Search

Energie

Facebook Twitter Email

vladimir cohn

Ecopaper Zărneşti va investi aproximativ 10 milioane de euro în construirea unui parc fotovoltaic pe o suprafaţă de 150.000 de metri pătraţi. Firma a solicitat Primăriei Zărneşti axcordul pentru realizarea acestei investiţii pe un teren aflat în proprietatea sa. Puterea instalată maximă este de 6,65 MW, iar energia electrică produsă va fi folosită atât pentru consumul propriu al firmei, cât şi pentru a fi distribuită în reţeaua naţională. Valoarea investiţiei nu a fost anunţată, însă, potrivit pieţei, valoarea investiţiei este de 1,5 milioane de euro pe MW.

Compania zărneşteană este controlată, indirect, de omul de afaceri Vladimir Cohn, prin intermediul societăţii Ecopack Ghimbav, la care deţine, prin intermediul fondului Kameran Financial, înregistrat în Elveţia, 95,07% din acţiuni.
La începutul anului Cohn se plângea de faptul că actualul curs de schimb valutar este prea mic şi nejustificat şi că ar fi nevoie de o depreciere semnificativă a leului pentru ca economia românească să devină competitivă. În ultimii patru ani, cursul s-a depreciat cu circa 10%.
„Dacă te uiţi la capacitatea noastră economică, cred că leul e nejustificat de puternic. Pentru economie, cursul ar trebui să fie de 5,5-6 lei/euro, ceea ce ar fi excelent, pentru că ar da un avânt exporturilor, în condiţiile în care importurile de materii prime nu sunt atât de importante şi avem resurse interne extraordinare. Cred că astfel România ar deveni foarte competitivă”, a declarat Vladimir Cohn.
Ecopack Ghimbav, producător de ambalaje din carton, şi-a prognozat pentru acest an o creştere a afacerilor cu două – trei puncte procentuale, peste nivelul de 90 de milioane de lei înregistrat anul trecut.

Posted by 

Sursa: Biz Brasov

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O delegaţie a companiei Ghezouba International Engineering Co (CGGC) din China a fost prezentă, miercuri, în Maramureş. Aceştia au răspuns invitaţiei senatorului Liviu Marian Pop, fiind interesaţi să implementeze proiecte ample în acest judeţ. Lin Li, marketing manager, şi Shi Li, vicepreşedintele concernului CGGC, însoţiţi de senatorii Liviu Marian Pop, Alexandru Cordoş, prefectul Anton Rohian, precum şi specialişti, s-au deplasat la Barajul Runcu pentru a vedea exact care este situaţia la faţa locului. Delegaţia din China a primit promisiuni din partea conducerii judeţului că vor avea parte de deschidere pentru tot ceea ce înseamnă investiţii la nivelul Maramureşului.  

De asemenea, conducerea companiei chineze a fost prezentă şi în Cluj-Napoca, unde a participat la o întâlnire strategică de implementare a proiectelor de infrastructură zonală. Compania chineză va iniţia unul dintre principalele proiecte ale Guvernului României, şi anume hidrocentrala de acumulare de la Tarniţa- Lăpuşteşti. Senatorul Alexandru Cordoş a punctat necesitatea acestei investiţii pentru judeţul Cluj printr-un parteneriat public-privat. În cadrul acestei vizite s-a organizat o întâlnire de prezentare a proiectelor de însemnătate pentru judeţul Cluj: Hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti, Spitalul Regional de Urgenţă şi Autostrada Transilvania. Vizita delegaţiei străine în judeţul Cluj reprezintă un pas foarte important pentru crearea unui parteneriat stabil şi prosper între cele două ţări. Înaintea vizitei din Cluj, delegaţia chineză a participat în Bucureşti la numeroase discuţii cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, urmând ca în timpul acestei săptămâni să se stabilească o întâlnire cu ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de interes naţional şi Investiţii străine, Dan Şova. Reprezentanţii companiei CGGC au fost primiţi şi în Senat de către senatorii Alexandru Cordoş şi Liviu Marian Pop la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.
Autor Costin Niţu 
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Inginerii din întreaga lume proiectează trenuri foarte rapide şi maşini care se conduc singure, dar adevăratele inovaţii din domeniul transportului implică modernizarea infrastructurii. Iată cum va arăta drumul viitorului, potrivit unor concepte inovative, prezentate de Glen Hiemstra pentru Fastcoexist.com.

Atunci când ne imaginăm viitorul transportului ne gândim la trenuri foarte rapide, maşini electrice autonome, avioane sub-orbitale şi alte tehnologii de genul acesta. Ne întrebăm chiar când va deveni realitate maşina zburătoare. Dar nu ne gândim foarte mult la infrastructura de care depind aceste vehicule.

Însă, unii ingineri întreprinzători şi extrem de creativi şi-au îndreptat atenţia spre această problemă. Iată două idei de reinventare a drumului, care ar putea determina o schimbare radicală în ceea ce priveşte viitorul transporturilor.

Primul concept este Solar Roadways (Drumuri solare). Ce este un drum? O fâşie de asfalt, beton, pământ sau pavaj, pe care se învârt roţile vehiculului. Materialele folosite în construirea drumurilor au evoluat faţă de epoca romană, dar nu cu foarte mult. Avem în continuare o suprafaţă dură, proiectată să susţină greutatea vehiculelor şi să te ţină departe de noroi. Timp de 24 de ore pe zi, drumurile, parcările şi trotuarelestochează pur şi simplu căldură şi lumină, dar nu le folosesc la nimic.

Dar dacă s-ar putea înlocui betonul sau asfaltul cu celule solare, poziţionate sub un strat de sticlă?

Dacă ar funcţiona chiar şi cu un grad de eficienţă de doar 15%, un astfel de sistem de drumuri ar furniza de patru ori mai multă electricitate decât au nevoie americanii, de exemplu, adică la fel de multă electricitate cât foloseşte întreaga lume. Pe scurt, s-ar produce foarte multă energie.

Din câte se pare, nu este foarte greu să iei materialul “de pe raft” şi să construieşti un strat de celule solare, aşezat între două straturi de sticlă ermetice, şi să construieşti cu aceste panouri o suprafaţă de drum.

Principala problemă este reprezentată de producerea sticlei care trebuie să fie suficient de puternică pentru a susţine o maşină, suficient de transparentă cât să permită absorbţia unei cantităţi suficiente de lumină solară, dar suficient de opacă încât să nu emită prea multă strălucire, şi cu o rezistenţă mare, astfel încât să dureze câţiva ani. Tehnologia Solar Roadways încearcă să rezolve aceste cerinţe, pe lângă multe altele, urmând să fie testată odată cu primele panouri instalate într-o parcare, în primăvara acestui an.

Solar Roadways şi fondatorii săi, Scott şi Julie Brusaw, au făcut multe “valuri” în mediul online, la Tedx şi pe YouTube, în special prin intermediul videoclipului de mai jos (cu peste 1,5 milioane de vizualizări), în care îşi prezintă proiectul original.

Pe lângă celulele solare din sandwich-ul de sticlă, drumurile sunt prevăzute cu lumini LED care pot fi programate să scrie diferite mesaje şi să răspundă la mediul înconjurător, de exemplu avertizând maşinile că ar trebui să încetinească şi să lase pietonii să traverseze strada.

Cea de-a doua invenţie pentru infrastructură vine de la compania inovatoare Wave,care înseamnă Electrificarea Wireless Avansată a Vehiculelor. Scopul companiei este acela de a ajuta autobuzele electrice să devină mai eficiente din punct de vedere al costurilor, faţă de cele diesel şi faţă de cele care funcţionează pe bază de gaz natural, fără a fi nevoie de conexiunea la nişte cabluri suspendate.

Pentru a funcţiona în permanenţă pe baza unor baterii reîncărcabile, un autobuz ar trebui să aibă foarte multe, din moment ce reîncarcarea se produce doar la staţia de bază. Acest aspect face ca autobuzul să fie ineficient, greoi şi costisitor.

Totuşi, cei de la Wave ştiu că electricitatea poate fi transmisă wireless prin inducţie magnetică. Întrebarea este cum să implementezi un echipament de inducţie magnetică în infrastructură. Soluţia lor este genială.

Instalează pe partea de jos a autobuzului o unitate de primire a valurilor de inducţie, iar apoi, la diferite opriri ale autobuzului instalează un sistem de transfer a energiei din inducţia magnetică.

Atunci când autobuzul se opreşte ca pasagerii să poată urca sau coborî din vehicul, unitatea de inducţie magnetică trimite o sarcină electrică prin sistemul wireless direct către bateriii, iar aceste reîncărcări frecvente fac ca autobuzul să funcţioneze toată ziua, până când se întoarce la bază pentru o reîncărcare completă. Mai puţine baterii, mai puţină greutate, mult mai economic.

Tot ceea ce este necesar în staţia de autobuz este o modalitate de a conecta sistemul de inducţie magnetică la o sursă de alimentare. Solar Roadways ar putea reprezenta o soluţie la această problemă! Wave scrie pe site-ul său că instalează sisteme de autobuz de inducţie magnetică la Universitatea de Stat din Utah şi în parteneriat cu Soluţii Energetice Avansate în oraşul Praga, din Republica Cehă.

Imaginează-ţi cum vor arăta drumurile după anul 2025. Realizate din sticlă, generând electricitate şi cu o inducţie magnetică incorporată, acolo unde se poate realiza acest lucru?

Sursa: Financiarul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Foto Shutterstock

Dacia, cel mai mare producător de autoturisme din România şi unul dintre cele mai cunoscute branduri locale peste hotare, a decis să intre pe piaţa producţiei de energie electrică printr-un proiect de panouri fotovoltaice care ar urma să fie instalat pe acoperişul uzinei de la Mioveni.

Şi alte companii analizează astfel de proiecte pe acoperişul unităţilor pe care le au în portofoliu, un astfel de exemplu fiind magazinul IKEA din Băneasa. Între timp, pentru firme precum Selgros acoperişurile deja au început să facă bani din energia solară.

Proiectul Dacia din România vine la scurt timp după ce grupul Renault, proprietarul producătorului auto local, a “plantat” 40 de hectare cu panouri fotovoltaice în toate cele şase unităţi de producţie din Franţa, acesta fiind cel mai mare sistem de acest gen făcut de vreun jucător din industria auto.

Chiar din momentul în care grupul a finalizat investiţia de circa 60 de MW, echivalentul a 80-90 de milioane de euro, Renault a anunţat că au fost demarate studii de fezabilitate pentru proiecte solare în Slovenia, Maroc, Brazilia, Columbia, Chile şi România.

“Confirmăm că există un proiect de parc fotovoltaic la Dacia. Mai multe amănunte veţi putea afla la momentul oportun”, au declarat reprezentanţii direcţiei de comunicare a Dacia.

Autori: Roxana Petrescu Bogdan Alecu

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

http://romaniascout.ro/

http://www.fic.ro/newsletter-net/index.php?section=newsfront&luna=february&an=2013&numar=7.php

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Investitie de 100 mil. euro intr-un parc fotovoltaic la Arad

O investitie de 100 de milioane de euro intr-un parc fotovoltaic este aproape de finalizare la Sebis (Arad), unde pe 200 de hectare de teren sunt montate 317.000 de panouri cu o putere totala de 65 MW, care ar acoperi necesarul pentru 100.000 de locuitori, la proiect lucrand 700 de oameni.

Reprezentantii investitorilor si primarul orasului Sebis au declarat ca acest parc fotovoltaic va fi cel mai mare din Romania si unul dintre cele mai mari din Europa, scrie Mediafax.

Investitia apartine companiei spaniole Promocion Inversolar 65, care a alocat un buget de 100 de milioane de euro pentru trei proiecte energetice derulate in Sebis, pe o suprafata totala de aproape 200 de hectare.

Potrivit directorului economic al companiei spaniole, Jose Maria Abuli, primele doua proiecte vizeaza o suprafata totala de 44 de hectare, fiind instalate deja 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere totala de 15 MW.

Aceste proiecte vor fi finalizare in martie-aprilie, cand vor incepe lucrarile pe alte 150 de hectare, pe care vor fi montate 245.000 de panouri, cu o putere nominala de peste 50 MW.

“Energia produsa in acest parc ar asigura necesarul pentru 100.000 de locuitori. Avem semnate deja contractele de conectare la reteaua nationala de energie electrica, productia urmand sa fie vanduta pe piata libera”, a adaugat directorul tehnic al proiectului, Dragos Baghiu.

Sursa: Wall Street

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

China Huadian Engineering vrea sa investeasca in industria miniera si productia de energie pe baza de carbune din Romania, a anuntat luni Ministerul Economiei, dupa o discutie intre ministrul de resort, Ion Ariton, si o delegatie a companiei chineze.

“In cadrul discutiilor reprezentantii companiei chineze si-au declarat interesul de a investi in obiective din industria miniera si din productia de energie pe baza de carbune”, se arata intr-un comunicat al institutiei.

In urma cu circa doua saptamani surse din domeniul energetic au declarat ca grupul China Huadian vrea sa intre in actionariatul EnergoNuclear, companie care deruleza proiectul de 4 miliarde de euro al constructiei reactoarelor nucleare 3 si 4 la centrala de la Cernavoda.

Totodata, alta companie chineza, State Grid Corporation of China, inclusa in topul Forbes 2010 printre cele mai mari zece companii la nivel mondial, este interesata sa preia actiuni la transportatorul de energie Transelectrica (TEL), potrivit unor surse apropiate discutiilor.

Compania de stat China Huadian Engineering are ca principale domenii de activitate productia de utilaje grele, tehnologii de tratarea apei si protectia mediului, energii din surse neconventionale, constructia de centrale electrice, respectiv cercetare si dezvoltare de produse de inalta tehnologie.

Operatiunile grupului din care face parte compania includ productia de energie, servicii de termoficare, dezvoltarea de energie din surse primare, precum carbunele si alte servicii tehnologice pentru domeniul energetic.

Corporatia are afaceri in mai multe state, intre care Rusia, India, Vietnam, Indonezia sau Arabia Saudita.

China Huadian a fost infiintata in 2002 de statul chinez, impreuna cu alte patru corporatii. Impreuna, cei cinci producatori de energie controleaza 45% din capacitatea energetica instalata a Chinei, potrivit publicatiei americane Forbes.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Proiecte de energie verde in Valea Jiului
Investitiile in turism, in reabilitarea strazilor, dar nu in ultimul rand, in obtinerea energiei din aer si apa sunt prioritare in 2013, cel putin pentru Valea Jiului. Toti primarii spun acum ca 2013 le va aduce mai mult confort, dar nu uita de turism.
Au scos energie de sub pamant si, daca industria extractiva se restrange, primarii din Valea Jiului mizeaza acum pe energia din apa si vant. Cateva proiecte absolut inedite sunt in diferite faze de aplicare la Uricani, Lupeni si Petrila. Aici, edilii se gandesc la eoliene si microhidrocentrale, dupa ce au constatat ca mineritul de huila este in restrangere.”Vrem un parc eolian aici la Uricani si noi deja am concesionat terenul. Firma se numeste SC Wind Power Experts Development SRL si a anuntat initierea Planului Urbanistic Zonal UAT Lupeni si UAT Uricani pentru realizarea proiectului de investitie “Parc eolian UAT Lupeni si UAT Uricani”, situat in extravilanul localitatilor Uricani, Lupeni si Vulcan”, spune Danut Buhaescu, primarul din orasul Uricani.

Si la Petrila miza este realizarea energiei intr-un parc eolian la Dobraia, dar si in realizarea unor micro-hidrocentrale. “In 2013, mizam pe finalizarea micro-hidrocentralei de pe raul Taia, dar avem in plan si inceperea constructiei pe Jiul de Est a unei astfel de hidrocentrale.

In plus, vorbim si de parcul eolian de la Dobraia, acolo unde primul stalp a fost amplasat in zona, aflata la granita cu orasul Cugir. Valoarea investitiei se ridica la 150 de milioane de lei, acesta fiind cel mai mare parc eolian din tara. Dupa ce va fi finalizata investitia, parcul eolian va produce in sistemul energetic national 70 MW/ ora”, a adaugat si Ilie Paducel, primarul din Petrila.

Parcul eolian va fi amenajat de o firma din Germania, iar aici ar urma sa fie montati 40 de stalpi. Odata finalizata aceasta investitie, orasul Petrila va avea asigurat cel putin iluminatul public.

In rest, primarii Vaii Jiului vor sa finalizeze lucarile la drumuile incepute in 2013, la unitatile medicale, dar si in turism.

Numai la Petrila se mizeaza pe realizarea unui proiect de amploare in Muntii Sureanu, iar Ilie Paducel spune ca acum se lucreaza la documentatia de scoatere a terenului din domeniul silvic si introducerea lui in domeniul public, pentru a putea sa fie dat investitorilor.

Tot la turism se gandeste si Danut Buhaescu la Uricani si pentru asta are alocata suma de aproape 500.000 de lei, pentru realizarea unui site cu titlul “invitatie la natura si folclor”. Practic, primarul spune ca se va ajuta de acest site pentru a promova zona si pentru a atrage turistii spre vestul Vaii Jiului.

Turismul ramane prioritar si la Petrosani, unde Tiberiu Iacob Ridzi spera sa finalizeze proiectul dedezvoltare a domeniului schiabil din Parang.

Sursa: Ziare 
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cele mai mari turbine eoliene sunt prevăzute cu palete rigide, din fibră de sticlă, care se întind pe o rază egală cu jumătate din lungimea unui teren de fotbal. Pentru a le muta din fabrică în parcul eolian, ai nevoie de macarale speciale, platforme cu gabarit depăşit, ore întregi de planificare a rutei şi a traficului, precum şi de conducători auto specializaţi, capabili să gestioneze curbele periculoase. Oamenii de ştiinţă de la Centrul de Cercetare Globală GE Virginia Tech şi Laboratorul Naţional pentru Energie Regenerabilă au început să lucreze la un nou model de palete, realizat din materiale textile, înfăşurate în jurul unei structuri metalice asemănătoare structurii osoase a unui peşte, se arată într-un comunicat de presă.

General Electric (GE) estimează că noul model ar putea revoluţiona modul de proiectare, fabricare şi instalare a paletelor eoliene şi ar reduce costurile paletelor cu 25% până la 40%. „Ţesem o paletă eoliană avansată, care ar putea reprezenta pentru noi viitorul energiei curate”, a declarat Wendy Lin, inginer GE şi lider al proiectului cu o durată de trei ani, pe care Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansată a Guvernului SUA (ARPA-E) îl susţine cu 5,6 milioane dolari. „Materialul pe care îl dezvoltăm va fi puternic, flexibil şi mai uşor de asamblat şi întreţinut decât fibra de sticlă”, a mai spus Lin.

Folosirea materialelor textile ca modalitate de reducere a greutăţii nu este o idee nouă. Producătorii de aeronave le-au folosit la acoperirea aripilor avioanelor de luptă în Primul Război Mondial. GE produce, deja, materiale textile groase anti-vânt şi pentru proiecte arhitecturale.

Însă Lin spune că noile materiale textile de înaltă tehnologie, pe bază de fibră de sticlă, vor stimula dezvoltarea unor turbine mai mari, mai uşoare, care să poată capta mai multă energie eoliană la viteze mai mici ale vântului. Cu tehnologia actuală, producţia turbinelor cu rotoare având diametrul mai mare de 120 de metri este dificilă din cauza limitărilor de proiectare, fabricare, asamblare şi transport. Noua tehnologie pe bază de materiale textile de la GE ar elimina toate aceste bariere.

Conform estimărilor specialiştilor, pentru a produce 20% din energia electrică pe bază de resurse eoliene în SUA, suprafaţa pe care sunt instalate în prezent paletele eoliene ar trebui să crească cu 50%. Acest lucru este posibil cu ajutorul paletelor din material textil. „Dezvoltarea unor palete eoliene mai mari este factorul principal pentru extinderea suprafeţei generatoare de energie eoliană, prin includerea unor zone pe care astăzi nu le-am considera adecvate valorificării energiei eoliene”, a mai spus Lin.

Sursa Focus energetic

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Parcul eolian Fântânele/Cogealac, cu o capacitate de 600 megawaţi, al Grupului CEZ, cel mai mare proiect eolian pe uscat din Europa, a intrat în funcţiune şi produce suficientă energie curată pentru a alimenta peste un milion de gospodării româneşti în fiecare an. Proiectul foloseşte 240 de turbine eoliene de 2,5 megawaţi de la GE, printre care se află şi turbina cu numărul 1.000 din clasa de 2,5 megawaţi instalată de GE la nivel mondial, se arată într-un comunicat de presă.

Ultima turbină eoliană pentru Fântânele/Cogealac a fost conectată la reţeaua regională la sfârşitul lunii noiembrie. Noul parc eolian este situat în Dobrogea, judeţul Constanţa, România, una dintre cele mai promiţătoare regiuni cu resurse eoliene din ţară. CEZ România, proprietarul parcului, face parte din Grupul CEZ, cea mai mare companie de utilităţi din Europa Centrală.

„Motivele pentru care am ales GE sunt tehnologia fiabilă şi vasta experienţă a echipelor sale de proiect. Tehnologia 2,5 megawaţi oferă eficienţă, disponibilitate şi performanţă energetică, iar toate acestea ne vor garanta reuşita”, a declarat Ondřej Šafář, director de proiect CEZ. „Odată cu parcul eolian Fântânele/Cogealac, CEZ aduce o contribuţie majoră la creşterea producţiei de energie regenerabilă a României. Înainte de acest proiect, capacitatea eoliană instalată a României era de numai 14 megawaţi.”

Componentele individuale ale turbinelor pentru parcul eolian Fântânele/Cogealac au fost produse în întreaga lume. Nacelele turbinelor au fost furnizate de fabrica GE din Salzbergen, Germania. Paletele rotorului şi turnurile au venit din Germania, Brazilia, Republica Cehă, Danemarca, Polonia şi China. Dimensiunea pieselor – o paletă de rotor are o lungime de aproape 50 de metri – şi numărul lor au presupus o planificare complexă. Mutarea tuturor pieselor pentru fiecare turbină eoliană din portul Constanţa, de la Marea Neagră, până la şantierul de construcţie a proiectului a necesitat douăsprezece moduri de transport. În perioadele de vârf, se foloseau 25 de macarale simultan, într-unul dintre cele mai mari şantiere din Europa.

„Planificarea detaliată, procesele clare şi multă dedicaţie au garantat finalizarea la timp a proiectului”, a declarat Stephan Ritter, director executiv al diviziei europene de energie regenerabilă a GE. „Am reuşit să valorificăm experienţa dobândită în timpul fazei de construcţie pe tot parcursul proiectului. Suntem foarte mândri de realizarea remarcabilă a echipei noastre de proiect”, a mai spus acesta.

„Folosirea tehnologiei avansate de turbine eoliene asigură eficienţă şi fiabilitate ridicate pentru o gamă largă de condiţii meteorologice. Astfel, capacitatea de producţie a parcului eolian creşte semnificativ”, a adăugat Ritter.

La începutul acestui an, GE a anunţat că flota sa de turbine eoliene din seria 2,5 MW a depăşit cifra de 2 gigawaţi de capacitate instalată la nivel global, adică o cantitate de energie electrică mai curată suficientă pentru a alimenta cu energie aproximativ 1,4 milioane de gospodării europene. Astăzi, aceste aparate funcţionează în 19 ţări din întreaga lume, din care 14 în Europa, şi au ajuns la un volum de şapte milioane de ore de funcţionare comercială.

Sursa Focus energetic

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva