Evenimente

Facebook Twitter Email

Un grup de peste 200 de tineri va organiza un flashmob la metroul bucureștean, duminică, și îi invită pe cei care doresc să li se alăture în acest demers să se înscrie pe pagina lor de Facebook, informează un comunicat transmis AGERPRES.

Foto: (c) Grigore POPESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Gruparea intitulată “Nefiresc” își propune să aducă ineditul și creativitatea în zonele aglomerate din Capitală. Membrii grupului vor sta nemișcați, simultan, timp de cinci minute, la metroul bucureștean. Cine dorește să participe la această acțiune trebuie să completeze un formular care se găsește pe pagina evenimentului “Misiunea nr. 2 — Frozen Bucharest”, pentru a primi mail cu locul de întâlnire.

Acesta este cel de-al doilea eveniment organizat de echipa “Nefiresc”, primul fiind, la începutul acestui an, “No Pants Subway Ride”—Ziua fără pantaloni la metrou.

AGERPRES/(AS — autor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Spectacolul “Solitaritate”, creat de Gianina Carbunariu la Teatrul Național “Radu Stanca” din Sibiu, va fi prezentat pe scena Teatrului Național al Comunității Franceze – Theatre National de la Communaute Francaise de Belgique din Bruxelles în perioada 28-31 ianuarie, anunță Institutul Cultural Român (ICR) Bruxelles.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES ARHIVA

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, evenimentul se va desfășura în parteneriat cu Teatrul Național Bruxelles, în cadrul proiectului European “Cities on stage”, derulat cu fonduri europene din programul Cultura al UE (2011-2016).

“Cu o poetică proprie și o voce regizoral-dramaturgică puternică în peisajul autohton, Gianina Cărbunariu a conceput spectacolul Solitaritate pornind de la realitatea concretă a României contemporane. Cele cinci tablouri care se succed pe scenă surprind instantanee dintr-o țară în permanentă tranziție, captivă între un trecut neînțeles și un viitor incert sau idealizat”, menționează sursa citată.

Potrivit Institutului Cultural Român (ICR), spectacolul “Solitaritate” a fost prezentat, la început de an, cu sprijinul ICR, și la un alt importante teatru european — Teatro de la Abadia din Madrid unde au avut loc două spectacole, în 23 și 24 ianuarie.

“Solitaritate” a fost prezentat la Madrid cu supratitrare în engleză și spaniolă, iar la Bruxelles în limba română, cu supratitrare în limbile engleză și franceză.

Spectacolul “Solitaritate” a fost prezentat în secțiunea oficială a Festivalului de la Avignon din 2014, fiind nominalizat de presa de specialitate ca unul dintre spectacolele emblematice ale ediției 2014, care a celebrat democrația și diversitatea.

Decorul spectacolului este creat de Andu Dumitrescu, coregrafia este semnată de Florin Fieroiu; muzica de Bogdan Burlăcianu; costumele de Andrei Dinu. Din distribuție fac parte actorii Marius Turdeanu, Ciprian Scurtea, Florin Coșuleț, Diana Fufezan.

Considerată de critica de specialitate drept “copilul teribil al dramaturgiei contemporane românești”, Gianina Cărbunariu și-a început studiile dramatice în 1999, la Universitatea Națională de Teatru și Film “I.L. Caragiale”, București, unde a continuat un Masterat în Scriere Dramatică (2006).

Este membru fondator al grupului dramAcum, o platformă pentru dezvoltarea și promovarea dramaturgiei românești.

Piesele sale Stop the Tempo (2003) și mady-baby.edu/Kebab (2004), pe care le-a montat la Teatrul LUNI de la Green Hours și la Teatrul Foarte Mic, au fost traduse, publicate și montate în Germania, Franța, Irlanda, Polonia, Marea Britanie și Italia.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Adrian Drăguț)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță organizarea, joi, a conferinței publice “Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane”, prezentate de dr. Ovidiu Tentea, eveniment care continuă astfel seria “Historia Viva”, inițiată anul trecut de către instituția muzeală.

Foto: (c) Lucian TUDOSE / AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat al MNIR, transmis luni AGERPRES, evenimentul va avea loc cu începere de la orele 11,00, la sediul MNIR, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul, accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media urmând a se face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei.

“Principalele teme ale conferinței se referă la cele mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din situl arheologic prioritar Ulpia Traiana Sarmizegetusa și ale interpretărilor istorice referitoare la războaiele dacice și primele decenii de existență a provinciei romane Dacia”, menționează sursa citată, precizând că “o atenție deosebită este acordată evaluării datelor obținute prin utilizarea unor noi tehnici și tehnologii de cercetare arheologică și de teren (scanări 3D, GPR, GIS etc.)”.

Sarmizegetusa, cu numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost primul oraș al provinciei Dacia, împăratul Traian, întemeietorul ei, dorind să facă din acesta un simbol al puterii și splendorii Romei. Denumirea sa cuprinde atât statutul cel mai înalt la care putea aspira un oraș roman (colonia), numele împăratului fondator, precum și numele capitalei regatului dac, Sarmizegetusa, situată în Munții Orăștiei, la 40 km est.

Aceasta a fost prima capitală a provinciei Dacia, ulterior fiind mutată la Apulum (Alba Iulia). La Sarmizegetusa se găsea sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis, aici reunindu-se concilium trium Daciarum, care avea că principală atribuție celebrarea cultului imperial în numele tuturor comunităților din provincie. Cultul imperial era în strânsă legătură cu cel al lui Iupiter și al triadei capitoline, în Sarmizegetusa fiind construit primul capitoliu din această provincie.

“Cercetările arheologice mai recente au avut ca rezultate remarcabile descoperirea capitoliului, a templului zeilor de la Palmyra, a unor clădiri din interiorul orașului și a unei zone din necropola estică. Pe lângă cercetarea științifică, accentul a fost pus pe protejarea și punerea în valoare a sitului prin diverse proiecte de finanțare”, mai notează comunicatul MNIR.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Vicențiu Purcărea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

România va concura în prima semifinală a concursului Eurovision care se va desfășura pe 19 mai la Viena, potrivit tragerii la sorți care s-a desfășurat luni în Austria.

Foto: (c) Eurovision Song Contest/Facebook

România va concura în partea a doua a primei semifinale. În prima parte a primei semifinale se află: Grecia, Macedonia, Estonia, Olanda, Moldova, Finlanda, Belgia, Armenia, iar în cea de-a doua parte: Serbia, Danemarca, Belarus, România, Rusia, Albania, Georgia și Ungaria.

În prima parte a celei de-a doua semifinale a Eurovision, care va avea loc pe 21 mai, concurează: Norvegia, Irlanda, Cehia, Lituania, San Marino, Malta, Portugalia, Muntenegru, iar în cea de-a doua: Elveția, Azerbaidjan, Slovenia, Letonia, Polonia, Islanda, Israel, Cipru și Suedia.

Tot prin tragere la sorți s-a stabilit în care semifinală vor vota țările calificate automat în finală. Astfel, Spania, Austria și Franța vor vota pentru țările din prima semifinală, iar Germania, Italia și Marea Britanie pentru cele din cea de-a doua semifinală.

Reprezentantul României la Eurovision va fi ales în cadrul unui show live, pe 8 martie.

Compozitorii care doresc să înscrie piese pentru Selecția Națională a Eurovision 2015 o pot face începând de luni până pe 8 februarie. Piesele pot fi trimise prin poștă sau depuse direct la Registratura TVR (Calea Dorobanților nr. 191, sector 1, București), pe suport CD, cu mențiunea “Pentru Selecția Națională Eurovision 2015” înscrisă pe plic, sau electronic, la adresa eurovision@tvr.ro.

Producătorii Selecției Naționale a Eurovision 2015 sunt Iuliana Marciuc și Bogdan Ghițulescu, iar Liana Stanciu va fi, pentru al doilea an consecutiv, șefa delegației României la Viena.

În perioada 9 — 11 februarie, piesele vor fi audiate de juriu, iar pe 12 februarie vor fi anunțate cele 12 piese care vor intra în concurs.

Concursul Eurovision 2015 va avea loc la Viena, cu semifinalele pe 19 și 21 mai și finala pe 23 mai.

Eurovision este o competiție muzicală internațională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociație a televiziunilor publice din Europa. Prima ediție a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveția. Difuzat fără întrerupere, timp de 58 de ani, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive și mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiștii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără: ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecției Naționale și participă la competiția europeană din anul 1993. Cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost: de două ori, locul al treilea (Luminița Anghel & Sistem — Kiev, 2005; Paula Seling și Ovi — Oslo, 2010) și o dată, locul al patrulea (Mihai Trăistariu — Atena, 2006).

Melodia românească cu cel mai mare punctaj obținut în finala Eurovision (172 de puncte) este “Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă și interpretată de Mihai Trăistariu.


Paula Seling și Ovi au reprezentat România la Eurovision 2014 cu piesa “Miracle”, ocupând locul al 12-lea în finala care a avut loc la Copenhaga, Danemarca.

AGERPRES/(AS-autor: Florentina Peia, editor: Mihai Simionescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

La 26 ianuarie 2015 se împlinesc 25 de ani de la deschiderea spre semnare a Convenției privind Drepturile Copilului adoptată, la 20 noiembrie 1989, prin consens de Adunarea Generală a ONU printr-o rezoluție, la care a fost coautoare și România.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Până la acest moment, drepturile copilului erau incluse în cadrul mai larg al drepturilor omului, înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Ideea elaborării unui document special, care să cuprindă drepturile copilului îi aparține fondatoarei organizației Salvați Copiii din Marea Britanie, Eglantyne Jebb, care a înțeles că există nevoi specifice ce definesc copilul. Ea a sintetizat drepturile copilului într-o declarație de cinci puncte, care a fost adoptată de Liga Națiunilor în 1924, sub numele de ”Declarația de la Geneva”.

”Este foarte clar că salvarea copiilor din întreaga lume nu reprezintă o imposibilitate inerentă. Acest lucru devine imposibil doar dacă refuzăm să-l realizăm.” (Eglantyne Jebb)

Anul 1979 a fost declarat Anul Internațional al Copilului, reprezentând un moment important pentru elaborarea Convenției — pentru dezvoltarea plenară și armonioasă a personalității sale, copilul trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmosferă de fericire, dragoste și înțelegere. Un copil trebuie să fie pe deplin pregătit să trăiască independent în societate și să fie educat în spiritul idealurilor proclamate în Carta Națiunilor Unite și, în special, în spiritul păcii, demnității, libertății, toleranței, egalității și solidarității.

La 20 noiembrie 1989, în urma unor negocieri extrem de anevoioase, Convenția cu privire la Drepturile Copilului cuprinzând 54 de articole a fost, în sfârșit, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor.

România a fost printre primele state care au ratificat Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Națiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990.

Ca și celelalte state semnatare, România s-a angajat, prin ratificarea Convenției, să pună în practică toate prevederile sale, adoptând legislația necesară, făcând cunoscute drepturile copilului și militând pentru schimbarea mentalităților care îngreunează exercitarea efectivă a acestora.

Convenția a transformat modul în care sunt priviți și tratați copiii în lume. A exercitat o influență puternică și profundă asupra legislației, politicilor și programelor naționale și internaționale, a instituțiilor publice și private, a familiilor, comunităților și persoanelor. S-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul supraviețuirii, dezvoltării, protecției și participării copiilor.

Copilul, ca persoană care trebuie să se bucure de drepturile și libertățile recunoscute tuturor ființelor umane, dar și de drepturi și libertăți speciale, justificate de vulnerabilitatea și particularitățile vârstei lor, trebuie tratat cu respect, iar statul este obligat să îi asigure cele mai bune condiții de dezvoltare și respectare a drepturilor; drepturile conținute în Convenție trebuie să fie aplicate tuturor copiilor, fără discriminare.

Din 1989 și până în prezent s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul drepturilor copiilor și au fost discutate la nivel internațional probleme deosebit de importante, precum: munca copiilor, violența împotriva copiilor, copiii-soldați și exploatarea sexuală, desfășurându-se în continuare numeroase activități de promovare și respectare a drepturilor copilului.

În prezent, 195 de țări au ratificat, acceptat sau au aderat la Convenția pentru Drepturile Copilului (unele cu rezerve declarate sau interpretări), inclusiv fiecare membru al Organizației Națiunilor Unite, cu excepția Sudanului de Sud și a Statelor Unite ale Americii. SUA au semnat documentul la 16 februarie 1995, dar nu l-au ratificat.

Două Protocoale Opționale adiționale la Convenția pentru Drepturile Copilului au fost adoptate la 25 mai 2000. Primul Protocol interzice implicarea copiilor în conflicte militare, iar cel de-al doilea interzice vânzarea acestora, prostituția și pornografia infantilă. Ambele protocoale au fost ratificate de peste 150 de state.

Un al treilea Protocol Opțional a fost adoptat la New York, în decembrie 2011, privind procedura comunicărilor, care va permite copiilor sau reprezentanților acestora să depună plângeri individuale pentru încălcarea drepturilor copiilor. Documentul a intrat în vigoare la 14 aprilie 2014.

Ambasadorul Simona Miculescu, reprezentantul permanent al României la Organizația Națiunilor Unite a semnat în numele Guvernului României acest protocol, la 19 decembrie 2012, România devenind astfel cel de-al 23-lea stat semnatar la acest Protocol Opțional.

Drepturile fundamentale ale copilului cuprinse în Convenția pentru Drepturile Copilului sunt: dreptul la viață; dreptul la un nume și o naționalitate; dreptul la educație; dreptul de a-și exprima liber ideile; dreptul la îngrijire medicală; dreptul de a fi protejat împotriva oricărei formă de violență, abuz sau neglijență; dreptul la joacă și timp liber.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Elevii români cu vârste cuprinse între 11 și 19 ani pot să participe la cea de a doua competiție de robotică spațială organizată de Agenția Spațială Europeană (ESA).

Foto: ROSA/Facebook

În cadrul competiției, elevii vor fi provocați să proiecteze un robot capabil să mute o încărcătură de la un capăt al unui model al Stației Spațiale Internaționale la celălalt.

“Agenția Spațială Română (ROSA) invită elevii cu vârste cuprinse între 11-19 ani să participe la cea de-a doua competiție de robotică spațială organizată de Agenția Spațială Europeană (ESA). Aceștia sunt provocați să proiecteze un robot capabil să mute o încărcătură de la un capăt al unui model al Stației Spațiale Internaționale (ISS) la celălalt. Astronautul ESA Andreas Mogensen, care urmează să zboare la Stația Spațială Internațională pentru 10 zile în luna septembrie a acestui an în cadrul misiunii numite iriss, va fi implicat în competiție”, precizează Agenția Spațială Română într-un comunicat remis presei.

Termenul limită de primire a scrisorilor de intenție din partea echipelor de studenți este 6 februarie. Aceștia trebuie să trimită apoi un material video care va prezenta membrii echipei, strategia pe care o vor adopta pentru robotul lor și orice prototip hardware pe care l-au construit.

Totodată, 22 mai este data până la care echipele trebuie să depună documentația care cuprinde descrierea proiectului în detaliu, inclusiv partea de design a robotului, astfel încât proiectele lor să poată fi evaluate.

În luna decembrie, echipele rămase în competiție se vor reuni la ESTEC, Centrul European de Tehnologie și Cercetare Spațială, în Olanda, pentru marea finală. Pentru două zile echipele vor concura pentru a vedea care robot poate muta mai multă încărcătură dintr-o parte în alta a modelului ISS, evitând coliziunile pe drum.

“Andreas Mogensen se va afla acolo pe întreaga perioadă de timp, răspunzându-le studenților la întrebările cu privire la perioada pe care a petrecut-o în spațiu. La finalul competiției acesta va acorda premiile câștigătorilor”, precizează Agenția Spațială Română.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Institutul Cultural Român din Berlin pregătește cinefililor din capitala germană, la sfârșitul lunii ianuarie, o lungă noapte a scurtmetrajelor românești la cinematograful de artă fsk Kino din cartierul Kreuzberg.

Foto: (c) Liviu ȘOVA/AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat transmis vineri AGERPRES, evenimentul va începe pe data de 30 ianuarie, de la ora 22,00, programul proiecțiilor reunind o selecție de scurtmetraje recente cu tematici diferite: de la povești de dragoste, alienarea omului modern, situații extreme, crize existențiale, rivalitate, indecizii până la inimi zdrobite și naivități copilărești.

Filmele prezentate sunt: “Copacul”, regia: Mihai Șofronea; “Colecția de arome”, regia: Igor Cobileanski; “Plimbare”, regia: Mihaela Popescu; “Jurnal #2/, regia: Adina Pintilie; “12 minute”, regia: Nicolae Constantin Tănase; “Cai putere”, regia: Daniel Sandu; “Să mori de dragoste rănită”, regia: Iulia Rugină; “Fals pozitiv”, regia: Octav Chelaru; “O lume nouă”, regia: Toma Peiu & Luiza Pârvu și “Claudiu și crapii”, regia: Andrei Tănase.

Proiecțiile vor avea loc în prezența regizorilor Mihai Șofronea, Andrei Tănase și Octav Chelaru, care vor sta la dispoziția publicului pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri, ICR Berlin invitând în mod special studenții de film ai prestigioaselor școli de cinema din Berlin (DFFB) și HFF Potsdam-Babelsberg pentru a crea o platformă de dialog între cele două țări.

ICR Berlin propune această lungă noapte de scurtmetraje pentru a prezenta nume noi din rândul regizorilor români, consacrați sau proaspeți absolvenți ai școlilor de film din România, profitând de selecționarea a două filme românești de lungmetraj în luna februarie la Festivalul Internațional de Film de la Berlin.

Cinematograful fsk din Berlin-Kreuzberg face parte din rețeaua Europa Cinemas, finanțată de programul MEDIA al Uniunii Europene, și are în componență două săli de proiecție, una cu 100 de locuri, cealaltă cu 57. Proiecțiile ICR Berlin vor avea loc în sala mare a fsk Kino, mai precizează sursa citată.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, la 24 ianuarie 1990, a fost adoptat noul imn al României, ”Deșteaptă-te, române!” printr-un Decret-lege al CFSN.

Manifestări cu prilejul Zilei Imnului Național la Timișoara
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/AGERPRES ARHIVĂ

Versurile imnului național aparțin poetului de factură romantică Andrei Mureșanu (1816-1863), ziarist și traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.


În acel moment, poetul Andrei Mureșanu se afla, la Brașov, în calitate de profesor la Gimnaziul romano-catolic din localitate și redactor la suplimentul literar ”Foaie pentru minte, inimă și literatură” al periodicului românesc ”Gazeta Transilvaniei”.

Poemul ”Un răsunet” publicat în numărul 25 din 21 iunie 1948 al ”Foii pentru minte, inimă și literatură”, viitorul imn al României, devine, mai târziu, sub titlul ”Deșteaptă-te, române!” și pe muzica adaptată după un cântec al lui Anton Pann, marșul revoluționarilor români din Ardeal, o ”adevărată Marseilleză a românilor”, cum o numea însuși Nicolae Bălcescu. Este, apoi, cântată în toate momentele mari ale istoriei, ca un îndemn fierbinte la deșteptare și unitate națională.

”Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.


Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume 
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, 
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!




(…)



Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți, 
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, 
“Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.




(…)



Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină, 
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. 
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, 
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!’

Ca specie lirică solemnă, poezia întrunește caracteristicile imnului, în care este exprimată prețuirea față de eroi, față de evenimente de extremă importanță din viața unui popor.

Cu un titlu mobilizator, care concentrează mesajul întregului text, în cele 11 strofe ale sale, poezia conține atât un program de luptă pentru libertate și unitate națională, cât și emoția uriașă a chemării la luptă, acumularea de sentimente de revoltă față de o istorie nedreaptă, îndemnuri radicale de ieșire dintr-un ”somn de moarte” al istoriei, metaforă a uitării de sine, prin care un întreg neam își poate pierde identitatea.

Ceremonie publică dedicată Zilei Imnului Național 
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES ARHIVĂ

Începând din 1848, “Deșteaptă-te, române!” i-a însoțit pe români, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independență (1877-1878), cât și în timpul Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial.

”Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989, când acest “acum ori niciodată” a concentrat toate energiile vitale, mobilizând la maximum.

Un alt cântec reprezentativ al românilor este “Hora Unirii”, scris în 1855, de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859), pe muzica compozitorului Alexandru Flechtenmacher, dar și, mai târziu, în toate momentele, în care românii au sărbătorit marile evenimente istorice, care au marcat destinul acestei țări.


Cântărețul Gheorghe Turda interpretează Imnul Național în cadrul ceremoniei publice dedicată Zilei Imnului Național 
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES ARHIVĂ

Peste ani, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Național al României — ”Deșteaptă-te române!”.

Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.

Intonarea Imnului Național a fost reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994, iar normele de aplicare ale acesteia au fost stabilite în 2001. Există mai multe variante de intonare a imnului. În interpretare vocală prescurtată, acesta se reduce la strofele 1, 2, 4 și 11 ale poeziei.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Anca Pandea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Poetul Mihai Eminescu a fost celebrat pe 15 ianuarie, la 165 de ani de la naștere, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada României în Cuba, informează un comunicat al ambasadorului României la Havana, transmis luni AGERPRES.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

“În dimineața zilei de joi, 15 ianuarie 2015, la ora 10,00, Ambasada României, împreună cu Asociația de Prietenie Cuba-România, în colaborare cu Institutul Cuban de Prietenie cu Popoarele (ICAP), UNEAC (Uniunea Scriitorilor și Artiștilor din Cuba) și cu sprijinul Ministerului Relațiilor Externe (MINREX), a organizat la monumentul Mihai Eminescu ridicat în centrul Havanei (Vedado, Parcul Victor Hugo) tradiționala manifestare dedicată Poetului Național, Culturii și Spiritualității Românești”, se arată în comunicat.

Au fost prezenți la manifestare, printre alții, Miguel Barnet Lanza — vicepreședinte al Consiliului de Stat, președinte al UNEAC, Elio Gamez Neyra — prim-vicepreședinte al ICAP, ambasadorul Herman Portocarero — șeful Delegației UE la Havana, alături de membri ai corpului diplomatic din Cuba, Manuel Yepe Menendez, primul ambasador al Republicii Cuba la București (1961-1968), președinte de onoare al APCR, ambasador Jorge Quesada Concepcion — director adjunct al Direcției Europa și Canada (MINREX), Julie Valdez Alvarez — director Relații Internaționale al Institutului Cuban de Artă și Industrie Cinematografică (ICAIC) din partea Ministerului Culturii, reprezentanți ai altor instituții centrale și principalelor instituții media precum Granma, Prensa Latina, Radio Habana, Trabajadores.

“În cadrul evenimentului, elevii școlii Generale “Arturo Montori”, însoțiți de cadre didactice și membri de familie, au prezentat un program dedicat lui Eminescu. Momentul omagial a fost precedat de depunerea de coroane și buchete de flori în ordine UNEAC, ICAP, Ambasada și Asociația de Prietenie Cuba-România, elevii cubanezi.

Ambasadorul Dumitru Preda a evocat personalitatea lui Mihai Eminescu, cu un accent asupra copilăriei artistului, și a oferit apoi câte un tablou fotografic al festivităților din 2014 atât școlii cubaneze, cât și ICAP.

Miguel Barnet a evidențiat legăturile sale îndelungate cu cultura română și mai ales cu opera eminesciană, valoarea concepției vizionare a poetului, similitudinile cu viața, opera și acțiunea celui numit “Apostolul Independenței cubaneze”, Jose Marti, și a chemat pe toți cei prezenți să participe la lansarea în acest an a plachetei Mihai Eminescu, “Poemas eligidas”.

Prim-vicepreședintele Elio Gamez Neyra a subliniat atenția acordată de ICAP sărbătoririi marelui scriitor român, dezvoltării relațiilor cu România și poporul român.

În cursul zilei de 15 ianuarie, ambasadorul României a avut o intervenție directă la Radio Havana și a acordat scurte interviuri unor publicații și radiouri locale.

AGERPRES/(AS — autor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Se caută școli din România pentru o competiție internațională de proiecte pe tema: „Solidaritate”.

aces – Academia Școlilor din Europa Centrală dă startul unui nou concurs de proiecte școlare.

aces_foto grup_credits Katarina Jesna-Smikova

“Să fim solidari: Ne pasă, îndrăznim şi ne implicăm!” este tema competiției din acest an a concursului de proiecte dezvoltate în parteneriate școlare internaționale între școli. Pentru a opta oară, aces – Academia Școlilor din Europa Centrală invită profesorii şi elevii să propună şi să implementeze un proiect alături de parteneri internaționali. Propunerile de proiecte pot fi depuse în perioada 15 ianuarie – 15 aprilie 2015. Cele mai bune idei de proiecte selectate vor primi fonduri pentru implementare.

aces este o inițiativă educațională dezvoltată de Fundația ERSTE şi coordonată de Interkulturelles Zentrum (Viena, Austria) în cooperare cu VČELI DOM (Bratislava, Slovacia). Rețeaua de şcoli este activă în Europa Centrală şi de Sud-Est din 2006, având drept scop promovarea schimbului şi dialogului intercultural între tineri. Din rețea fac parte 15 ţări care sunt susținute de Ministerele  Educației. Până acum, peste 25.000 de elevi şi 3.600 de profesori au participat la programele aces. Începând din anul 2008, 109 școli din România au participat în competiția aces.

Tema ediției aces 2015 -2016: Solidaritatea

Deși toți oamenii sunt egali, nu toți se bucură de oportunități egale. Din nefericire, unii oameni sunt defavorizați dintr-un motiv sau altul. Unii au nevoi speciale, trăiesc sub pragul sărăciei sau sunt marginalizați din cauza etniei, a originii lor sau din cauza diferitelor circumstanţe care i-au afectat. aces îşi propune să creeze o societate în care oamenilor le pasă unii de alții, în care oamenii nu doar îşi revendică drepturile, dar îşi şi asumă responsabilitatea pentru binele tuturor. aces promovează ideea de parteneri egali şi responsabilități comune. Datorită caracterului internațional al programelor, elevii şi profesorii sunt încurajați să privească dincolo de propriile vieți şi orizonturi. Proiectul creează șansa de a dezvolta relații de prietenie cu alte persoane din alte țări şi de a observa țara din care provenim dintr-o altă perspectivă, ceea ce contribuie la îmbunătățirea gândirii critice, empatiei şi solidarității, fiind în acelaşi timp și foarte distractiv”, a explicat Robin Gosejohann, manager de proiect, Fundația ERSTE.

O singură competiție – mai mulți câștigători

În perioada 15 ianuarie – 15 aprilie 2015, școlile interesate sunt invitate să îşi găsească parteneri internaționali şi apoi să trimită o propunere de proiect comună. Invitația de înscriere în concurs se adresează școlilor din țările eligibile şi se concentrează pe un grup țintă de elevi cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani. Aplicaţia de căutare a partenerilor internaționali  este disponibilă pe site-ul aces (www.aces.or.at/partnerfinder) și ajută școlile interesate de participare să își găsească o școală parteneră. O comisie internațională selectează şi premiază cele mai bune idei. Ş colile care înscriu cele mai bune idei primesc sprijin pentru a-şi putea implementa proiectele dezvoltate în parteneriate internaționale. Întâlnirile internaţionale cu delegațiile tuturor proiectelor câștigătoare oferă o platformă care încurajează continuarea schimbului şi dezvoltării educaţionale.

aces – informații pe scurt:

Tema concursului de proiecte: Să fim solidari: Ne pasă, îndrăznim şi ne implicăm!

Termenul limită pentru înscrieri: 15 aprilie 2015

Țări participante: Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Kosovo, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-ul: www.aces.or.at

Fundaţia ERSTE

În 2003, Fundaţia ERSTE a evoluat din “Erste Österreichische Spar-Casse”, prima Bancă de Economii din Austria. Fundaţia ERSTE este acţionarul principal al Grupului Erste şi investeşte o parte din dividendele sale în dezvoltarea societăţii civile din Europa Centrală şi de Sud-Est. Fundaţia ERSTE susţine participarea socială şi implicarea societăţii civile. Obiectivul Fundaţiei este să-i aducă pe oameni împreună şi să ofere informaţii despre istoria recentă a unei regiuni care a cunoscut schimbări dramatice începând cu 1989. Fiind o fundaţie activă, îşi dezvoltă propriile proiecte în cadrul a trei programe: Dezvoltare Socială, Cultură şi Europa. www.erstestiftung.org

Interkulturelles Zentrum

Interkulturelles Zentrum (IZ) este o organizaţie independentă non–profit cu sediul în Viena, Austria. Din anul 1987, IZ sprijină parteneriatele internaţionale între şcoli, cooperarea internaţională în domeniul educaţiei, activităţile desfăşurate de tineri la nivel internaţional, precum şi educaţia interculturală şi managementul diversităţii în Austria şi în străinătate. Din ianuarie 2007, Interkulturelles Zentrum a devenit Agenţia Naţională pentru programul Uniunii Europene “Tineret în acţiune, Erasmus +”. Organizația este condusă de o echipă de manageri şi un board onorific format din experți. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.iz.or.at

VČELÍ DOM

VČELÍ DOM este o asociaţie non–profit înfiinţată în mai 2009 la Bratislava,  care dezvoltă idei şi iniţiative care ajută societatea să facă faţă provocărilor unei Europe noi şi unite. Asociaţia joacă un rol activ în descoperirea resurselor existente şi crearea unora noi care să poată stimula viaţa culturală şi socială din Slovacia, dar şi în alte ţări, în special din centrul şi sud–estul Europei. Întărirea societăţii civile şi dialogul în interiorul Europei este un obiectiv important al asociaţiei VČELÍ DOM. Principalele domenii de activitate ale asociaței sunt educația, participarea socială și cooperare prin parteneriat. Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-ul www.vcelidom.sk.

Autor BY 

Sursa: romania pozitiva 

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva