din Universitatea București și am descoperit cultura și civilizația turcă prin cursurile generale și de specialitate dedicate istoriei Imperiului Otoman. Ulterior, descoperirea s-a transformat în specializare și așa au rezultat un masterat și un doctorat în domeniul relațiilor româno-otomane.

AGERPRES: Aduceți aici România în culori, în sunete, în cuvinte. Ce înseamnă pentru România prezența acestui institut la Istanbul? Dar pentru românii din Turcia?
Silvana Rachieru: Vă mulțumesc în primul rând că ați amintit sloganul institutului nostru.

Pentru România este o șansă deosebită de deschidere către un spațiu cultural foarte dinamic și variat, care numai în Istanbul se adresează unei populații apropiate ca număr de cea a întregii Românii. Este o piață culturală mai nouă și probabil din acest motiv și mult mai avidă să absoarbă informație. Și de ce nu, este și o formă de împăcare cu trecutul și de depășire a stereotipurilor culturale care ne-au marcat anii de școală. Pentru noi, la ICR Istanbul, este o provocare permanentă de a face cunoscuți artiștii români și produsele culturale de succes în fața publicului turc.

Pentru românii din Istanbul, clădirea institutului — Conacul Musurus Pașa — a devenit o Casă a României, a cărei ușă este în permanență deschisă. Participă cu plăcere la programele organizate de ICR Istanbul, dar și la târgurile de primăvară și toamnă și la venirea lui Moș Crăciun, coordonate împreună cu Asociația România a diasporei din Istanbul și desfășurate în clădirea noastră. Românii din afara Istanbulului ne scriu și ne roagă să aducem evenimente și în alte orașe. În fapt, la finalul anului, când filmele românești vor ajunge și la Van, în cadrul Festivalului de film Human Rights Days organizat de Delegația Uniunii Europene, vom totaliza 29 de orașe din Turcia în care publicul local s-a întâlnit cu proiectele ICR Istanbul cel puțin o dată.

AGERPRES: Care au fost cele mai faste momente în activitatea dvs în această funcție?
Silvana Rachieru: La ICR Istanbul lucrez din 2006, anterior fiind coordonator de proiecte timp de un an și apoi director adjunct până în 2011. Așa încât s-au adunat multe momente faste în toți acești 8 ani. Fiecare proiect dus la capăt este de fapt bucuria unui gând devenit realitate.

Mergând mai în profunzime, aș menționa apariția volumelor scriitorilor români contemporani în librăriile turcești traduse de tineri traducători formați în atelierul de specialitate organizat împreună cu Agenția Literară Kalem din Istanbul. Vorbim aici de traducerea lui Norman Manea, Dan Lungu, Gabriela Adameșteanu, Dumitru Țepeneag și Mircea Cărtărescu, nume importante pentru literatură română, dar a căror apariție pe piața editorială turcă s-a întins pe parcursul a 5 ani. Esențial este că ICR Istanbul, împreună cu Agenția Kalem, a format noi traducători literari pentru limba turcă, iar impactul este vizibil pe termen lung pe piața de carte.

Faptul că din 2009, în fiecare an, în juriul celui mai mare festival de film din Turcia — Festivalul Internațional Istanbul — este invitat un cineast român, iar filmele românești nu lipsesc din program este și rezultatul anilor de colaborare cu echipa care organizează festivalul.

În octombrie anul trecut 600 de persoane au asistat cu respirația tăiată la concertul oferit de Alexandru Tomescu în Catedrala St. Antuan din Beyoglu, captați de puterea interpretării lui Bach de către un “om cu o vioară”, cum se descrie Alexandru. În momente din acestea simți că toată munca din spatele unui proiect are sens și te încarci cu energie ca să mergi mai departe.

Ar mai fi multe de spus, dar aș mai aminti doar un moment din iulie 2010 când faimoasa Piață Taksim din inima Istanbulului a fost blocată de aproximativ 5.000 de oameni care au asistat la show-ul oferit de trupa Sistem. Putem spune, fără lipsă de modestie, că pentru o seară românii au cucerit Taksimul.

AGERPRES: Ați avut și momente dificile, când ați fi vrut să renunțați?
Silvana Rachieru: Fără îndoială că anii 2012-2013 nu au fost ușori pentru activitatea ICR Istanbul. Restricțiile bugetare dure, schimbările politice, multă mass-media negativă mă puteau îndemna la renunțare.

Eu sunt însă omul lucrului dus până la capăt, nu renunț niciodată la jumătatea drumului și atunci când m-am angajat să conduc institutul a fost “la bine și la greu”. În toți acești ani s-a format o echipă la Istanbul, am șansa să lucrez cu doi coordonatori de proiecte cu experiență și cunoscători ai mediului turc: Șeila Suliman este absolventă de filologie și traducătoare de limba turcă, iar Costin Zamfir absolvent de istorie și masterand în istorie otomană, așadar persoane direct interesate și de cultura turcă, ceea ce ajută mult în promovarea inteligentă a culturii române în Turcia.

Împreună cu ei și cu colegii care acoperă problemele administrative — Alin, Olivia, Narcis, Abdullah — am trecut în 2013 prin luna de revolte de stradă Gezi Park, când gazele lacrimogene și baricadele făceau parte din peisajul nostru de zi cu zi. Totuși nici acele momente nu au împins către renunțare, ci au ajutat la o consolidare a echipei noastre din Taksim.

AGERPRES: Ce propune ICR Istanbul prin Zilele Culturii Române la Izmir, Canakkale, Salonic și Edirne? 

Silvana Rachieru: Proiectul, organizat în premieră de ICR Istanbul, este conceput în acest an pentru a promova valorile culturale românești în zona egeeană, zonă cu puternice influențe culturale și istorice comune, și se va derula în 4 orașe, timp de 2 săptămâni, cuprinzând 20 de evenimente.

Evenimentele vor debuta la Izmir pe 20 noiembrie, cel mai important oraș de pe coasta turcească a Egeei, și continuă la Canakkale, important centru universitar. Caravana culturală va trece apoi în Grecia, oferind și publicului din Salonic, cel mai important centru cultural și universitar din nordul Greciei, posibilitatea întâlnirii cu artiștii români. Ultima parte a proiectului se va desfășura la Edirne, oraș mai puțin familiarizat cu proiectele ICR Istanbul în trecut.

Anul 2014 a marcat o premieră în istoria ICR Istanbul, deoarece pentru prima dată de la înființarea institutului sunt organizate evenimente dincolo de granițele țării de reședință, extinzându-și activitatea la Salonic.

Din programul cultural al Zilelor Culturii Române vor face parte piese de teatru ale trupei Two of Us (Ana Pepine și Paul Cimpoieru), proiecții de scurtmetraje românești din ultimul an, întâlniri cu studenții și profesorii universităților locale, masterclass-uri oferite de artiștii români, întâlniri cu publicul și cu artiști locali, expoziția foto-documentară Adakale Is Alive! realizată special pentru Zilele Culturii Române, concerte ale trupei de electro world music Cobzality, precum și recitalul excepțional al sopranei Otilia Rădulescu Ipek de la Opera de Stat din Istanbul.

AGERPRES: Dezvăluiți-ne câte ceva despre activitatea Institutului. Care au fost cele mai importante proiecte ale acestui an? Dar pentru 2015?
Silvana Rachieru: Sintetizând, revenirea violonistului Alexandru Tomescu în luna aprilie la Istanbul, cu un concert Bach și Ysaye la Sinagoga Neve Shalom, la solicitarea publicului local; deschiderea cursurilor de română pentru copii în luna februarie, la care participă copiii din familiile mixte româno-turce și al căror număr s-a dublat în această toamnă; alegerea României ca țară temă la Festivalul Internațional de Film Ankara; publicarea celei de-a doua ediții a volumului ”Autori români” în Atelierul de traduceri de la Istanbul care include primele capitole din 10 romane recente ale unor scriitori români de succes, traduse în limba turcă de către participanții la atelier.

Primul volum de acest fel a fost publicat în 2011 și în urma diseminării lui au apărut în librăriile turcești romanele unor importanți scriitori români contemporani în traducerea Leilei Unal. Mai mult, chiar la începutul lunii noiembrie, a apărut pe piață primul volum al trilogiei ”Orbitor” de Mircea Cărtărescu, tradus de Sunia Acmambet.

Trebuie să amintesc și intensa activitate a institutului nostru în cadrul clusterului național EUNIC Turcia, pe care din iunie 2013 îl coordonez în calitate de președinte, ca o recunoaștere a locului pe care ICR Istanbul l-a câștigat în rândul celorlalte institute în primii mei ani de mandat. EUNIC este rețeaua institutelor culturale europene coordonată de la Bruxelles, iar pentru Turcia înființarea unei filiale a însemnat întărirea cooperării cu celelalte institute și secții culturale ale statelor europene. Numai în acest an am organizat împreună celebrarea Zilei Europei printr-un festival de stradă și a Zilei Europene a Limbilor în cadrul unui târg în care au fost promovate cursurile de limbi europene prin jocuri, muzică și dans. ICR Istanbul a fost coordonatorul principal al evenimentelor.

În paralel cu evenimentele culturale pe care le organizăm, ICR Istanbul derulează și un proiect de promovare a clădirii care găzduiește institutul, Conacul Musurus Pașa. Singura proprietate de patrimoniu a României în Turcia, clădirea a fost deschisă cât mai mult publicului în acest an prin evenimentele derulate în sălile sale, prin găzduirea unui număr în creștere de cursanți la limba română și diseminarea istoriei clădirii care acoperă mai mult de un secol.

Astfel, recent, pe 6 noiembrie, Conacul Musurus Pașa a găzduit expoziția designerului olandez Jacob de Baan și a fost punctul de plecare într-un tur organizat al reședințelor diplomatice din Istanbul, Design Palaces Walk, sub egida Bienalei de Design și a Săptămânii de Design din Istanbul.

Ca istoric, am prezentat diverse aspecte din istoria clădirii ICR Istanbul la conferințe organizate în Istanbul, București, Iași, Budapesta. Este o proprietate a statului român din 1907, fost sediu al Legației Regale a României și ulterior al Consulatului General, o bijuterie arhitectonică din inima Taksimului care trebuie atât descoperită, cât mai ales iubită.

Un proiect inedit, cu un concept aparținând în totalitate echipei ICR Istanbul, este harta interactivă Istanbulul românesc: obiective culturale și istorice de interes din Istanbul pentru istoria românilor. Harta este disponibilă în limbile română, engleză și turcă la adresa http://www.hartaicristanbul.ro. Este un proiect nu doar interesant, ci și foarte util pentru cei care își doresc să descopere această fațetă a Istanbulului.

Acestea sunt doar o parte dintre proiectele derulate până în acest moment și, așa cum menționăm, ne pregătim de o caravană de două săptămâni de evenimente în zona egeeană.

Pentru 2015 nu aș dori încă să dezvălui planurile noastre, dar cel mai important este că toate se vor derula sub egida împlinirii a 10 ani de activitate a Institutului Cultural Român “Dimitrie Cantemir” de la Istanbul. Așadar, un an aniversar pentru cultura română în Turcia și cu siguranță un an care se anunță deja bogat în participări ale artiștilor români în Istanbul și nu numai.

AGERPRES/(A — autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Târg organizat la Muzeul Național al Țăranului Român (MNTR)
Foto: (c) RADU TUȚĂ/AGERPRES ARHIVĂ

“Pentru prăznuirea celor doi importanți arhangheli, anul acesta am chemat meșteri iscusiți și gospodari de frunte, care oferă vizitatorilor produse tradiționale românești, naturale, preparate cu dragoste și respect pentru cumpărători. Aici găsiți cadoul perfect pentru sărbătoriți: icoane, cămăși tradiționale, obiecte din lemn sculptat sau pictat, vase din ceramică de Horezu și Korund, podoabe și săpunuri naturale”, menționează sursa citată.

De asemenea, “cei care au nevoie de preparate gustoase pentru masa festivă se pot aproviziona de la producători cu afumături de curcan, vită sau porc, delicatese din pește, brânzeturi pe toate gusturile, pâine cu semințe sau spanac, zacuscă, vin de Panciu, cozonaci și prăjituri de casă, sucuri naturale, dulcețuri și mere proaspăt culese de la Șomcuta Mare”.

Intrarea la târg este liberă.

* Start la a patra ediție a Festivalul Filmului Evreiesc București (Bucharest Jewish Film Festival — BJFF), ce are loc în perioada 7 — 13 noiembrie, la Cinema Studio și Muzeul Național al Țăranului Român, potrivit site-ul oficial al manifestării

Corul de copii de la Complexul Educațional ‘Lauder reut’, sustine un recital în cadrul Galei de deschidere a celei de-a doua ediții a Festivalului Filmului Evreiesc (BJFF)
Foto: (c) SORIN LUPȘA/AGERPRES ARHIVĂ

Festivalul Filmului Evreiesc București propune publicului o bogată selecție de peste 50 de filme, majoritatea în premieră în România.

Duminică, 9 noiembrie, în cadrul Galei de deschidere este prezentat filmul german ”Anderswo Anywhere Else”, în regia lui Ester Amrami.

Programul ediției de anul acesta a festivalului, disponibil online la www.bjff.ro, include lungmetraje, scurtmetraje, documentare, opere de ficțiune și filme de animație, de la cele mai noi producții până la pelicule de cinematecă, precum și expoziții de artă, workshop-uri și dezbateri cu tematică iudaică, anunță sursa citată.

Accesul la proiecții este liber, în limita locurilor disponibile, cu excepția Galei, unde accesul se va face pe bază de invitație.

Festivalul Filmului Evreiesc București este organizat de Fundația Culturală Art Promo și NOI Media Print.

* Vineri, 7 noiembrie, și sâmbătă, 8 noiembrie, actrița italiană Maria Cassi prezintă one woman show-ul “Attente al lupo”, la Sala ARCUB, de la ora 20.00.

“Attente al lupo” este un spectacol umoristic axat pe una dintre temele preferate ale actriței, respectiv diferențele dintre bărbați și femei. Maria Cassi prezintă mereu disputatul subiect într-o abordare originală, inspirându-se din relatările biblice cuprinse în Vechiul Testament, pe care le ”repovestește” într-o manieră comică explozivă, anunță într-un comunicat Centrul Cultural al Municipiului București.

Biletele pentru cele două reprezentații pot fi achiziționate de la Casa de bilete ARCUB (Str. Batiște nr. 14) sau online pe bilete.arcub.ro. Prețul biletelor este de 45 de lei (categoria I), 35 de lei (categoria a II-a), elevii și studenții plătind 25 de lei.

* Sâmbătă, 8 noiembrie, Centrul Cultural Casa Artelor invită publicul la Serile Eliad, program cultural finanțat de Primăria Sectorului 3. În fiecare week-end, între 8-30 noiembrie, au loc recitaluri de poezie și muzică în Sala Eliad, sediul Centrului Cultural Casa Artelor din bulevardul Mircea Vodă nr 5, sector 3.

Regizoarea Alice Barb, la ‘Zilele Multiculturalității — America-Istorie si Arta’ — eveniment organizat de Primăria Sectorului 3 si Centrul Cultural Casa Artelor cu prilejul Zilei Independenței Statelor Unite ale Americii, în Parcul Titan.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU /AGERPRES ARHIVĂ

“Conceptul programului Serile Eliad este semnat de Alice Barb și readuce în atenția publicului nume mari ale teatrului și jazz-ului din România, prin recitaluri de poezie, în interpretarea unică a actorilor Mircea Albulescu (8 noiembrie), Anca Sigartău (15 noiembrie), Dorel Vișan acompaniat la flaut de celebru artist Ion Bogdan Ștefănescu ( 29 noiembrie). În fiecare duminică, Muzica de jazz va încălzi această toamnă rece prin recitaluri susținute de Adrian Naidin (9 noiembrie), JazzApella (16 noiembrie), Mike Godoroja& Blue Spirit (22 noiembrie) Berti Barbera și Johnny Bica la pian (30 noiembrie)”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Centrul Cultural Casa Artelor.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Rezervările se pot face la tel 021 321 58 17.

* Muzeul Antipa lansează o invitație pentru copii și părinți pentru a participa sâmbătă, 8 noiembrie, ora 11.00, în Sala Atelier a muzeului, la o prezentare despre Leonardo da Vinci, în cadrul programului ”Mașina Timpului”.

Exponate ale Muzeului Antipa.
Foto: (c) SORIN LUPȘA /AGERPRES ARHIVĂ

Mașina Timpului este un concept original de educație și divertisment, dedicat cunoașterii vieții marilor personalități ale omenirii, se arată într-un comunicat al acestei instituții.

Vârsta minimă de înscriere este de 8 ani; muzeu recomandă ca participarea să se facă însoțită de părinți.

Durata programului este de o oră, costurile fiind, în funcție de numărul de participanți: 50 lei (un adult și un copil); 60 lei (un adult și doi copii); 80 lei (un adult și trei copii); 80 lei (doi adulți și un copil); 100 lei (doi adulți și doi copii).

Înscrierile se pot face în limita a 20 locuri, la telefon 021.305.60.31 sau pe e-mail: florentinap@antipa.ro.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu)

Inventatorul român Corneliu Birtok-Băneasa, premiat cu medalia de aur la Salonul Innova din cadrul Concursului internațional Bruxelles-EUREKA (15-17 noiembrie 2012)
Foto: (c) SORIN BLADA/AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul MEN, înscrierile de participare vor fi selectate de către Comisia de Manifestări Științifice a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare al MEN—Cercetare, iar lista invențiilor participante va fi publicată pe site-ul MEN-Cercetare (www.research.ro) până pe data de 5 noiembrie.

Ministerul Educației Naționale va asigura plata participării lucrărilor la Salon (costuri pentru chirie spațiu, construcția standului, taxa de participare, asigurări, înscriere în catalog, jurizarea invențiilor), realizarea posterelor și transportul exponatelor și al materialelor publicitare.

Costurile generate de prezentarea materialelor expoziționale și deplasarea delegaților la Salon revin participanților, precizează MEN.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Foto: (c) SIMION MECHNO/ AGERPRES ARHIVA

“Avem astăzi deosebita satisfacție să asistăm la finalizarea și operaționalizarea unei infrastructuri de cercetare de vârf la nivel mondial: Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laser (CETAL), o infrastructură la cel mai înalt nivel mondial. Institutul găzduiește cel mai puternic laser din Europa, al doilea laser al lumii capabil să producă pulsuri laser de un petawat cu o durată de 25 femtosecunde”, a declarat ministrul delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare, Mihnea Costoiu.

Potrivit acestuia, infrastructura CETAL este rezultatul unui proiect finanțat integral de la bugetul de stat cu 72 de milioane de lei în cadrul Programului național de cercetare-dezvoltare în perioada 2007-2013.

“Este unic în Europa prin gama echipamentelor și nivelul tehnologic de ultimă oră. Constituie o etapă esențială în realizarea infrastructurii ELI—NP, mai celebrul proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawați”, a spus ministrul.

El a susținut că, odată cu inaugurarea CETAL, se vor deschide noi perspective pentru cercetări de vârf, cum ar fi aplicații în fizică, chimie, biologie, medicină, energie, știința materialelor, tehnologii ultra avansate de producție care vor avea un impact important pentru economia românească.

“Chiar dacă menționăm doar uriașul potențial în domeniul accelerării de particule pentru testarea componentelor folosite în industria spațială, generarea razelor X dure pentru aplicații industriale sau protonanoterapia în medicină, se conturează o paletă spectaculoasă de direcții în care cercetarea românească va străpunge cu siguranță barierele actuale. Noua generație de cercetători din România și generațiile următoare vor avea posibilitatea să deruleze în țară proiecte de cercetare ce presupun resurse care până acum erau apanajul a doar câtorva laboratoare din SUA, Germania, Marea Britanie, Coreea de Sud. CETAL va atrage, deja a realizat aceste lucru, echipe de cercetători din străinătate, inclusiv diaspora științifică românească”, a mai declarat Costoiu.

La eveniment au fost prezenți premierul Victor Ponta, președintele Academiei Române, acad. Ionel Valentin Vlad, ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, ministrul Apărării, Mircea Dușa, secretarul de stat în Ministerul Educației Tudor Prisecaru.

AGERPRES/(A — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)