Search

Romani celebri – social

Facebook Twitter Email

Un criminalist român este unul dintre cei mai buni portretişti din Europa. Portretele robot realizate de poliţistul bihorean au ajutat la identificarea şi prinderea a sute de infractori, dar şi la găsirea unor copii dispăruţi în urmă cu mult timp. E singurul poliţist român specializat în tehnicile ilustrării îmbătrânirii faciale. Dacă n-ar fi fost talentul lui Florin Lăzău, o tânără care trăieşte în Italia n-ar fi avut nicio şansă să-şi regăsească familia, la 20 de ani după ce fata a fost dată dispărută.

Sursa: digi24

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Ovidiu Slătineanu, preşedintele Asociaţiei Neokoolt, susţine că România ar putea fi mai bine reprezentată de Cultura Cucuteni, „originea Europei”, decât de brandul lansat de Ministerul Turismului în urmă cu patru ani.

Absolvent al liceului de Artă Victor Brauner din Piatra Neamţ, Ovidiu Slătineanu (31 de ani), nu este specializat în istorie sau arheologie, dar a dezvoltat în ultimii ani o pasiune pentru studiul Culturii Cucuteni. În 2010 a înfiinţat Asociaţia non-guvernamentală Neokoolt având ca scop principal schimbarea modului superficial al majorităţii de a se raporta la cultură şi la moştenirea noastră ca neam.
Unul din proiectele recente lansate de Ovidiu Slătineanu şi de membrii asociaţiei este cel de rebranding de ţară, de conştientizare a valorii autentice pe care o are Cultura Cucuteni şi care poate aduce beneficii imaginii României, dacă este promovată aşa cum trebuie.
Mai mute detalii pe adevarul
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Corneliu Chisu, un sătmărean de 65 de ani, este singurul deputat de origine română din Parlamentul Canadei. El s-a aflat săptămâna aceasta la Satu Mare pentru a încerca să stabilească relații între firmele sătmărene și mediul de afaceri din Canada. Corneliu Chișu a vizitat mai multe companii sătmărene, cărora le-a promis sprijin pentru a intra pe piața canadiană.

Plecat de 38 de ani din România, deputatul canadian a ținut să viziteze fabrica Unio din Satu Mare, singurul ”brand” pe care și-l amintea de pe vremea când locuia în Satu Mare.

Corneliu Chișu a afirmat că va încerca să sprijine Unio să intre în relații cu companii miniere din Canada. Parlamentarul canadian s-a declarat surprins de lipsa sprijinului din partea autorităților pentru companiile din industrie, în condițiile în care în Canada există un interes major pentru a dezvolta în continuare industria.

Corneliu Chişu este originar din Satu Mare și s-a stabilit în Canada în anul 1981. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti în 1971, iar în perioada 1972-1976 a fost asistent la aceeaşi instituţie. Căsătorit cu o ita­lian­că, Corneliu Chişu părăseşte România în 1976, stabilindu-se mai întâi în Italia, de unde va emigra în Canada, în 1981.

Stabilit la Toronto, Corneliu Chişu lucrează la Delegaţia Comercială a Italiei, unde consiliază firmele italiene care vor să intre pe piaţa canadiană. Între 1985 şi 1988 face un masterat în inginerie la University of Toronto, după care activează timp de 19 ani ca ofiţer-inginer în cadrul forţelor armate canadiene. Participă la misiunile din Bosnia şi Afganistan şi primeşte mai multe distincţii, printre care Canadian Forces Decoration şi Commemorative Medal for the Golden Jubilee of Her Majesty Queen Elizabeth

II.

„Ca orice ardelean, tata s-a căsătorit cu o unguroaică”

Motivele plecării din România sunt „diverse”, însă se pierd undeva în memorie şi devin evazive. Cuvinte precum „morală”, „etică”, „legislaţie”, „toleranţă”, „rezistenţă” creionează cumva scena părăsirii ţării în 1976.

„Tatăl meu a fost secretarul general al mişcării de rezistenţă din Ardealul de Nord. Ca şi orice ardelean, s-a căsătorit cu o unguroaică. Deci, românul cu… o contradicţie. Deci, contradicţiile sunt la ordinea zilei în Ardeal”, a spus Chişu, râzând, evocând astfel frânturi de amintiri.

„Întâi a fost Italia”

Epopeea plecării spre Canada a avut o escală: Italia. Chişu ne mărturiseşte că s-a căsătorit cu o italiancă, fiica unui general italian, ceea ce a făcut ca prezenţa sa în România să fie privită cu circumspecţie.

„În 1986 am venit în ţară pentru câteva ore, la mormântul părinţilor”.

Chişu spune că a anticipat Revoluţia română, având în vedere situaţia internaţională existentă la acea vreme şi situaţia din ţară, care nu putea să mai continue pentru multă vreme.

„În 1986 am venit numai pentru câteva ore la Satu Mare, în oraşul meu natal, să vizitez mormântul părinţilor. Numai câteva ore, dar a fost o situaţie de şoc pe care am întâlnit-o. Am zis că nu va mai dura prea mult această situaţie”, ne spune Chişu.

„România a avut o dezvoltare exponenţială”

Deputatul canadian priveşte cu ochi buni evoluţia României plecând de la momentul 1989 şi consideră că societatea românească s-a apropiat de civilizaţia occidentală.

„Situaţia este înspre foarte bine. România a avut o dezvoltare exponenţială. Ceea ce văd azi în Bucureşti, unde am terminat facultatea, sau peste tot în România – oraşul meu natal nu l-am recunoscut aproape datorită construcţiilor, evoluţiilor şi apropierii cât mai rapide de civilizaţia occidentală”.

„În campanie am cheltuit 88.812 dolari, asta a fost limita”

Chişu vorbeşte dezinvolt, dar cu un pronunţat simţ al lucrului bine făcut, despre campania electorală foarte grea pe care a dus-o în Canada, în condiţii de vreme vitregă, fiind ninsoare, peste care s-au suprapus sărbătorile de Paşti.

„Există un sistem extrem de riguros în felul în care e finanţată campania. Fiecare constituent poate să contribuie la nivel federal cu 1.100 de dolari. Asta e limita contribuţiei pe care o poate face fiecare, individual. La nivel de companii sunt complet interzise contribuţiile politice din partea acestora. Ai o limită în circumscripţia ta electorală de câţi bani poţi să cheltuieşti în campanie. Limita în circumscripţia mea electorală a fost de 88.812 dolari”, ne-a mărturisit Chişu. „Am scris un cec de zece cenţi în plus, ca donaţie. Nu a fost acceptat”

Deputatul canadian de origine română ne-a spus că şi el, personal, a contribuit cu 1.100 dolari pentru campania sa, la care a mai adăugat zece cenţi, deşi ştia că aceştia nu vor fi acceptaţi.

„Am scris un cec de zece cenţi pe care l-am întors pentru că nu putea să fie acceptată ca o donaţie şi aveai o problemă dacă încălcai legea electorală”, ne-a spus Chişu.

„Mesajul în campanie trebuie să fie precis şi inteligibil”

El a vorbit detaliat despre cât este de greu să duci o campanie electorală în Canada. Campania, în afară de lipitul afişelor, care este treaba voluntarilor, constă în a da telefoane alegătorilor şi în a merge din uşă în uşă, cu un mesaj „precis şi inteligibil”.

„Trebuie să-ţi asiguri voluntarii, care te ajută să-ţi pui afişele. Trebuie să dai telefoane să convingi electoratul să te voteze pe tine şi nu pe altul. Baţi la uşi, te duci din uşă în uşă şi ai cât mai mult contact cu constituenţii. A nins în campanie, dar trebuia să fii cu zâmbetul pe buze, trebuia să spui care este politica şi platforma partidului şi ce poţi să oferi constituenţilor. E foarte important, nu poţi să stai la fiecare uşă mult timp, trebuie să ai un mesaj precis şi inteligibil”, a spus Chişu.

„Nu există mită electorală”

Corneliu Chișu a explicat că, în sistemul electoral canadian, unele persoane donează pentru că ele cred în partidul respectiv, dar nu cer altceva în schimb, ulterior.

„Crezi într-o anumită doctrină, donezi bani ca partidul să fie ales. Nu există mită electorală. Nu cunosc cum e situaţia în România, dar nu există mită electorală în Canada, cel puţin în alegerile federale”, a subliniat Chişu.

„Biciul face prezenţa în Parlamentul canadian”

El a precizat că în Legisaltivul canadian există parlamentari care lipsesc, dar motivele sunt împărtăşite şi sunt mai mult sau mai puţin justificate. Potrivit lui Chişu, există o persoană care se numeşte „whip” (biciul – n.r.) care ţine prezenţa.

„Când am fost în Parlament, m-am trezit că după 62 de ani din nou sunt în şcoala elementară, cu o bancă, cu un scaun, cu un pupitru, cum era în şcoală. Acest whip se uită, ţine prezenţa, se uită dacă eşti prezent. Avem o anumită ordine, nu trebuie să fie toată lumea, avem un ordin de serviciu, adică un anumit număr de parlamentari trebuie să fie în sală tot timpul. În timpul dezbaterii din timpul zilei este un anumit număr de parlamentari care sunt de serviciu şi oficiul whip-ului circulă, ţine prezenţa”, a spus Chişu, care a arătat că, dacă un parlamentar absentează, acest lucru este transmis premierului şi respectivul nu mai are posibilitatea de a fi promovat şef al unei comisii, asistent parlamentar sau ministru.

Mai mult, Chişu ne-a mărturisit că, în calitate de parlamentar canadian, trebuie ca, în timpul sesiunii parlamentare, să ceară oficiului whip-ului acordul pentru a lipsi de la sesiune, iar în timpul concediului trebuie să informeze whip-ul despre locul în care va merge pentru a putea fi contactat acolo în caz de urgenţă.

„Ce înseamnă traseişti? Nu am înţeles!”

„Nu avem traseiști în Canada. Rar se întâmplă ca un membru al partidului să treacă de cealaltă parte, extrem de rar. Nu cunosc ca cineva care a trecut dintr-un partid în altul să fie vreodată revotat în Parlament. Alegătorul te alege pe o platformă a partidului respectiv. În momentul în care treci la alt partid, nu mai poţi fi reales”, a spus Chişu.

El a menţionat că atitudinea alegătorului vine din simţul civic care are tradiţii în sistemul de fondare a Canadei, la baza căreia stau două naţiuni – engleză şi franceză.

„Ca parlamentar, lucrez de la opt dimineaţa până la şapte seara”

Chişu a descris şi o zi din viaţa sa de parlamentar: dezbateri, cuvântări, elaborarea de legi, comisii, circumscripţia electorală, toate acestea culminând cu o viaţă personală deschisă precum o carte.

„În fiecare zi am activitate de la opt dimineaţa până la ora şapte seara. Trebuie să participi la dezbateri, la cuvântări, în elaboarea de legi, moţiuni. Este foarte stresant şi pentru că trebuie să participi la comisii, care se intersectează cu sesiunea. În fiecare lună ai o săptămână în care poţi să te duci să lucrezi în circumscripţia electorală, dar sâmbăta şi duminica trebuie să participi la evenimente din comunitate. Viaţa personală este deschisă: afacerile tale personale, finanţare, salariu, absolut tot se cunoaşte”, a spus Chişu.

Sursa: voceatransilvaniei

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Arta fericirii este un magazin de dezvoltare personală, cu subiecte axate pe cele patru direcţii de  acţiune pentru echilibru şi dezvoltare individuală: fizic, emoţional, mental şi spiritual. Dezvoltarea personală holistică este un subiect de actualitate al acestui secol, în care oamenii încearcă din ce în ce mai mult să se detaşeze de stresul zilnic şi de limitările şi restricţiile materiale.

Este motivul pentru care zilnic, de la ora 13.20, Mirela Vaşadi stă de vorbă cu personalităţi importante ale vieţii publice, oameni care au reuşit să transforme în artă, propria lor existenţă.

„Dacă, după un sezon, vom reuşi să avem în noi măcar un dram de fericire în plus, atunci înseamnă că demersul nostru îşi va fi atins scopul. Nu-i uşor să fii fericit, dar fiecare dintre noi, cei care suntem implicaţi în acest proiect, am descoperit că nu e nici atât de greu pe cât ar părea”, adaugă co-producătorul emisiunii, Alexandra Tiniche.
Fiecare zi este dedicată discuţiilor pe un plan de dezvoltare: lunea este abordată dezvoltarea fizică, marţi se vorbeşte despre aspectele din plan moţional, miercuri despre cele din plan mental, joi sunt discutate subiectele din plan spiritual,  iar vinerea este ziua unei abordări holistice, cu accent pe problemele fundamentale care ne afectează viaţa: sărăcia, corupţia, boala, stresul, depresia.
„Să te cunoşti, să vrei în permanenţă să fii mai bun şi să şi lupţi pentru asta, să iubeşti, să fii iubit, să vezi mereu şi ce e dincolo de tine, să călătoreşti, să ştii să-ţi spui povestea, să asculţi, să înveţi, să înţelegi, să indrăzneşti, să descoperi şi să te descoperi, să reinventezi totul, să nu te temi să o iei de la capăt, să fii în echilibru cu tine şi cu ceilalţi… Cam asta înseamnă, pentru noi, drumul spre a cunoaşte ARTA FERICIRII şi cam asta ne dorim să vă transmitem şi vouă. Fiţi alături de noi în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 13:20, pe TVR 2!”, continuă Diana Dumitru, co-producătorul emisiunii.
Vizionati emsiune AICI
Sursa: tvrplus
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Initiativa unui primar din Botosani care a chemat la el in sat familii cu copii pentru a intineri populatia s-a dovedit un succes. Toate cele 12 locuinte goale pe care le-a pus la dispozitie au fost ocupate de familii dornice de un nou inceput.

  • Clasele de la scoala si gradinita s-au completat si ele, iar astfel profesorii care erau in pericol sa fie concediati isi pot pastra slujbele.

Ulitele satului Concesti, din judetul Botosani, s-au umplut de veselia pustilor care s-au mutat aici de curand. 12 familii cu 58 de fetite si baieti au lasat trecutul in urma si au inceput o viata noua in locuintele renovate si puse la dispozitie de primar. 1 copil din 5 copii este nou-venit la scoala, iar situatia este asemanatoare si la gradinita.

Anca Grigoras, educatoare: “S-au integrat foarte bine, colaboreaza foarte bine, au adus un aer nou.”

Aceasta femeie are 8 prunci si s-a mutat aici din judetul Iasi. N-a mai bataile barbatului si a pornit la drum.

Valentina Sotir, mama a 8 copii: “Am gasit linistea la Concesti si binele copiilor. Am stat cu chirie si cand am aflat ca aici se primesc case nici nu m-am mai gandit la altceva si am venit. Aici copiii sunt fericiti, nici nu mai spun.”

Aceasta mama este din Hunedoara si are sase guri de hranit. Fiul ei cel mare, elev de liceu, s-a angajat deja la o firma de constructii. Cu salariul lui, ajutorul social si alocatiile celor mici au o viata frumoasa.

Claudia Rosu, mama a 6 copii: “Fiecare vecin a venit cu ce a putut imbracaminte, incaltaminte, e mai bine aici ca ne simtim in largul nostru, ne simtim deja integrati.”

Pentru ca toate casele disponibile au fost deja ocupate, primarul se gandeste chiar sa construiasca locuinte noi si pentru alti doritori. Ideea i-a venit anul trecut cand satul era pustiu.

Sursa: stirileprotv

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Tenismanul Horia Tecău a donat maternității de la Spitalul Județean din Arad un ecograf performant, în valoare de 20.000 de euro, susținând astfel pentru a doua oară proiectul Organizației ‘Salvați Copiii’.

Potrivit unui comunicat al “Salvați Copiii”, transmis joi AGERPRES, în noiembrie 2015 Horia Tecău a donat bani pentru cumpărarea unui ventilator de suport respirator în valoare de 18.000 de euro pentru Spitalul Județean din Constanța.

Mai multe detalii pe agerpres

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Într-o lume dominată de prejudecăți, în care etichetăm și suntem etichetați la tot pasul, o mână de copii ne dau o lecție importantă. Sunt colegii Francescăi, o adolescentă imobilizată în scaunul cu rotile care s-a încăpățânat să demonstreze tuturor că acest handicap nu te împiedică să reușești. Francesca a rămas fără ambele picioare după un diagnostic primit încă de la naștere. Fratele ei este motorul său, așa cum îi place să spună pentru că împinge zilnic kilometri întregi căruciorul pentru ca sora lui să poată merge la școală. Alături de colegii care o poartă pe brațe de câte ori este nevoie, Francesca a învățat să treacă peste dizabilitate, dar are nevoie și de ajutorul nostru.

francesca1 Francesca este eleva în clasa a IX-a la Liceul DR. C. Angelescu din Găești. Dacă nu am privi sub bancă și ne-am lua după zâmbetul și spontaneitatea ei, am zice ca este un copil normal. Și chiar așa și este, doar că de câțiva ani este țintuită într-un scaun cu rotile. După un diagnostic dur primit la naștere, boala sa a evoluat și a fost nevoie de intervenția de amputare.

Ca să ajungă la cursuri, Francesca se trezește la ora 5. Microbuzul o duce dimineața la școală, dar după-amiaza fratele său, Andrei, trebuie să împingă 3 kilometri scaunul cu rotile pentru a ajunge în stație. Cu toate acestea, Francesca nu are absențe nemotivate și este un elev model. Profesorii au numai cuvinte de laudă la adresa ei. Colegii îi sunt alături în fiecare zi. Atunci când este nevoie o poartă pe brațe la etajele superioare ale liceului și o însoțesc pretutindeni. Nu au privit-o niciodată ca pe o persoană cu dizabilități.

Francesca are însă nevoie de ajutorul oamenilor cu suflet mare. Ca să se poată deplasa mai ușor ar avea nevoie de un scaun cu rotile electric și în câteva luni de proteze pentru ambele picioare. Familia ei nu are suficiente resurse, iar părinții reușesc cu greu să se descurce și să îi țina pe frați la școală. Naveta, pe lângă faptul că este dificilă, este și costisitoare. Cei care au ascultat lecția acestor copii şi îi pot oferi un sprijin Francescăi, pentru achiziţionarea unui cărucior electric, pot contacta redacţia MDI TV  – 0245 60.70.60 sau Gazeta Dâmboviţei – 0737 449 352

preluare: mditv.ro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Povestea de iubire dintre o româncă şi un francez, care a dus la o superbă afacere în Transilvania. Casa de pe Deal, un business cu puţini bani şi mult suflet

Într-o casă veche din localitatea Saschiz, judeţul Mureş, doi tineri, el francez, ea româncă, au pus pe picioare o mică afacere de familie care îmbină armonios dragostea lor pentru natură, produsele naturale şi agroturismul.

Anca Dalmasso (34 de ani) l-a cunoscut pe Charlie (32 de ani) în 2005, la Sibiu, unde Anca studia turismul iar Charlie, venit în România cu o bursă Erasmus, studia biologia. S-au îndrăgostit şi, cu un an înainte să-şi termin studiile, s-au gândit ce vor face după ce vor absolvi. Anca este de loc din Saschiz, moştenise de la bunici o căsuţă şi ceva teren iar decizia a fost, spune ea, destul de simplă.

Mai multe detalii pe adevarul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Povestea filantropului care a îmbogăţit Brăila, Nedelcu P. Chercea

A învăţat rotăria, însă, prin muncă cinstită, a făcut o avere colosală, pe care a donat-o.Bătrânii spun că industriaşul Nedelcu Chercea ar fi găsit o comoară ascunsă în hrube, de pe vremea turcilor, şi că astfel s-ar fi îmbogăţit.

A ridicat biserici şi instituţii de binefacere în Brăila, Galaţi, Tulcea, ba şi la Muntele Athos, pe timpul banditului Terente. Comuniştii i-au dărâmat statuile şi i-au pângărit mormântul.

Fabricant de “lanţuri, cuie şi caiele”, Nedelcu P. Chercea, fostul proprietar al uzinelor „Laminorul” – de departe, cel mai mare filantrop brăilean -, e reprezentativ pentru spiritul brăileanului de altădată.

Mai multe detalii pe adevarul 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

D1da37b4350d3dd9399022db197840c0 W800 H600Partidul Die Grunen a decis să o desemneze pe prima poziție la alegerile pentru Camera Deputaților din Parlamentul regional al Landului Berlin pe românca Ramona Pop.Pop a reușit să îi devanseze practic pe șefii filialei din Berlin a partidului, Bettina Jarasch și Daniel Wesener.

La congresul partidului din 2015, celor trei, alături de co-președintele fracțiunii Die Grunen din Camera Deputaților, Antje Kapek, li s-a avansat ideea să candideze într-un grup de patru, care să asigure prezența verzilor la guvernare după alegeri.

Nu toți membrii partidului au agreat această idee, iar criticii au susținut că în campania electorală este nevoie de o figură care să reprezinte partidul în presă și în fața opiniei publice.

“O să mă implic cu toate mijloacele ca în partid să fie liniște și să ne atingem obiectivul de a participa la guvernare în Berlin”, a declarat Pop.

Născută la Timișoara în 1977, Ramona Pop a emigrat în Germania în 1988, împreună cu familia ei. A absolvit liceul la Munster și s-a specializat în studii politice la Institutul Otto Suhr din cadrul Universității FU Berlin.

În 1997 s-a înscris în partidul Die Grunen, iar din 2006 a ajuns membru în Parlamentul regional din Berlin. Din 2012 este copreședinte al fracțiunii din Camera Deputaților.

Sursa: mariustuca

 

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva