Foto: (c) zaman.ro

Într-un interviu acordat AGERPRES, cu prilejul organizării de către ICR Istanbul a Zilelor Culturii Române 2014 la Izmir, Canakkale, Salonic și Edirne, Rachieru vorbește despre programul manifestărilor, despre activitățile inițiate, dar și despre momentele dificile din cariera sa.

AGERPRES: Doamna Silvana Rachieru, de unde această prietenie a românilor cu ‘cotropitorii’ turci? Cum ați ales cultura și civilizația turcă?
Silvana Rachieru: Prietenia există de ambele părți. Apropierea culturală, bogata moștenire comună istorică au făcut ca România și cultura română să fie primite cu brațele deschise în Turcia.

De asemenea, interesul tot mai crescut către cultura turcă este vizibil și în România, fie că are ca explicație vacanțele frecvente în Turcia sau impactul serialelor turcești asupra publicului larg. În cazul meu, prietenia a început din facultate. Sunt absolventă a Facultății de istorie din Universitatea București și am descoperit cultura și civilizația turcă prin cursurile generale și de specialitate dedicate istoriei Imperiului Otoman. Ulterior, descoperirea s-a transformat în specializare și așa au rezultat un masterat și un doctorat în domeniul relațiilor româno-otomane.

AGERPRES: Aduceți aici România în culori, în sunete, în cuvinte. Ce înseamnă pentru România prezența acestui institut la Istanbul? Dar pentru românii din Turcia?
Silvana Rachieru: Vă mulțumesc în primul rând că ați amintit sloganul institutului nostru.

Pentru România este o șansă deosebită de deschidere către un spațiu cultural foarte dinamic și variat, care numai în Istanbul se adresează unei populații apropiate ca număr de cea a întregii Românii. Este o piață culturală mai nouă și probabil din acest motiv și mult mai avidă să absoarbă informație. Și de ce nu, este și o formă de împăcare cu trecutul și de depășire a stereotipurilor culturale care ne-au marcat anii de școală. Pentru noi, la ICR Istanbul, este o provocare permanentă de a face cunoscuți artiștii români și produsele culturale de succes în fața publicului turc.

Pentru românii din Istanbul, clădirea institutului — Conacul Musurus Pașa — a devenit o Casă a României, a cărei ușă este în permanență deschisă. Participă cu plăcere la programele organizate de ICR Istanbul, dar și la târgurile de primăvară și toamnă și la venirea lui Moș Crăciun, coordonate împreună cu Asociația România a diasporei din Istanbul și desfășurate în clădirea noastră. Românii din afara Istanbulului ne scriu și ne roagă să aducem evenimente și în alte orașe. În fapt, la finalul anului, când filmele românești vor ajunge și la Van, în cadrul Festivalului de film Human Rights Days organizat de Delegația Uniunii Europene, vom totaliza 29 de orașe din Turcia în care publicul local s-a întâlnit cu proiectele ICR Istanbul cel puțin o dată.

AGERPRES: Care au fost cele mai faste momente în activitatea dvs în această funcție?
Silvana Rachieru: La ICR Istanbul lucrez din 2006, anterior fiind coordonator de proiecte timp de un an și apoi director adjunct până în 2011. Așa încât s-au adunat multe momente faste în toți acești 8 ani. Fiecare proiect dus la capăt este de fapt bucuria unui gând devenit realitate.

Mergând mai în profunzime, aș menționa apariția volumelor scriitorilor români contemporani în librăriile turcești traduse de tineri traducători formați în atelierul de specialitate organizat împreună cu Agenția Literară Kalem din Istanbul. Vorbim aici de traducerea lui Norman Manea, Dan Lungu, Gabriela Adameșteanu, Dumitru Țepeneag și Mircea Cărtărescu, nume importante pentru literatură română, dar a căror apariție pe piața editorială turcă s-a întins pe parcursul a 5 ani. Esențial este că ICR Istanbul, împreună cu Agenția Kalem, a format noi traducători literari pentru limba turcă, iar impactul este vizibil pe termen lung pe piața de carte.

Faptul că din 2009, în fiecare an, în juriul celui mai mare festival de film din Turcia — Festivalul Internațional Istanbul — este invitat un cineast român, iar filmele românești nu lipsesc din program este și rezultatul anilor de colaborare cu echipa care organizează festivalul.

În octombrie anul trecut 600 de persoane au asistat cu respirația tăiată la concertul oferit de Alexandru Tomescu în Catedrala St. Antuan din Beyoglu, captați de puterea interpretării lui Bach de către un “om cu o vioară”, cum se descrie Alexandru. În momente din acestea simți că toată munca din spatele unui proiect are sens și te încarci cu energie ca să mergi mai departe.

Ar mai fi multe de spus, dar aș mai aminti doar un moment din iulie 2010 când faimoasa Piață Taksim din inima Istanbulului a fost blocată de aproximativ 5.000 de oameni care au asistat la show-ul oferit de trupa Sistem. Putem spune, fără lipsă de modestie, că pentru o seară românii au cucerit Taksimul.

AGERPRES: Ați avut și momente dificile, când ați fi vrut să renunțați?
Silvana Rachieru: Fără îndoială că anii 2012-2013 nu au fost ușori pentru activitatea ICR Istanbul. Restricțiile bugetare dure, schimbările politice, multă mass-media negativă mă puteau îndemna la renunțare.

Eu sunt însă omul lucrului dus până la capăt, nu renunț niciodată la jumătatea drumului și atunci când m-am angajat să conduc institutul a fost “la bine și la greu”. În toți acești ani s-a format o echipă la Istanbul, am șansa să lucrez cu doi coordonatori de proiecte cu experiență și cunoscători ai mediului turc: Șeila Suliman este absolventă de filologie și traducătoare de limba turcă, iar Costin Zamfir absolvent de istorie și masterand în istorie otomană, așadar persoane direct interesate și de cultura turcă, ceea ce ajută mult în promovarea inteligentă a culturii române în Turcia.

Împreună cu ei și cu colegii care acoperă problemele administrative — Alin, Olivia, Narcis, Abdullah — am trecut în 2013 prin luna de revolte de stradă Gezi Park, când gazele lacrimogene și baricadele făceau parte din peisajul nostru de zi cu zi. Totuși nici acele momente nu au împins către renunțare, ci au ajutat la o consolidare a echipei noastre din Taksim.

AGERPRES: Ce propune ICR Istanbul prin Zilele Culturii Române la Izmir, Canakkale, Salonic și Edirne? 

Silvana Rachieru: Proiectul, organizat în premieră de ICR Istanbul, este conceput în acest an pentru a promova valorile culturale românești în zona egeeană, zonă cu puternice influențe culturale și istorice comune, și se va derula în 4 orașe, timp de 2 săptămâni, cuprinzând 20 de evenimente.

Evenimentele vor debuta la Izmir pe 20 noiembrie, cel mai important oraș de pe coasta turcească a Egeei, și continuă la Canakkale, important centru universitar. Caravana culturală va trece apoi în Grecia, oferind și publicului din Salonic, cel mai important centru cultural și universitar din nordul Greciei, posibilitatea întâlnirii cu artiștii români. Ultima parte a proiectului se va desfășura la Edirne, oraș mai puțin familiarizat cu proiectele ICR Istanbul în trecut.

Anul 2014 a marcat o premieră în istoria ICR Istanbul, deoarece pentru prima dată de la înființarea institutului sunt organizate evenimente dincolo de granițele țării de reședință, extinzându-și activitatea la Salonic.

Din programul cultural al Zilelor Culturii Române vor face parte piese de teatru ale trupei Two of Us (Ana Pepine și Paul Cimpoieru), proiecții de scurtmetraje românești din ultimul an, întâlniri cu studenții și profesorii universităților locale, masterclass-uri oferite de artiștii români, întâlniri cu publicul și cu artiști locali, expoziția foto-documentară Adakale Is Alive! realizată special pentru Zilele Culturii Române, concerte ale trupei de electro world music Cobzality, precum și recitalul excepțional al sopranei Otilia Rădulescu Ipek de la Opera de Stat din Istanbul.

AGERPRES: Dezvăluiți-ne câte ceva despre activitatea Institutului. Care au fost cele mai importante proiecte ale acestui an? Dar pentru 2015?
Silvana Rachieru: Sintetizând, revenirea violonistului Alexandru Tomescu în luna aprilie la Istanbul, cu un concert Bach și Ysaye la Sinagoga Neve Shalom, la solicitarea publicului local; deschiderea cursurilor de română pentru copii în luna februarie, la care participă copiii din familiile mixte româno-turce și al căror număr s-a dublat în această toamnă; alegerea României ca țară temă la Festivalul Internațional de Film Ankara; publicarea celei de-a doua ediții a volumului ”Autori români” în Atelierul de traduceri de la Istanbul care include primele capitole din 10 romane recente ale unor scriitori români de succes, traduse în limba turcă de către participanții la atelier.

Primul volum de acest fel a fost publicat în 2011 și în urma diseminării lui au apărut în librăriile turcești romanele unor importanți scriitori români contemporani în traducerea Leilei Unal. Mai mult, chiar la începutul lunii noiembrie, a apărut pe piață primul volum al trilogiei ”Orbitor” de Mircea Cărtărescu, tradus de Sunia Acmambet.

Trebuie să amintesc și intensa activitate a institutului nostru în cadrul clusterului național EUNIC Turcia, pe care din iunie 2013 îl coordonez în calitate de președinte, ca o recunoaștere a locului pe care ICR Istanbul l-a câștigat în rândul celorlalte institute în primii mei ani de mandat. EUNIC este rețeaua institutelor culturale europene coordonată de la Bruxelles, iar pentru Turcia înființarea unei filiale a însemnat întărirea cooperării cu celelalte institute și secții culturale ale statelor europene. Numai în acest an am organizat împreună celebrarea Zilei Europei printr-un festival de stradă și a Zilei Europene a Limbilor în cadrul unui târg în care au fost promovate cursurile de limbi europene prin jocuri, muzică și dans. ICR Istanbul a fost coordonatorul principal al evenimentelor.

În paralel cu evenimentele culturale pe care le organizăm, ICR Istanbul derulează și un proiect de promovare a clădirii care găzduiește institutul, Conacul Musurus Pașa. Singura proprietate de patrimoniu a României în Turcia, clădirea a fost deschisă cât mai mult publicului în acest an prin evenimentele derulate în sălile sale, prin găzduirea unui număr în creștere de cursanți la limba română și diseminarea istoriei clădirii care acoperă mai mult de un secol.

Astfel, recent, pe 6 noiembrie, Conacul Musurus Pașa a găzduit expoziția designerului olandez Jacob de Baan și a fost punctul de plecare într-un tur organizat al reședințelor diplomatice din Istanbul, Design Palaces Walk, sub egida Bienalei de Design și a Săptămânii de Design din Istanbul.

Ca istoric, am prezentat diverse aspecte din istoria clădirii ICR Istanbul la conferințe organizate în Istanbul, București, Iași, Budapesta. Este o proprietate a statului român din 1907, fost sediu al Legației Regale a României și ulterior al Consulatului General, o bijuterie arhitectonică din inima Taksimului care trebuie atât descoperită, cât mai ales iubită.

Un proiect inedit, cu un concept aparținând în totalitate echipei ICR Istanbul, este harta interactivă Istanbulul românesc: obiective culturale și istorice de interes din Istanbul pentru istoria românilor. Harta este disponibilă în limbile română, engleză și turcă la adresa http://www.hartaicristanbul.ro. Este un proiect nu doar interesant, ci și foarte util pentru cei care își doresc să descopere această fațetă a Istanbulului.

Acestea sunt doar o parte dintre proiectele derulate până în acest moment și, așa cum menționăm, ne pregătim de o caravană de două săptămâni de evenimente în zona egeeană.

Pentru 2015 nu aș dori încă să dezvălui planurile noastre, dar cel mai important este că toate se vor derula sub egida împlinirii a 10 ani de activitate a Institutului Cultural Român “Dimitrie Cantemir” de la Istanbul. Așadar, un an aniversar pentru cultura română în Turcia și cu siguranță un an care se anunță deja bogat în participări ale artiștilor români în Istanbul și nu numai.

AGERPRES/(A — autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)