Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Potrivit unui comunicat de presă al Asociației React, sângele donat cu această ocazie va fi utilizat în spitalele din București pentru salvarea pacienților supuși unor intervenții chirurgicale sau a celor care necesită preparate sanguine.

“În București, deși zilnic donează aproximativ 200 de persoane, cantitatea de sânge recoltată acoperă doar 70% din cerere. Mai mult, pentru a putea asigura anumite preparate dar și pentru a crește siguranța produselor sanguine, sistemul transfuzional are nevoie de donatori fideli, voluntari, care donează din responsabilitate față de semeni și societate. Sesiunea de sâmbătă, prin sângele recoltat, oferă o șansă pacienților din spitale și vine în întâmpinarea persoanelor ocupate dar interesate să contribuie la salvarea de vieți omenești. Astfel, potențialii donatori au acces într-o zi de weekend la un proces de donare rapid și comod”, susțin reprezentanții asociației, conform comunicatului citat.

Bucureștenii care îndeplinesc condițiile minime pentru a deveni donatori sunt așteptați să doneze sânge benevol (fără bonuri valorice) în cadrul unității mobile “O șansă pentru viață” — un autobuz special compartimentat și dotat pentru a asigura circuitul necesar pe care trebuie să îl parcurgă un donator de sânge.

Cei care donează sânge trebuie să aibă vârsta cuprinsă în intervalul 18 — 60 ani, greutate 50 — 100 kg femeile și 60 — 100 kg bărbații, să nu fi suferit în ultimele luni intervenții stomatologice sau chirurgicale, să nu aibă/nu fi avut hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie, bruceloză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele, miopie peste (-) 4 dioptrii, femeile să nu fie însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală.

Înainte de donare, se recomandă consumarea unei căni cu ceai sau cafea, un mic dejun normal (legume, fructe, fără multe proteine și grăsimi) și nu se fumează înainte și după donare cu o oră.

“O șansă pentru viață” este cel mai amplu program național de donare de sânge derulat până în prezent în România. Programul derulat de Asociația React și Fundația Vodafone România a fost lansat în mai 2008 cu scopul de a îmbunătăți sistemul transfuzional românesc. Până în prezent, în cadrul acestuia au fost recoltați mai mult de 66.000 de litri de sânge, care au salvat peste 200.000 de vieți.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)

Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

Inițiat de CIADO România, programul va debuta pe 9 mai la Palatul Național al Copiilor cu spectacolul-eveniment “Amadeus”, care va informa publicul spectator asupra simptomatologiei tinerilor consumatori de droguri. În acest context, va avea loc și o expoziție de fotografii cu tema “Tentația drogurilor și efectul lor”.

Președintele CIADO România, Gigel Lazăr, a declarat cu această ocazie că drogurile sunt o problemă a tinerei generații, datele statistice arătând că 11% dintre elevi și 21% dintre studenți sunt consumatori.

“Programele de combatere a consumului de droguri nu se aplică prea eficient, dorim cu acest program să sensibilizăm și să atragem cât mai mulți tineri. Ne bucurăm că avem alături de noi mari actori și sportivi, senatori care ne susțin proiectul”, a spus Lazăr, cu ocazia lansării acestui program.

Ministrul Tineretului și Sportului, Gabriela Szabo, a subliniat că dependența și abuzurile de droguri sunt în creștere și a dorit să tragă un semnal de alarmă în acest sens.

“Drogul nu te face campion. Educația este crucială în combaterea drogurilor, MTS își asumă responsabilitatea de a încheia parteneriate cu scopul susținerii acestor programe. (…) Promovarea sportului, un regim de viață sănătos, susținerea artei — acesta este îndemnul meu pentru tineri”, a spus Szabo.

Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici a susținut că în prezent consumul de droguri a suferit “o mutație culturală”.

“Consumul de droguri nu este un viciu, ci face parte din cultura de discotecă. (…) Din păcate, drogul îmbolnăvește creierul”, a arătat Stolnici.

Prezentă la lansarea programului, senatoarea Ecaterina Andronescu a vorbit la rândul său despre riscurile consumului de droguri, recomandând tinerilor ca după școală să facă sport și să participe la activități culturale.

“Orice act de cultură ne îmbogățește sufletul și ne ajută să ne construim viața și cariera mai departe. Dacă mulți tineri merg în sala de spectacol, este o reușită a noastră, a tuturor”, a spus Andronescu.

Programul “Artă contra drog” este realizat în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, cu sprijinul Primăriei Cluj, și atinge palierele informal și educațional. El a atras personalități ale vieții artistice, precum Sebastian Papaiani, Ion Dichiseanu, Victoria Cociaș, George Piștereanu.

Spectacolele “Amadeus” vor mai fi susținute pe 11 mai la Teatrul Național de Operă și Balet din Constanța, 12 mai — Casa de Cultură a Studenților din Cluj, 13 mai — Casa de Cultură a Sindicatelor Satu Mare, 14 mai — Casa de Cultură a Sindicatelor Oradea, 18 mai — Casa de Cultură a Sindicatelor Galați, 19 mai — Casa de Cultură a Studenților Iași, 20 mai — Casa de Cultură a Sindicatelor Bacău și pe 23 mai la Palatul Național al Copiilor București.

AGERPRES/(A, AS—autor: Mihaela Tudorache, editor: Florin Marin)

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES

Printre piesele care suscită interesul se regăsesc fibula cu butoni în formă de ceapă, o serie de aplice de harnașament, catarame și capete de curea folosite la încălțăminte, o catamară mare încrustată cu granate, cercei din aur cu capete poliedrice ajurate, precum și un inel sigilar, pe care specialiștii le atribuie familiilor regale ale gepizilor.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES

Toate aceste piese din aur, expuse la Târgu Mureș, prezintă o variantă specială de folosire a stilului Cloisonne, care suprinde prin perfecțiune, piesele fiind adevărate mozaicuri în miniatură, decorate, brodate pe margine cu granate mici, semisferice, cu casete cu pereții ondulați și sunt încrustate cu granate inclusiv pe cant.

Șefa secției de Arheologie a Muzeului Județean Mureș, Nicoleta Man, a declarat pentru AGERPRES că pentru intervalul dintre secolele al V-lea și al VII-lea în centrul Transilvaniei se detașează trei tezaure impresionante ca dimensiune, calitate artistică și atribuire etnică și culturală — tezaurele de la Apahida, Someșeni și Florești, toate din județul Cluj.

‘La Apahida, în apropierea orașului roman Napoca, au fost descoperite de-a lungul timpului în 1889, 1968 și 1979 trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor (migratori de origine germanică care în secolul al V-lea s-au stabilit în Bazinul Pannonic, ajungând și în Vestul Transilvaniei, n.r.). Nu se păstrează informații amănunțite despre condițiile de descoperire a lor, dar natura pieselor descoperite ca inventar funerar este grăitoare. Primul mormânt a fost descoperit accidental la marginea estică a cimitirului din Apahida în anul 1889. O parte a inventarului a fost recuperat și a intrat în patrimoniul muzeului clujean, iar două piese au fost achiziționate de pe piața de antichități de către Muzeul Național Maghiar (inelul sigilar cu monogramă și un pandantiv cu clopoței)’, a spus Nicoleta Man.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES

Potrivit arheologului, din acest mormânt s-au păstrat mai multe obiecte din aur: o fibulă cu butoni în formă de ceapă, o brățară, trei inele dintre care unul sigilar cu numele posesorului OMAHARUS și unul gravat cu trei cruci, o cataramă de centură încrustată cu granate, șase pandantive cu clopoței, două căni de argint, unele dintre acestea fiind prezentate la Târgu Mureș.

Nicoleta Man a arătat că inelul cu numele OMAHARUS poate fi interpretat ca un atribut al statutului moștenitor al posesorului, în timp ce crucile existente subliniază proveniența dintr-un mediu care cunoștea valorile creștinismului.

Al doilea mormânt princiar de la Apahida a fost descoperit în 1968 de către muncitorii care săpau o groapă pentru un stâlp electric. ‘Au ascuns descoperirea, aflându-se despre ea în februarie 1969, când au fost recuperate parțial piesele și s-au executat săpături de recuperare a restului de inventar din mormânt. Inventarul era format din podoabe, aplici, garnituri, catarame, 15 piese de joc, zăbale și piese de harnașament. Toate piesele sunt din aur și bogat decorate cu granate. Obiectele depuse în mormânt ne vorbesc despre statutul aparte al celui înmormântat, astfel fibula cu butoni reprezenta o insignă purtată doar de un grup restrâns de oficiali ai Imperiului Roman, căpătând valoare simbolică numai în relațiile cu Imperiul Roman (…) Deși descoperite în afara granițelor politice ale Imperiului Roman, toate indică încadrarea personajului în sistemul ierarhic politico-militar roman’, a remarcat arheologul.

Potrivit Nicoletei Man, cel mai probabil datorită asemănării stilistice a execuției, piesele din cele două morminte au fost realizate în același atelier și anume undeva în Imperiu, probabil la Constantinopol, iar prezența lor la Apahida poate sugera ideea existenței unei legături privilegiate între Imperiu și comunitatea gepidică de la Apahida.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES 

Un alt tezaur, cel de la Cluj-Someșeni a fost descoperit întâmplător în 1963, de către muncitorii care săpau gropi pentru răsadnițe. ‘Tezaurul a fost descoperit la marginea satului, la câțiva kilometri distanță de tezaurul de la Apahida. Toate piesele au fost depozitate într-un vas, inițial a avut peste un kilogram. Din această greutate s-au recuperat 618 grame. Tezaurul se compune din mai multe tipuri de pandantive, de perle și mărgele, un medalion masiv ornamentat pe față cu o cruce, patru inele, două brățări și două catarame. Toate sunt filigranate și decorate cu granate. Evident, contextul descoperirii sugerează ascunderea, depunerea tezaurului în mod voluntar în pământ, metodă folosită des în epocă datorită instabilității politico-militare’, a mai spus Man.

Arheologul a mai spus că în perioada septembrie 2006 — iunie 2007, cu ocazia construirii centrului comercial Polus din comuna Florești, județul Cluj, a fost descoperită și o necropolă din epoca migrațiilor compusă din 121 de morminte, care au fost atribuite tot gepizilor.

‘Un mormânt se remarcă prin inventarul funerar fastuos și poziția relativ izolată, fiind amplasat la 20 metri distanță de celelalte. Conform studiului antropologic, defuncta era o tânără care a decedat la vârsta de 18-20 de ani. Inventarul funerar este extrem de bogat, fiind singurul mormânt de epocă gepidă care conține aproape în totalitate obiecte din aur: podoabe și piese de port. Tânăra gepidă purta cercei din aur cu capete poliedrice ajurate, lăcașurile fiind umplute cu pietre, probabil almandine, care au dispărut încă din antichitate. De asemenea, purta un colier cu 9 pandantive din aur identice. Tunica se pare că era prinsă pe umeri cu două ace din aur, înlocuind clasicele fibule. Din cordonul care îi lega hainele pe talie s-a păstrat numai catarama din aur’, a precizat Nicoleta Man.

Arheologii cred că mormântul de la Florești — Polus aparține unei aristocrate est-germanice și se înscrie în rândul celor mai fastuoase morminte princiare descoperite nu numai în Transilvania, ci în toată Europa.

‘Prin bogăția și diversitatea obiectelor de inventar, mormântul aduce noi contribuții referitoare la moda aristocrației feminine din a doua jumătate a secolului al V-lea. Alături de importantele descoperiri din zonă (mormintele regale de la Apahida, tezaurul de la Someșeni, mormântul princiar de la Turda etc.), mormântul de la Florești — Polus aduce argumente importante în privința existenței regatului gepid din Transilvania, al cărui centru de putere se afla în zona orașului antic Napoca’, a subliniat arheologul.

Nicoleta Man a precizat că toate aceste trei tezaure clujene — alături de alte sute de piese din aur și argint, expuse la Sala de Oglinzi a Palatului Culturii, în Expoziția ‘Aurul și argintul antic al României’ — încântă prin măiestria execuției, putând fi așezate în rândul pieselor cu o valoare artistică deosebită.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES

‘Făcând abstracție de aceste evaluări, aurul și argintul, atât cantitativ cât și calitativ, ne oferă indicii despre elemente de viață — economice, statut social și cultural, rit și ritual funerar — prin interpretarea contextului descoperirilor (…) În zorii Evului Mediu, când granițele culturale și etnice nu erau bine delimitate la hotarele Imperiului Roman, obiectele lucrate din aur și argint s-au bucurat constant de un statut special, putând fi tezaurizate sau în perioade de cumpănă reduse la valoarea intrinsecă a metalului. Unele dintre ele, încărcate de valoarea prestigiului sau simbolică, s-au păstrat în rândul familiilor sau comunităților timp de mai multe generații, unele au fost uzate, considerate demodate și atunci au fost topite și refolosite pentru confecționarea altor piese. Ceea ce pe noi ne încântă astăzi într-o mare măsură reprezintă de fapt pentru purtătorii lor piese de podoabă, simple accesorii ale vieții acestor oameni. Evident că podoabele, în funcție de calitatea și cantitatea lor, denotă atât statutul cât și situația economică a deținătorului, chiar și gradul de prosperitate al comunității când e vorba de obiecte de cult sau însemne ale puterii. Oricum, o podoabă cu lucrătură fină se pretează la veșminte pe măsură, cu alte cuvinte o anumită etichetă, un cadru adecvat în care aceste podoabe să fie purtate, arătate, văzute și admirate’, a conchis Nicoleta Man.

Morminte ale gepizilor au mai fost descoperite în 2004, la Vlaha — 202 morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr — și la Turda în județul Cluj, precum și în județul Sibiu la Miercurea Sibiului, Brăteiu, Șeica Mică, Sibiu, dar și în județul Mureș, la Morești, însă comorile de la Apahida, Florești și Someșeni nu au fost nicicând egalate.

AGERPRES / (A — autor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă)

Foto: (c) Codruța DRAGOESCU / Arhiva AGERPRES

La momentul respectiv, Republica Moldova era republică unională, făcând parte, până la data de 27 august 1991, când și-a proclamat independența, din fosta Uniune Sovietică.

Primul “Pod de Flori” a avut loc la data de 6 mai 1990. Acțiunea, intitulată “Podul de flori de la Prut”, a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni în colaborare cu Asociația culturală București-Chișinău și împreună cu Frontul Popular Moldova. Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză, și invers, cetățenilor din Republica Moldova să treacă fără viză specială în România. În acest sens au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, opt puncte de trecere: Miorcani — Pererita, Stânca — Costești, Iași — Sculeni, Ungheni — Pod Ungheni, Albița — Leușeni, Fălciu — Țiganca, Oancea — Cahul și Galați — Giurgiulești. După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.

La ora 12.00, ora oficială a Bucureștiului, devenită și ora oficială a Chișinăului, un sobor de preoți a oficiat un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga și din dreapta Prutului au răsunat, pentru prima dată, după decenii, împreună. Apoi, apele Prutului au primit din cea mai nordică așezare de pe harta României, de la Miorcani și de-a lungul întregului curs, ofranda de flori, dăruită de cei prezenți într-un gest simbolic.

Foto: (c) Codruța DRAGOESCU / Arhiva AGERPRES

A urmat momentul trecerii Prutului, moment de vârf al acțiunii, întâlnirea între participanți, adevărată sărbătoare a cugetului și simțirii tuturor celor prezenți. S-au prezentat spectacole de muzică și jocuri populare, s-a toastat pentru rod bogat pe ogoare, pentru sănătatea oamenilor, pentru îndeplinirea idealurilor de fericire a fiecăruia.

Într-un manifest semnat de mai mulți lideri de asociații politice și civice din Republica Moldova se spunea că: “Prutul a fost și va rămâne o apă care unește două maluri ale Moldovei. De când acest râu a despărțit frate de frate, sufletul înjumătățit al românului a tot umblat peste apa lui, ca Isus peste apele mării. Conștiința, credința, spiritul n-au avut hotare. Cei care au încercat să le hotărnicească s-au făcut de rușine în fața lui Dumnezeu și a lumii întregi. Noi românii suntem la noi acasă ‘de la Nistru pân’ la Tisa’, din vârful Carpaților până la mare. Și această casă o vrem de acum înainte cu toate ușile deschise, pentru a ne putea vedea la față cu frații de același sânge și pentru a ne întregi sufletele.”

După cum a declarat ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu, “zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii de la Vest de Prut au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”. La rândul său, Mircea Druc, fost prim-ministru al Republicii Moldova, mărturisea că tot ce l-a interesat în acele momente era “privirea nedumerită a grănicerilor sovietici aflați în confuzie și derută totală. Așa ceva nu mai văzuseră niciodată!”

În componența delegației oficiale a Republicii Moldova au participat la eveniment viceprim-ministrul de atunci Mihai Platon, președintele FPM, Ion Hadîrcă, Ministrul Culturii și Cultelor, Ion Ungureanu, precum și Vladimir Voronin, pe atunci ministru de Interne, ulterior președinte al Republicii Moldova timp de opt ani (din 4 aprilie 2001 până în 11 septembrie 2009).

Foto: (c) Codruța DRAGOESCU / Arhiva AGERPRES

Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul, pe o barcă de cauciuc. “Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, avea să-și amintească poetul într-un interviu realizat în luna mai 2008.

Același Grigore Vieru relata în lucrarea sa “Primul testament” că “La Pod, în satul meu, venise și un medic din Chișinău cu băiețelul său care să fi avut vreo patru anișori și căruia tatăl său îi promisese încă la Chișinău că va vedea români. Cei de pe malul drept erau uzi leoarcă. Oamenii din Pererâta mea aduseseră în fugă haine uscate pentru oaspeții doriți. Se vorbea într-o limbă comună — în română. După două-trei păhăruțe de țuică începuseră să cânte — intonau aceleași cântece comune. La vârsta când încă nu era atins de minciunile noastre lingvistice, băiețelul medicului întrebase cu o naivitate cuceritoare pe tatăl său: ‘Tată, mi-ai promis să-mi arăți români. Care-s ei?'”.

Tot la 6 mai 1990, o delegație de parlamentari din RSS Moldovenească, din care au făcut parte, între alții, Nicolae Costin, primarul orașului Chișinău, părintele Petru Buburuz, Vasile Nedelciu și Mihai Ghimpu, deputați ai poporului, a fost oaspetele municipiului Iași. Ei au vizitat Complexul cultural “Mihai Eminescu” din Grădina Copou, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Biserica trei Ierarhi, Palatul Culturii, alte monumente istorice și de artă ieșene și au efectuat un tur al orașului.

Foto: (c) Codruța DRAGOESCU / Arhiva AGERPRES

Evenimentul de la 6 mai 1990 a fost reflectat și în artă, în filmul “Podul de flori” de Thomas Ciulei. Subiectul filmului este existența de zi cu zi a familiei Arhir din satul Acui, Republica Moldova, cu tatăl care rămâne acasă să lucreze pământul și mama plecată în străinătate la lucru, totul în perioada când a avut loc evenimentul Podul de flori. “Podul de flori” este o coproducție româno-germană între Europolis Film, Studioul de Creație Cinematografică a Ministerului Culturii și Ciulei Films Germania. Filmul a obținut în anul 2008 Marele Premiu pentru film documentar “Erinnerung und Zukunft” (“Amintire și Viitor”), precum și premiul “goEast” în memoria lui Reinhard Kämpf la Festivalul de Film goEast din Germania, care a avut loc în perioada 9-15 aprilie 2008. Pelicula a câștigat în același an și Premiul Bibliotecilor, precum și o mențiune la ediția 2008 a Festivalului internațional de filme documentare Cinéma du Réel, desfășurat la Paris în perioada 7-18 martie 2008.

Al doilea Pod de Flori s-a desfășurat la 16 iunie 1991.

AGERPRES/(Documentare — Horia Plugaru, editor — Cerasela Bădiță)

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Festivalul, care se desfășoară anual în preajma zilei de 1 mai, a adunat în jur de două sute de reenactori — legionari și civili romani, războinici daci, luptători celți, gladiatori, meșteșugari sau dansatoare — din România și Bulgaria, prin intermediul cărora turiștii au putut asista la realitățile unei lumi demult apuse.

‘Alba Iulia este un oraș întemeiat de romani, un oraș cu un extraordinar fond și patrimoniu antic roman, iar festivalul promovează tocmai aceste valori’, a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Liviu Zgârciu. El a menționat că Festivalul Roman Apulum este unul dintre cele mai importante manifestări de acest gen din țară și singurul care are loc în interiorul orașului.

Ceremonia de deschidere a festivalului a debutat, sâmbătă, în locul în care acum două mii de ani se afla centrul castrului roman, cu Inauguratio, o reconstituire a unei festivități solemne de întemeiere a unui oraș.

Coordonați de către istoricii Liviu Zgârciu și Tudor Roșu, reenactorii au prezentat modul în care, printr-un adevărat ceremonial, se marca fondarea unui oraș. Astfel, cel care făcea serviciile sacre totdeauna trebuia să pregătească focul și apa, necesare pentru purificarea minții, corpului și sufletului, iar sunetul de trompetă marca începutul ceremoniei. Urma verificarea unui spațiu necesar consultării zeilor, în centrul viitorului oraș. Era rostită o rugăciune în limba latină arhaică, după cum o cerea un vechi ritual. Păsările, în cazul reconstituirii o acvilă, erau eliberate, iar zborul acestora era interpretat pentru a vedea dacă zeii sunt favorabili întemeierii așezării. Dintr-un astfel de ceremonial nu putea lipsi jertfa animalelor. Astfel, pentru Jupiter era adus un bou, un taur pentru Marte și câte o vacă pentru Iunona și Minerva — reenactorii limitându-se la reconstituire la o bucată de ficat — carnea tăiată fiind dată nobililor prezenți, iar sângele turnat peste foc. Urma apoi împărțirea loturilor de pământ, prin tragere la sorți. Cei care trăgeau o piatră albă luau loturile mai bune, în mijlocul orașului.

Atunci când un civil aducea servicii importante legiunii, el era recompensat cu o săgeată fără vârf, în cazul acestei reconstituiri primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, fiind cel ales. A fost recompensat cu un steag al legiunii și un ‘centurion’, Cassius Proculeianus, pentru serviciile aduse reenactorilor constituiți în ‘Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum’.

Sutele de turiști au asistat apoi la o defilare a trupelor prezente la festival, un bun prilej pentru aceștia de a face fotografii cu reenactorii îmbrăcați și echipați militar ca acum două mii de ani.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

‘Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum’, prima echipă de reconstituiri istorice antice de la Alba Iulia, înființată în 2012, are zece legionari în componență, steagul cu leu, simbolul legiunii, fiind purtat de ofițerul Marius Martinus Aquila, în realitate angajat la Poliția Locală. De altfel, din trupa de voluntari reenactori de la Alba Iulia fac parte muzeografi, în frunte cu directorul Muzeului Național al Unirii, Gabriel Rustoiu, profesori, polițiști, pompieri, gardieni, agenți de vânzări, studenți, elevi etc.

Constituită în 2013, trupa ‘Lupii Apoulonului’ întruchipează războinici daci din străvechea cetate de la Apoulon (Piatra Craivii).

Nu au lipsit din peisaj nici dansatoarele, ‘Magna Nemesis’. Toate aceste trei trupe funcționează în cadrul Asociației Culturale pentru Istorie Vie din Alba Iulia.

La Festivalul Roman Apulum au fost prezenți și reenactorii din Asociația Amicii Muzeului din Zalău și cei de la Terra Dacica Aeterna, arcașii de la Sarmis București, precum și membrii Asociației pentru Reconstituiri Istorice ‘Scythia Minor’ din Dobrich, Bulgaria, costumați în legionari romani, războinici celți și gladiatori.

Turiștii au putut asista astfel la demonstrații militare, cu prezentare de echipamente și informații de istorie antică, lupte de gladiatori, dansuri ale ‘nimfelor’, ‘târguri de sclavi’. Ei au putut pătrunde și în atelierele meșteșugărești, pentru a vedea cum se confecționau în antichitate, de exemplu, bijuteriile, sulițele sau săbiile. Contra cost, turiștii au avut posibilitatea să plece acasă și cu replici ale monedelor antice.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Doritorii au beneficiat și de un tur ghidat gratuit al principalelor obiective romane din anticul Apulum — Via Principalis, Lapidariumul Muzeului Național al Unirii și Principia.

De altfel, sâmbătă a fost inaugurat pentru public și Muzeul Principia, un obiectiv în care au fost investite în cadrul unui proiect cu fonduri europene peste trei milioane de euro. De această dată accesul a fost gratuit, urmând ca de săptămâna viitoare să fie contra unei taxe, în valoare de 10 lei pentru adulți, respectiv 5 lei pentru tinerii sub 18 ani, copiii sub șase ani beneficiind de gratuitate.

Cel mai nou obiectiv turistic din Alba Iulia adăpostește o parte din vestigiile Principiei, clădirea comandamentului castrului Legio XIII Gemina din Apulum.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

În timpul investigațiilor arheologice derulate în perioada de implementare a proiectului de reabilitare a Zonei Interioare a Cetății au fost scoase la iveală vestigii ale Principiei foarte bine păstrate. Au fost descoperite două construcții, precum și drumurile dintre ele, din strat de pietriș, precum și o clădire absidată cu sistem interior de încălzire cu hypocaust, urmată spre nord de o curte pavată cu dale mari de piatră și canale de evacuare a apelor pluviale și uzate.

Totodată, au fost descoperite fragmente de vase și de monumente, între care și un fragment de coloană votivă dedicată probabil lui Jupiter, numeroase țigle cu ștampile ale Legiunii a XIII-a Gemina, trei monede romane, din care două emise pe timpul lui Hadrian. Printre obiectele găsite s-a numărat și o inscripție care confirma faptul că împăratul Marcus Aurelius Antonius (Caracalla), însoțit de mama sa, Iulia Domna, a fost în Dacia, inclusiv la Apulum.

Într-o altă secțiune a fost descoperit un șir de postamente provenind de la un porticus mare, în care apar și elemente arhitectonice refolosite (baze de coloane, fragmente de arhitravă), precum și porțiuni de curte pavată cu dale mari de piatră. De asemenea, au fost găsite numeroase fragmente ceramice, câteva monede, fragmente de monumente arhitectonice.

Directorul general adjunct al MNU, Constantin Inel, a menționat că Muzeul Principia redă o imagine a vieții demnitarilor romani în castru. Situl cuprinde camera tezaurului legiunii, locul în care într-o nișă foarte bine zidită, cu o singură cale de acces, erau depozitate toate finanțele legiunii și stindardele acesteia, dar și un fost birou al ofițerilor romani, încăpere care beneficia de o instalație de hypocaust. Vizitatorii pot admira și o fântână medievală care a străpuns întregul sistem de încălzire, păstrată de restauratori ca o mărturie a intervențiilor în cei aproape două mii de ani de evoluție istorică.

Principia avea circa 60 pe 80 de metri, fiind în formă de dreptunghi, având în față o curte interioară acoperită și atrium-ul, curtea descoperită.

Castrul roman de la Apulum a fost cel mai mare din Dacia Romană, construcția sa demarând în timpul împăratului Hadrian, probabil pe la 125 d.Hr. Timp de peste un secol, fără întrerupere, Apulum a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Festivalul Roman Apulum este o marcă a Primăriei municipiului Alba Iulia, fiind organizat de autoritățile locale în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii.

AGERPRES / (A, AS — autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frățilă)

Foto: (c) Gheorghe PIETRAR / AGERPRES

Ca la fiecare ediție, deschiderea serbării a fost făcută de mai mulți oficiali, printre acestea numărându-se ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop.

“Să dea bunul Dumnezeu ca și ediția aceasta și următoarele să fie momente de recunoaștere a tradițiilor, obiceiurilor și a tot ceea ce leagă Țara Oașului de Țara Maramureșului, Țara Maramureșului de Țara Bucovinei. Așa cum sunt tradițiile și obiceiurile în această zonă de țară nu sunt nicăieri în România. Să dea bunul Dumnezeu ca împreună cu colegii noștri din Parlament, din Guvern să continuăm măsurile bune pentru țara aceasta, reducerea TVA pentru brânză să se producă cât mai repede. Celelalte măsuri legate de cultură, tradiție să aibă un plus pe zona aceasta de obiceiuri”, a declarat Liviu Pop.

Președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, a subliniat că aceasta este cea mai importantă serbare câmpenească din Ardeal și una dintre cele mai vechi din țară.

“Tradițiile, obiceiurile în Țara Oașului și spiritul autentic pastoral s-au păstrat datorită oșenilor, oameni harnici, gospodari, care au știut că-și păstreze tradițiile, obiceiurile, oameni care și dacă muncesc poate departe de țară, sunt români. Muncesc afară, dar își construiesc casele aici. Îi cheamă glia înapoi, nu au putut fi colectivizați, au muncit în continuare pământul și îl vor munci și mai departe, sunt oameni care simt românește, care oriunde s-ar afla și în momentul în care merg în glie, merg cu țara în ei. Ăștia sunt oșenii. Respect Țara Oașului și de aceea astăzi, cu toate că sunt codrerean, am luat pe mine straiele oșenești”, a spus Adrian Ștef.

După discursuri, pe scenă a fost refăcută în mod simbolic scena măsurișului laptelui.

Foto: (c) Gheorghe PIETRAR / AGERPRES

“Sâmbra este o tradiție veche, din băștinașii noștri. În fiecare mai — noi acum am terminat cu sâmbrele, c-o fost timp frumos și am făcut în aprilie — se adună toți stăpânii la oi. Sunt patru ciobani; ciobanii iau oi de la oameni și își fac cam 100 de oi fiecare. Fiecare om își mulge oile lui. Cât lapte și-o muls, se măsoară cu cenocul, care e de 200 de grame, cu cupa, care e de 2,5 litri, și este măsura, care e de 10 litri. Întotdeauna a fost cu veselie, numai că bătrânii noștri n-o putut să facă așa mare veselie că noi am fost săraci”, a explicat Gheorghe Mărcuș, un proprietar de oi din Certeze.

A fost organizat un spectacol folcloric cu invitați, în special din Țara Oașului, dar și din zonele folclorice învecinate, precum Maria Petca Poptean, Ansamblul Sânzienele, Maria Tripon, Petre Zele, Cununa Oașului, Cununița.

AGERPRES/(A — autor: Gheorghe Pietrar, editor: Florin Marin)

Foto: (c) Radu CONSTANTINESCU / Arhiva AGERPRES

Primarul Georgică Pătrașcu a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că la Ponoare se află cea mai mare rezervație botanică de liliac din România, aceasta întinzându-se pe o suprafață de 20 hectare, la aproximativ șase kilometri sud-est de orașul Baia de Aramă și 90 kilometri de Drobeta Turnu Severin.

“În fiecare an, vin la această sărbătoare, din toate colțurile țării, în jur de 3.000 de persoane. Noi le oferim un program atractiv, spectacole de muzică populară susținute de ansamblurile Călușerul din Timiș, Brâulețul din Dolj, Rozele Calafatului, Liliacul, Danubius și Bordeiașul din Mehedinți. Printre soliștii vocali care vor evolua pe scena amenajată în amfiteatrul natural al văii Prislopului se află și fiica acestor locuri, Niculina Stoican”, a precizat Pătrașcu.

El a mai arătat că iubitorii de natură veniți la “Sărbătoarea liliacului” au posibilitatea să ajungă pe traseele montane marcate pentru a admira moara Crăcucenilor, bisericuța de sub Stei, poienile cu laleaua neagră, monumentele carstice, lacul Zaton, câmpurile cu lapiezuri și podul de piatră natural, cunoscut și sub numele Podul lui Dumnezeu.

“Evenimentul va debuta sâmbătă cu un foc de tabără și cu o horă populară susținută de taraful local Ponoris și de rapsozii cântecului popular românesc specific zonei”, a adăugat primarul comunei Ponoare, Georgică Pătrașcu.

AGERPRES/ (AS-autor:Florian Copcea, editor: Diana Dumitru)

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES

În numai câteva ore de la inaugurarea oficială, pe la standurile amenajate în Sala Dietei au trecut sute de turiști atrași de ineditul eveniment, dar mai ales de posibilitatea de a cunoaște și alte locuri frumoase, potrivite ca viitoare destinații de vacanță.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES

‘Târgul European al Castelelor este un eveniment deosebit pentru Castelul Corvinilor și pentru municipiul Hunedoara. Sperăm să devină o tradiție’, a declarat primarul localității, Viorel Arion, care s-a arătat încrezător în potențialul de dezvoltare economică al orașului văzut prin prisma turismului de nișă reprezentat de Castel.

‘Dacă până acum am trăit din metalurgie, este momentul să învățăm să trăim din turism. O spun în cunoștință de cauză, din păcate metalurgia nu mai are un viitor ca acum 20 de ani și este momentul să ne construim viitorul pe baza oportunităților pe care le avem’, a completat Arion.

Opinia sa este împărtășită și de primarul orașului Veles, Slacio Csadir, o localitate din centrul Macedoniei care a fost declarată Capitala Culturală a țării sale, în acest an. Prezent la deschiderea Târgului European al Castelelor, primarul macedonean a menționat că orașul Veles va organiza pe parcursul acestui an 222 de evenimente culturale.

‘Suntem un oraș cu o arhitectură foarte frumoasă și cu o moștenire culturală bogată. În discuțiile pe care le-am purtat cu primarul din Hunedoara și cu alți membri ai echipei sale, am descoperit că avem multe puncte în comun pe tărâmul cultural. Avem și un trecut industrial similar, Veles fiind al doilea centru industrial din fosta Iugoslavie’, a spus primarul orașului Veles, menționând că localitatea pe care o reprezintă este cunoscută turiștilor din România prin festivalurile ce au fost organizate acolo.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES

Pregătirile pentru Târgul European al Castelelor au început încă de anul trecut, după o idee a autorităților locale, evenimentul fiind unic în Europa. Principalul câștig al Castelului Corvinilor din Hunedoara, dar și al celorlalți expozanți este unul de imagine, este de părere directorul acestuia, Costin Tinca. Acesta a declarat că are în plan constituirea unei asociații din care să facă parte castelele care au fost prezente la Hunedoara și care să organizeze acțiuni comune de promovare.

‘Este un câștig pentru că atât timp cât lucrăm împreună putem câștiga împreună. Ne dorim ca împreună cu expozanții prezenți la Târg să găsim o formă de asociere și să ne promovăm reciproc, să încercăm să dezvoltăm acest turism de nișă ce este reprezentat de castele și de monumentele istorice. La finalul târgului vom avea o întâlnire unde vom încerca să stabilim o formă de asociere și acțiunile viitoare’, a afirmat directorul Castelului Corvinilor.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES

Printre castelele sau palatele reprezentate la ediția din acest a Târgului European al Castelelor se află nume cunoscute din România, cum sunt Palatul Brukenthal din Sibiu, Castelul Bran, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, Turnul cu Ceas din Sighișoara, Cetatea Făgărașului sau Castelul Cantacuzino. De peste hotare au venit la târg reprezentanți ai Castelului de la Mota (Spania), Institutului Patrimoniului Național din Cehia, Palatul Regal din Godollo (Ungaria) sau ai Palatului Balchik (Bulgaria), alături de municipalitatea din Veles (Macedonia), Muzeul Rakoczi (Ungaria) sau Cetatea Shumen din Ungaria.

Cu toții și-au pregătit standuri cât mai atractive, cu pliante și filme de prezentare, iar o parte dintre ei au îmbrăcat ținute croite după modele medievale sau specifice zonei din care provin.

Turiștii sunt întâmpinați de cavalerii și domnițele de la Castelul Corvinilor, împreună cu care pot face fotografii sau pot atinge replicile unor arme folosite în Evul Mediu.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES

Pentru zilele următoare, au mai fost pregătite lansări de carte, o expoziție de tablouri, audiții de muzică medievală sau o montare de teatru în stil medieval după piesa ‘A treia țeapă’ de Marin Sorescu. Sâmbătă seara va avea loc premiera filmului documentar ‘Istorii despre Vlad Voievod Drăculea’, iar apoi un bal medieval. Duminică sunt programate un turnir medieval, demonstrații și lecții de tir cu arcul.

Târgul European al Castelelor se va încheia duminică și poate fi vizitat zilnic între orele 9,00-17,00, fără nicio taxă suplimentară în afara biletului de intrare la Castelul Corvinilor.

AGERPRES / (A, AS — autor: Sorin Blada, editor: Marius Frățilă)

Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva AGERPRES

Potrivit unui comunicat de presă remis marți AGERPRES de Editura Litera, fiecare participant va ține în mână câte o carte. Astfel, începând cu ora 18,30, peste 12.000 de cărți își așteaptă iubitorii la Casa Poporului din București și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

“Ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, va fi prezent în București, la Noaptea Cărților Deschise, pentru a sărbători Ziua Internațională a Cărții alături de cititori. Punctul de întâlnire al participanților este vizavi de Casa Poporului, în alveola de la Parcul Izvor”, precizează sursa citată.

Primele două ediții ale campaniei Noaptea Cărților Deschise le-au oferit participanților un impresionant spectacol al miilor de cărți deschise, care acopereau perimetre mari din centrul Bucureștiului, așteptându-și cititorii. Aproximativ 20 000 de bucureșteni au luat parte la aceste spectacole, primind o carte Litera în dar și sărbătorind Ziua Internațională a Cărții.

Evenimentul este organizat de Litera și Ring, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai și Cărțile pe față.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Antonia Niță)

Fotografii: (c) Oana Mălina NEGREA / AGERPRES FOTO

Câștigătoarele ediției din acest an au fost Anișoara Roșca și Maria Elena Olaru, două surori din Întorsura și Sita Buzăului, în familia cărora acest meșteșug s-a transmis din generație în generație. Cele două femei încondeiază în fiecare an, de Paști, câteva sute de ouă, iar multe dintre ele ajung la românii plecați peste hotare.

‘Noi suntem surori, purtăm nume diferite pentru că suntem căsătorite, și am învățat arta încondeierii ouălor de la mama nostră și de la bunica.

Ne bucurăm că suntem renumite în zonă pentru acest meșteșug pe care dorim și noi să îl transmitem mai departe tinerilor. Eu am o fată pe care am învățat-o, dar ocupată cu școala, cu serviciul, s-a lăsat de încondeiat ouă și-mi pare tare rău, pentru că are talent și mână bună (…) Eu apar și într-o carte de promovare turistică a zonei cum încondeiez ouă, iar faptul că ducem tradiția mai departe e un lucru care ne mulțumește’, a declarat, pentru AGERPRES, Anișoara Roșca.

Sora ei, Maria Elena Olaru, a avut bucuria ca printre premianții ediției din acest an a festivalului de la Brădet să se numere și fiica și nepoata ei, Vasilica și Florina Despa. ‘Eu am lăsat urmași în arta încondeierii ouălor, fata mea cea mare a luat un premiu special din partea juriului, iar nepoata mea a luat locul II (…) În fiecare an încondeiem câteva sute de ouă, anul acesta am făcut un coș mare, nu le-am numărat. Le facem pentru familie, pentru rude, prieteni, cunoștințe, multe au ajuns peste hotare la românii plecați în Italia, Germania, Olanda. Le facem și le dăruim cu mare drag’, a declarat Maria Elena Olaru.

Conform tradiției, în zona Întorsurii Buzăului ouăle se încondeiază în două culori, alb și roșu, cu diferite modele, în special figuri geometrice și florale, care au diferite denumiri și semnificații — floarea Paștelui, frunza de stejar, coarnele berbecului, răsăritul soarelui, calea rătăcită, coada păunului, etc.

Spre exemplu, modelul ‘cărării pierdute’ este interpretat diferit, în unele părți, se spune că dacă o fată dăruiește de Paști fostului iubit un ou încondeiat astfel atunci acesta se va întoarce la ea, în alte părți se spune că cei care vor primi astfel de ouă nu se vor pierde în lume.
Sărbătoarea ouălor roșii de la Brădet a fost inițiată în urmă cu 21 de ani de Costică Oltean, directorul Casei de cultură orășenești din Întorsura Buzăului. Acesta a păstrat toate ouăle câștigătoare la edițiile de până acum și dorește să amenajeze un mic muzeu în incinta căminului cultural din Brădet, unde are loc în fiecare an acest festival.

De altfel, în holul acestuia există câteva panouri cu fotografiile celor mai frumoase ouă încondeiate, cu tehnica încondeierii și vopsirii ouălor, precum și cu obiceiuri de Paști din alte zone ale țării și chiar și din lume.

‘La Întorsura Buzăului există un festival de renume, ‘Ciobănașul’, care anul acesta ajunge la cea de 42 ediție, la Floroaia, o altă localitate din zonă, există o sărbătoare folclorică tradițională și mi-am dorit foarte mult să existe un festival și în satul Brădet care să adune laolaltă toată lumea satului. Ideea a apărut în 1993, în noapte de Înviere, văzând la biserică ouă deosebit de frumoase încondeiate de gospodinele din zonă.

De aici a plecat acest festival-concurs de ouă încondeiate, care are două părți, cu caracter religios și folcloric (…) La concurs participă concurenți din toată zona Buzaielor, au fost ani în care am avut chiar și 25 de concurenți și ne bucurăm că după câteva femei talentate acum au început și copiii să facă ouă încondeiate.

Noi le-am primit ca să îi stimulăm și încet-încet să preia și ei acest obicei deosebit, ca să nu se piardă (…) Am păstrat toate ouăle încondeiate care au participat la concurs începând din 1994, iar 500 dintre cele mai frumoase, adevărate capodopere de artă, am dori să le expunem pe viitor într-un mic muzeu. Din zona Întorsurii Buzăului sunt foarte mulți plecați în străinătate și mă bucur că mulți vin acasă de sărbătorile de Paști și pentru acest festival’, a declarat, pentru AGERPRES, Costică Oltean.

Pe scena festivalului de la Brădet au urcat în acesta an corul ‘Tricolorul’ al Parohiei orașului Întorsura Buzăului, corul ‘Pădurenii’ al Căminului Cultural din comuna Barcani, corul ‘Plai întorsurean’ și formația de dansuri ‘Cununa Carpaților’ a Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, precum și interpreta de muzică populară Mariana Deac.

AGERPRES / (A — autor: Oana Mălina Negrea, editor: Marius Frățilă)