Sursa: captură foto / youtube

Louis Pasteur, chimist și bacteriolog, fondatorul microbiologiei, s-a născut la 27 decembrie 1822, în localitatea Dole, regiunea Jura, în familia unui tăbăcar.

A absolvit Colegiul din Dole și Școala Normală Superioară din Paris, secția de arte (1840), apoi secția de științe (1842). În 1847, și-a susținut teza de doctorat în chimie și fizică. Cariera lui Louis Pasteur a început prin soluționarea unei probleme de mare interes la acea vreme: de ce substanțele identice din punct de vedere chimic reacționează diferit la lumină?

Din 1848, Pasteur a fost profesor de chimie la Universitatea din Strasbourg, iar începând cu anul 1854, a fost profesor și decan al Facultății de Chimie de la Universitatea din Lille, potrivit biography.com. În 1856, un industriaș l-a rugat să afle de ce vinul și berea se acresc odată cu trecerea timpului. Pasteur a demonstrat că atât fermentația cât și alterarea erau cauzate de microorganisme și a prezentat o modalitate prin care se poate preîntâmpina alterarea, numită ”pasteurizare”. Încălzind vinul până la 50°C sunt omorâte microorganismele care îl pot altera. Procesul de pasteurizare a fost testat cu succes la 20 aprilie 1862.

Sursa: Sursa: captură foto / youtube

Pasteur a făcut studii și asupra altor microorganisme care interacționează cu materiale organice. A demonstrat că, odată ce este fiartă, carnea nu se alterează decât dacă este expusă particulelor de aer. În 1865, a făcut investigații în cazul unei maladii care omora viermii de mătase. Nu a reușit să izoleze microorganismul, dar a propus ca toți viermii infectați să fie uciși și să se creeze noi culturi de viermi de mătase. Pasteur descoperise deja că maladiile infecțioase erau cauzate de microorganisme. Acest concept a condus la introducerea sterilizării, dezinfecțiilor, vaccinelor și a antibioticelor.

Pasteur însuși a descoperit o serie de vaccinuri, inclusiv cel contra rabiei și antraxului. A creat microorganisme slăbite, ținându-le la căldură. În această stare, nu puteau cauza boala, ci confereau imunitate germenilor pacientului.

Pasteur și-a început cercetările asupra rabiei în 1880, potrivit site-ului www.pasteur.fr. Obiectivul său era să găsească mijloacele de prevenire a maladiei, urmând calea deschisă de cercetările sale anterioare asupra holerei la găini. Reușește mai întâi să stabilizeze virusul și prezintă, în 1884, primele rezultate ale unei vaccinări experimentale a câinilor împotriva rabiei. Odată ce a reușit să obțină un vaccin pentru câini, înainte de expunerea acestora la rabie, Pasteur încearcă să găsească o cale de ameliorare a virulenței virusului. Se gândește astfel să utilizeze o vaccinare care să creeze imunitate după mușcătură și, astfel, să împiedice trecerea virusului la om.

Sursa: captură foto / youtube

În iulie 1885, Pasteur primește vizita lui Marie-Angélique Meister, al cărei băiat, Joseph Meister, în vârstă de 9 ani, fusese mușcat de un câine suspectat de rabie. Joseph Meister se prezintă în laboratorul său de la Ecole normale din Paris, cu multiple mușcături profunde. Pasteur începe imediat seria de 13 injecții, iar câteva luni mai târziu, are certitudinea că băiatul este salvat. Astfel, data de 6 iulie 1885 rămâne ziua în care a fost testat cu succes vaccinul antirabic. Trei luni mai târziu, Louis Pasteur reiterează experiența cu un tânăr cioban, Jean-Baptiste Jupille, mușcat grav de către un câine turbat. La 26 octombrie 1885, Pasteur prezintă Academiei de Științe rezultatele promițătoare ale tratamentului său asupra rabiei la om, notează www.pasteur.fr. De atunci, laboratorul său este asaltat de către persoane mușcate de animale turbate.

La 1 martie 1886, Pasteur revine în fața membrilor Academiei de Științe pentru a prezenta rezultatele obținute după vaccinarea a 350 de persoane. Dintre acestea, doar una moare, datorită faptului că tratamentul a fost aplicat mult prea târziu, probabil după ce virusul atinsese deja sistemul nervos, restul fiind salvați. Câteva luni mai târziu, Pasteur prezintă rezultatele a 726 de inoculări. Pasteur propune atunci crearea unui institut destinat tratării rabiei, idee susținută de Academia de Științe. Cu ajutorul donațiilor făcute din lumea întreagă, a fost creat, în 1887, un institut dedicat nu doar tratării rabiei, ci și studiului pasteurizării. Institutul Pasteur a fost inaugurat în noiembrie 1888, iar Pasteur a rămas în fruntea acestuia până la moarte, la 28 septembrie 1895. Centru de cercetare, de formare și de tratare, institutul se va extinde rapid la nivel internațional.

Sursa: captură foto / youtube
Institutul Pasteur din Paris

Institutul Pasteur din București a fost înființat în 1895, în cadrul Facultății de Medicină Veterinară, purtând inițial denumirea de ”Institutul de Vaccin Animal”, iar în 1921 i s-a atribuit numele omului de știință Louis Pasteur, cu asentimentul Institutului Pasteur din Paris și al Guvernului Republicii Franceze. Institutul Pasteur este un organism științific și tehnic de sprijin al medicinii veterinare din România, în cele trei direcții de activitate ale acestei profesiuni: apărarea sănătății animalelor, apărarea sănătății publice și protecția mediului. În 1949, Institutul s-a scindat în două institute: ”Institutul de Seruri și Vaccinuri Pasteur” și ”Institutul de Igienă și Patologie Animală”, iar în februarie 1962, cele două institute au fost unificate în ”Institutul de Cercetări Veterinare și Biopreparate Pasteur”, menționează site-ul www.pasteur.ro. În 1991, institutul s-a reorganizat, sub denumirea de ”Institutul Național de Medicină Veterinară Pasteur”, iar în 1998 — în ”Societatea Națională Institutul Pasteur”. De-a lungul existenței sale, aceasta a avut o contribuție esențială în eradicarea unor boli și în reducerea drastică a incidenței altora.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Horia Plugaru)

‘În această zonă a județului avem cea mai mare pădure de tei din nordul Dobrogei, peste 6.000 de hectare. Nu este o sărbătoare inventată de noi, ci una luată cu împrumut de la străbuni pentru copiii noștri. Avem produse tradiționale, demonstrații de meșteșuguri care s-au păstrat și pe care încercăm să le reînviem și muzică pentru toate gusturile’, a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Luncavița, Ștefan Ilie.

Startul petrecerii de pe terenul de fotbal de la marginea satului Luncavița a fost dat de ansamblurile folclorice din județ, pe scenă urcând apoi Constantin Enceanu, Carmen Rădulescu, Lorenna, One, Dorian Popa și Liliana Geapana.

Artiștii și oficialitățile prezente au fost servite cu borș de pește tradițional zonei, ostropel de porc și miel și plăcinte dobrogene cu miere. ‘Fiecare prepară ciorba de pește cum s-a obișnuit și fiecare are secretul lui. La noi, în Luncavița, punem în ciorbă mai mult zarzavat, roșii, ardei iuți, ceapă, leuștean, oțet. Oricum, borșul de aici e mai bogat decât cel din Deltă, pentru că noi avem pământ de grădinărit’, a afirmat Vasilica Cardon, angajată a Liceului tehnologic ‘Simion Leonescu’.

Cinci din standurile expoziționale pregătite de organizatori pe terenul de fotbal din localitate au găzduit demonstrații practice de olărit, împletituri din papură și cusut manual. ‘Aceste demonstrații se desfășoară în cadrul unui proiect finanțat de UE care și-a propus printre altele formarea persoanelor fără locuri de muncă din mediul rural’, a declarat Ion Georgescu, membru al asociației Moara de hârtie din Comana, Giurgiu.

El a amintit că până la începutul anilor 1980 Luncavița a fost un important centru de olărit și printre cele mai mari din România. ‘Istoria acestei comunități ne-a obligat să concentrăm cursurile de meșteșuguri tradiționale din cadrul proiectului în această zonă’, a menționat Georgescu.

Potrivit primarului comunei Luncavița, Sărbătoarea teilor din acest an se va încheia la miezul nopții cu focuri de artificii.

Cele mai vechi urme materiale descoperite pe teritoriul comunei Luncavița datează din Paleolitic și Mezolitic, potrivit autorităților locale. Prima mențiune scrisă cunoscută în prezent a localității se regăsește în registrul din 1573 emis de autoritățile otomane, satul fiind de asemenea menționat în defterele (registrele, n.red.) din secolele următoare.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Mihai Simionescu)

Sub genericul ‘IA — simfonie de culoare și motive artistice ale creației populare vrâncene” la Muzeul de Istorie a fost deschisă o reprezentativă expoziție la care în completarea veșmintelor din colecția instituției, puse pe manechine ori în fotografii, a fost prezent un grup de peste 30 de tinere și tineri îmbrăcați în frumoase ii proprietate particulară a înaintașilor lor, multe având vechime de peste un secol.

Apoi, ca o trecere către noaptea ritualică a Sânzienelor, la ora 19.00, prefațat de o “paradă” a iilor vrâncene a început spectacolul de muzică și dansuri populare susținut de Ansamblul Folcloric Profesionist ‘Țara Vrancei’ din Focșani, spectacol denumit ‘Obiceiuri de Sânziene’, găzduit de Piața Unirii din municipiu. Ca un răspuns viu și direct la “provocarea”organizatorilor, foarte mulți dintre spectatori au venit îmbrăcați în ii, inclusiv bărbați.

Dialoguri despre iei și rolul ei în diferitele momente ale vieții, dar și privind simbolistica sărbătorii Sânzienelor, despre obiceiuri desfășurate cu această ocazie, s-au desfășurat în cursul zilei în cadrul unei reuniuni ce a urmat vernisajul expoziției “Ia mea” cuprinzând obiecte din colecții particulare, eveniment găzduit în această dimineață de muzeul “Trepte de Istorie” din Focșani.

În cadrul expoziției, au fost aduse ii care datează de la începutul secolului al XX-lea, precum și ii care au fost lucrate în jurul anilor 1940-1970. Cea mai veche ie expusă face parte din colecția Vișinicăi Țigănașu, din Focșani, originară din Năruja. Ia este o componentă a costumului de mireasă a bunicii acesteia, pe care aceasta l-a purtat la nuntă, în anul 1920.

Frumoasele exponate mai fac parte din următoarele colecții personale ale Mariei Militaru din Lepșa, Mariei Murgoci, Focșani, director al Ansamblului Folcloric Profesionist ‘Țara Vrancei’, Oanei Diana Irimia — Focșani, Anei Maria Lăcătuș — Focșani, Dianei Niță — Focșani, Danielei Petruța Andrei — Focșani, Elizei Tîlvăru — Cîmpineanca, Lilianei Breazu — Soveja, Elenei Vlăsceanu — din Dumbrăveni și Corinei Cazaciuc — Focșani.

“Revitalizarea interesului pentru ia vrânceană a pornit în urmă cu trei ani, când folosindu-se comunitatea online ‘La Blouse Roumaine’, a luat amploare o adevărată mișcare de susținere a Iei, de reconștientizare a valorii ei și de continuare și chiar reinventare a creației populare în ceea ce o privește. Pe Internet au apărut nenumărate pagini și grupuri care ‘cos ie’, unde oamenii împărtășesc din experiența reînceperii de a croi și broda ie sau, mai ales, din experiența recentă a coaserii primei ii din viața lor. Pentru mulți dintre noi, acest lucru este unic și fascinant! Poate și pentru că este foarte plăcut atunci când lucrurile se transformă frumos, când se crează o comunitate în jurul unei idei”, susține Corina Mihaela Cazaciuc, cea care alături de concitadinele sale Diana Păduraru și Elena Vlăsceanu, au inițiat în Focșani suita de evenimente dedicate iei vrâncene de Sărbătoarea Sânzienilor.

AGERPRES / (AS — autor: Cornel Cepariu, editor: Marius Frățilă)

Între orele 14,00-24,00, în curtea institutului vor fi prezentate, în cadrul unei expoziții, ii de sărbătoare și cămăși de lucru, ii cu poate și ii fără poale, ie cu altiță, ii ciupag, ie de mireasă, ie din pânză lucrată în casă, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși încrețite la gât și multe altele.

De la aceeași oră, până la orele 22,00, Galeria de Artă Țărănească vine cu lucruri fel de fel la vânzare în curte, în timp ce până la orele 16,00, vizitatorii vor putea participa la ateliere de împletit coronițe din spice de grâu, flori de câmp și din flori de sânziene, împreună cu Adriana Cioran.

La ora 17,00, actrița Adriana Mocca va lectura din “Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, în timp ce etnologul Șerban Anghelescu va susține, de la ora 18,30, o scurtă cuvântare cu tema “Puterea florii”.

Începând cu ora 20,00, Grupul Vocal de Muzică Bizantină “Anton Pann” va susține un recital, iar de la ora 21,30, va avea loc o lectură din “Salome” de Oscar Wilde, tragedie într-un singur act, în limba franceză.

Seara va fi încheiată de un concert unplugged Maria Răducanu (voce și chitară).

Intrarea la eveniment este liberă iar ținuta recomandată este ie/cămașă țărănească.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu)

Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român și asociațiile reprezentative ale românilor din Timoc, sub patronajul parohiei ortodoxe române din Mălainița și Remensiana.

Manifestarea a început cu o slujbă oficiată de părintele Boian Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis și vicar al Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, alături de preoți ai protopiatului Dacia Ripensis, în mănăstirea cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și al Sfintei Parascheva, primul lăcaș de cult în care s-a oficiat serviciul religios în limba română în Timoc după aproape 200 de ani.

După terminarea slujbei, sute de români din Timoc au asistat la “Festivalul românilor/vlahilor, cu cântece și jocuri românești”, ajuns la a zecea ediție.

Una dintre cele mai notabile prezențe a fost ansamblul românesc “Dor Basarabean”, singurul promotor al valorilor românești în Sudul Basarabiei, Ucraina, care a dedicat un concert extraordinar comunității românești din Serbia de Răsărit.

Liderul Asociației Național-Culturale a Românilor din regiunea Odesa “Basarabia”, Anatol Popescu, a declarat că pentru acest ansamblu este important să le arate românilor din Timoc că sunt de același sânge, vorbesc aceeași limbă, “chiar dacă au un alt accent, și este foarte important să fie uniți în spirit, în biserică, în limbă, tradiție, folclor și tot ceea ce înseamnă identitate românească”.

Acesta i-a îndemnat pe românii din Timoc să-și păstreze limba și tradițiile și să fie mândri că fac parte din neamul românesc.

“Pentru comunitatea românească este important să reziste, să-și învețe limba, să le cânte copiilor cântecele de leagăn în limba lor, să învețe rugăciuni în limba română, să meargă cu colindele. Au biserică, au părinte puternic aici, părintele Boian Alexandrovici. Dacă vor să-și transmită sângele românesc urmașilor trebuie să depună efort și trebuie să fie mândri că fac parte din neamul românesc, care nu e numai până la Tisa sau Nistru, este mult mai mare. Și pentru noi este vital să rezistăm, indiferent că suntem în Ucraina sau în alte state preponderent slave. Pentru noi este important să rezistăm ca și insulă a latinității, aici, unde suntem de mii de ani”, a declarat Anatol Popescu pentru AGERPRES.

Liderul spiritual al românilor din Timoc, părintele Boian Alexandrovici, care a ctitorit mai multe biserici în zonă, a subliniat că reunirea românilor din Serbia, Ucraina, Bulgaria sau România este un semnal că ei sunt uniți, prin Biserica Ortodoxă Română și prin spiritualitatea românească.

“Lucrarea care se întâmplă astăzi aici este foarte importantă, dacă spunem că în perioada asta de aproape 200 de ani nu am avut nici școală, nici biserică, dar ne-am păstrat jocul și cântecul, ne-am păstrat ca neam, ne-am păstrat identitatea și cultura noastră. Important este, în primul rând, pentru că se vede că în Timoc există români, că cei care nu sunt fricoși și nu sunt asimilați, țin la tradiția culturală, la biserica lor și la limba română. Al doilea lucru este că astăzi avem frații de peste tot. (…) Suntem uniți, unitatea o avem prin Biserica Ortodoxă Română, prin biserica neamului românesc”, a declarat, pentru AGERPRES, părintele Boian Alexandrovici.

Acesta a criticat unele instituții ale statului român, cum ar fi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru lipsa lor de strategie în ceea ce-i privește pe românii din afara granițelor, dar a amintit că există instituții românești, precum Secretariatul de Stat pentru Culte și Institutul Cultural Român, “care au înțeles asta și ajută și sprijină și din fiecare ajutor se văd multe rezultate”.

La rândul său, liderul Asociației Național-Culturale a Românilor/Vlahilor din Serbia “Ariadne Filum”, Zavisa Jurj, organizator al manifestării, a apreciat faptul că români din Serbia, Ucraina, Bulgaria și România s-au reunit la Mălainița, centrul spiritual al românilor din Timoc, unde după 200 de ani s-a construit o biserică românească.

“Suntem împreună cu frații noștri din sudul Basarabiei, din Bulgaria, din Țara Mamă, dacă unii vorbim un grai, unii altul, dacă la unii ne zic rumâni/vlahi, la alții vlahi, moldoveni, noi știm că suntem români, avem aceeași limbă, o cultură și o tradiție frumoasă românească”, a spus Zavisa Jurj. Acesta a reamintit că românii din Timoc sunt lipsiți de drepturi elementare, cum ar fi predarea limbii române în școli sau dreptul de a-și construi biserici.

“Nu avem lucruri elementare, nu avem limbă în școli, nu avem mass media și avem biserică așa cum ne descurcăm. Oficial nu avem drept să construim biserici, dar facem un garaj în care ținem apoi slujba. În casa noastră, la etajul unu am făcut un paraclis unde duminica și la zile mari se oficiază slujba în limba română. Dar asta durează de prea mult, iar oamenii pierd energia și pierd încrederea că pot să schimbe ceva cu adevărat, iar unele instituții din România nu ne sprijină”, a afirmat Zavisa Jurj.

Adriana Gae, din partea Institutului Cultural Român, cel care a sprijinit financiar evenimentul de la Mălainița, a subliniat că este vorba de o datorie morală și legală de a-i sprijini pe românii din afara granițelor, prin evenimente menite să păstreze identitatea națională.

“Și în acest an, ICR este alături de românii/vlahii din Timoc, fiind partener al manifestării care are loc la Mălainița, în spiritul parteneriatului de tradiție pe care instituția noastră îl are, de ani de zile, cu Biserica Ortodoxă Română din Timoc și asociațiile reprezentative românești din zonă. Asemenea evenimente culturale, menite să păstreze identitatea națională, culturală, lingvistică și religioasă a românilor/ vlahilor din Nord-Estul Serbiei sunt incluse în strategia ICR pentru românii din comunitățile istorice și reprezintă, de fapt, un act de normalitate. Așa cum sârbii din România beneficiază de drepturi elementare de învățământ și serviciu religios în limba maternă, tot așa românii/ vlahii din Timoc trebuie să se bucure de aceleași drepturi specifice oricărei minorități naționale. Pentru Țara Mamă, fie că vorbim de românii din sudul Basarabiei (Ucraina), de românii de peste Prut, de românii din Ungaria și Bulgaria, Serbia, aromânii din Balcani, ei sunt români și legea statului român îi recunoaște ca atare. Este, așadar, o datorie morală și legală a noastră de a sprijini proiectele culturale în comunitățile românești din vecinătatea României și de peste hotare, în general”, a declarat, pentru AGERPRES, Adriana Gae.

Potrivit datelor furnizate de asociațiile românești din zonă, în Timoc trăiesc aproximativ 300.000 de români/vlahi, care nu au școli și presă în limba română și nu au dreptul de a-și construi biserici.

AGERPRES (A-AS — autor: Gina Ștefan, editor: Tudor Martalogu)

Parada a avut ca traseu Gara Târgoviște — Bulevardul Carol I — Bulevardul Mircea cel Bătrân — Calea Domnească — Parcul Chindia.

Garda cetății, ateliere medievale, spectacol medieval ”Dracula”, târg al meșterilor, concerte la Curtea Domnească fac parte din Festivalul Dracula de la Târgoviște, ce are loc în perioada 16-21 iunie.

Este a doua ediție a festivalului, iar administrația locală vrea ca evenimentul să devină un brand al Târgoviștei.

Joi a avut loc, chiar lângă Turnul Chindiei, un concert al trupei ”Pasărea Rock”, iar vineri seara concertează formația târgovișteană de heavy metal Trooper.

Sâmbătă, la Curtea Domnească Târgoviște va avea loc spectacolul medieval ”Dracula”, susținut de trupa de cascadori ”Lupii Albi”.

Organizatorii Festivalului Dracula sunt Primăria Târgoviște și Consiliul Județean Dâmbovița.

AGERPRES / (AS — autor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frățilă)

Sursa: hateggeoparc.ro

‘Fosilele au fost aduse la Râșnov chiar de către descoperitorul lor, Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Ardelean, și de Mark Norell, de la American Museum of Natural History, doi dintre cei patru membri ai echipei de cercetători care a făcut cunoscută, la nivel mondial, această descoperire. După ce a devenit vedeta expoziției ‘Balauri, dragoni, dinozari’, de la sediul din Hațeg al Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului, Balaurul bondoc este prezentat acum și la Dino Parc’, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului — Universitatea București, Adina Popa.

Parteneriatul dintre Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și Dino Parc Râșnov vizează promovarea reciprocă, asigurarea consultanței științifice de specialitate din partea experților Geoparcului, dar și colaborarea în derularea de proiecte educaționale și de interpretare a patrimoniului geologic.

Balaurul bondoc este unul dintre dinozaurii unicat în întreaga lume, un carnivor feroce cu pene care popula teritoriul ce forma Insula Hațegului cu circa 70 de milioane de ani în urmă.

Balaurul bondoc este singurul dinozaur care are o denumire științifică în limba română și nu în latină, cum este uzual, ca un omagiu adus culturii românești de către descoperitorii acestuia.

O machetă în mărime naturală a acestui dinozaur a fost realizată de celebrul paleoartist canadian Brian Cooley și poate fi admirată la sediul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului — Universitatea din București din Hațeg, într-un spațiu expozițional dedicat în întregime Balaurului bondoc.

AGERPRES / (AS — autor: Sorin Blada, editor: Marius Frățilă)

Festivalul se va deschide vineri, la ora 15,00, cu o paradă a costumelor populare românești și internaționale ce se va desfășura pe traseul Ateneul Român — Calea Victoriei — Cercul Militar Național — Bulevardul Regina Elisabeta — Parcul Cișmigiu.

Ansambluri naționale și internaționale, fanfare, comunități și minorități naționale vor participa la parada FIF 2015, în total fiind prezenți 600 de artiști. Parada se va încheia la intrarea în Cișmigiu, unde fanfarele din Hudești, din Rupea, “Transilvania” și “Argeșul” vor invita trecătorii la marea sărbătoare FIF 2015.

Programul artistic se va desfășura pe cele două scene amplasate în parc: scena principală și scena Fan Zone. Pe scena principală vor concerta soliști de muzică populară, ansambluri folclorice profesioniste, minorități și comunități naționale, orchestre.

Ansamblul “Sheffield Pipe Band” din Scoția, ansamblul “Geghard Dance” din Armenia, ansamblul “Dhoad Gypsies of Rajasthan” din India, ansamblul “Lada” din Serbia și ansamblul “Fluieraș” din Republica Moldova vor participa la festival.

Vineri, pe scena principală, vor urca reprezentanți ai minorităților (germană, italiană, greacă, aromână, romă, maghiară), ansambluri profesioniste, invitați din străinătate și orchestra “Lăutarii”, condusă de maestrul Nicolae Botgros.

Tot vineri, invitați precum Nicoleta Voica, Gheorghe Turda, Marius Ciprian Pop și Marioara Man Gheorghe vor oferi un spectacol inedit alături de copiii lor, care le împărtășesc pasiunea pentru muzică.

Sâmbătă, vor urca pe scenă diferite ansambluri și Orchestra Națională Valahia împreună cu invitații săi.

Evenimentul se va încheia, duminică, la scena principală, cu un program ce cuprinde nume precum Maria Ciobanu, Floarea Calotă, Cornelia și Lupu Rednic, Nicolae Furdui Iancu, Matilda Pascal Cojocărița, Nicolae Voiculeț, Lavinia Goste și Marius Zorilă.

De la festival nu vor lipsi nici evenimente dedicate celor tineri, pentru care punctul de atracție va fi “Fan Zone”, unde Nightlosers, Mihai Mărgineanu, Fantome, Argatu’, K-LU, Ad-Hoc, Danaga, Steaua de Mare, Țapinarii, Mihai Toma, TRI, Domino Sibiu, Cobzality, Balako sau Balkansambel vor susține spectacole de folclor reinterpretat.

Tot la “Fan Zone”, în prima parte a zilei, sunt așteptați și cei mici, cu tot felul de surprize, iar cei mari își pot alege suveniruri hand-made. Vizitatorii au prilejul să descopere și alte produse tradiționale originale.

Totodată, la cele peste 60 de căsuțe amplasate pe aleile parcului, meșteșugari autentici din toate zonele țării vor reconstitui tradițiile de artă țărănească.

Vizitatorii vor putea alege dintr-o gamă diversificată de obiecte de artizanat și de bucate variate. De asemenea, ateliere inedite de creație vor avea loc la Foișor, în intervalul orar 11,00 — 20,00.

Plimbările prin parc cu trăsuri și ponei nu lipsesc nici în această a IX-a ediție a festivalului, organizat de Primăria Municipiului București, prin Centrul de Creație, Artă și Tradiție.

Intrarea la toate evenimentele din Parcul Cișmigiu este liberă. AGERPRES

‘Sunt convins că anul viitor veți vedea aici și scriitori și artiști străini, într-o primă fază din zona dunăreană. Vrem ca de anul viitor să demarăm un proiect cu capitale culturale dunărene. (…) Cred că Tulcea, prin modul în care este organizată, prin multiculturalitatea sa, poate deveni un factor de distribuție culturală mai important decât marile orașe cu sute de mii de locuitori, pentru că are o apetență deosebită către cultură și pentru că Delta nu este doar o zonă de interes turistic, ci și de interes cultural’, a declarat, într-o conferință de presă, directorul Muzeului Național al Literaturii Române București, Ioan Cristescu, unul din inițiatorii evenimentului din Tulcea.

Deschiderea oficială a festivalului a avut loc miercuri după-amiază, după cea a târgului de carte din Piața Mircea cel Bătrân, cu un concert susținut de quartetul Chromatic, în jurul orei 17,00, Casa Avramide găzduind primele lansări de carte, printre care ‘Lumea ca literatură-Amintiri’, de Ioan Groșan, și ‘Manuscrisul fanariot’, de Doina Ruști.

‘Este un roman scris cu dragoste de istoria națională și din pasiunea mea pentru arhive. (…) Este modul în care am încercat să definesc o epocă pe deplin iluministă, bucureșteană care face parte din istoria noastră’, a afirmat Doina Ruști.

Manifestările culturale au continuat cu un atelier de improvizație teatrală semnat de trupa ‘Improviseneyland’, cu un recital al Adrianei Trandafir dedicat Mariei Tănase, prima zi urmând să se încheie cu un concert susținut de Ada Milea.

Joi și vineri, evenimentele culturale vor continua cu lansări de carte, concerte, lecturi publice de poezie susținute de poeți din București, Constanța, Galați și Tulcea, spectacole de teatru, concerte de jazz și cu un eveniment devenit tradițional pentru manifestare ‘Conferințele Danubius’, invitatul acestuia fiind academicianul Mircea Martin.

Cea de-a III-a ediție a Festivalului de cARTE Danubius este organizat de Consiliul Județean Tulcea, Primăria municipiului Tulcea și Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România.

AGERPRES / (A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă)

Conform unui comunicat de presă al organizatorilor transmis miercuri AGERPRES, bucureștenii vor putea găsi la târg iconari, cioplitori în lemn, țesătoare, ceramiști, tineri artizani handmade, cusătorese, împletitoare.

“Întrucât în curând vom sărbători ia românească, vă așteptăm să purtați, să probați și să târguiți ii vechi și ii noi: ii de sărbătoare, ii cu poale și ii fără poale, ii cu mărgele, ii ciupag, ii cusute pe marchizet, ii cusute pe pânză de casă, ii cu fodori la mâneci, cămăși de lucru, cămăși încrețite la gât, poale…”, se arată în comunicatul citat.

Negustorii de antichități aduc de prin satele și târgurile de profil țesături, mobilier, carte, ceramică, obiecte specifice unei gospodării țărănești, patefoane, ceasuri, gravuri și felurite obiecte de artă iar colecționarii sunt așteptați, ca de fiecare dată, cu diverse obiecte și poveștile lor.

Vizitatorii vor putea cumpăra de la producători prăjituri tradiționale, miere și produse apicole, plăcinte, ciocolată de casă, brânzeturi, dulcețuri, siropuri și zacuști, turtă dulce și covrigi, cornet boierești și babic tătăresc. De asemenea, vor putea degusta preparatele românești la ceaun care se servesc cu lipie dâmbovițeană, precum sarmale în foi de viță, plachie de crap cu mămăligă, pulpe la ceaun.

Copiii începând cu vârsta de 4 ani sunt așteptați să participe la atelierele de creativitate, unde vor învăța să picteze pe ceramică sau să lucreze cu lâna împâslită.

Noaptea de Sânziene este în 23 spre 24 iunie. Această sărbătoare mai poartă numele și de Amuțitul cucului sau Drăgaica. Dacă cucul încetează din cântat înainte de Sânziene, vara va fi una secetoasă. La început, serbarea coincidea cu data solstițiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie — ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene — cum este denumită în folclorul românesc — a devenit o serbare populară. Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, Documentare, editor: Florin Marin)