Tratamente naturiste

Facebook Twitter Email

Parfumul și gustul inconfundabile conferă o savoare aparte pepenelui galben în zilele toride de vară. Cunoscut și cultivat de milenii în India și Orientul Mijlociu, europenii au început să se bucure de acest fruct încă din timpul Imperiului Roman.

Foto: (c) LUIZA ABU-SALEM / AGERPRES ARHIVA

Pepenele galben, un membru al familiei Cucurbitaceae, alături de dovleac, dovlecel sau castravete, se cultivă pentru fructul său, care se coace vara. Forma fructului variază între sferică și elipsoidală. Mărimea lui depinde de varietate și de condițiile de cultivare. Astfel, fructul poate fi de 400 g, dar și de 20 kg sau chiar mai mult. Varietățile cele mai folosite au greutăți cuprinse între 0,5 kg și 5 kg.

Culoarea epidermei și a pulpei este variabilă în funcție de grupul din care face parte. Epiderma poate fi albă, aspră sau reticulată (prezintă un aspect de rețea). Pulpa fructului este aromată și de diferite culori: galben, verde, roz sau culori intermediare.

Pepenele galben este unul dintre cele mai gustoase fructe, fiind și o bogată sursă de vitamine și energie, un adevărat izvor de sănătate.

Dintre componentele pepenelui galben, cele mai importante sunt vitaminele A, C, E, B3, B5, B6, B9, glucidele, lipidele, fibrele, magneziul și calciul. De asemenea, fructul este sărac în calorii și conține fibre.

Pentru a beneficia din plin de proprietățile sale nutritive este bine să-l consumăm în stare proaspătă. Din pepene galben se pot prepara deserturi, șerbet, sucuri sau chiar supe. Fructul mai poate fi folosit ca ingredient în salate de fructe, prăjituri și plăcinte. Pepenele galben poate fi savurat ca atare la micul dejun, alături de un iaurt.

Pepenele galben este un foarte bun hidratant și revigorant, conținutul de apă fiind de peste 95%. Astfel, ajută la hidratarea și detoxifierea eficientă a organismului, putând fi consumat în acest scop în cure de o zi sau de două zile pe săptămână, perioadă în care se consumă exclusiv pepene galben.

Potasiul care se regăsește în concentrații mari în pepenele galben este un mineral esențial pentru organism, necesar pentru aproape toate procesele fiziologice. Potasiul joacă un rol important în funcționarea corectă a mușchilor și a inimii. Este esențial și pentru funcționarea tractului gastrointestinal.

Vitamina B6 sau piridoxina se găsește în abundență în pepenele galben, din această cauză pepenele galben este deosebit de util pentru cei care au afecțiuni ale sistemului nervos periferic, dar și pentru sănătatea și buna funcționare a sistemului nervos central.

Pepenele galben reprezintă o sursă excelentă de acid folic, unul dintre micronutrienții de bază ai complexului de vitamine B, necesar pentru dezvoltarea celulară și menținerea sănătății celulelor corpului. Tot acidul folic împiedică instalarea anemiei și previne malformațiile congenitale.

Pepenele galben este o sursă importantă de vitamina K, la fel ca pepenele verde. De aceea, pepene galben este deosebit de util pentru cei care suferă de retenție hidrosalină și de afecțiuni cardiovasculare.

Pepenele galben este bogat în carotenoizi, pigmenții galbeni, portocalii sau roșii sintetizați de multe plante. Potrivit Institutului Linus Plauling, aportul crescut de carotenoizi din fructe precum pepenele galben diminuează riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare și a unor tipuri de cancer. Flavonoizii conținuți de pepenele galben (betacaroten, luteina, zeaxanthina și criptoxantina) au capacitatea de a proteja celulele și alte structuri fiziologice de radicalii liberi. Două tipuri de carotenoizi din pepenele galben, luteina și zeaxantina, sunt necesare pentru funcționarea corectă a vederii.

Potrivit unor studii ale cercetătorilor francezi, pulpa fructului de pepene galben conține principii active cu structură asemănătoare tirozinei, care pot modifica activ secreția glandei tiroidei. Mai exact, aceste substanțe influențează direct iodarea tirozinei, procesul care ajută la fabricarea hormonilor tiroidei în țesutul glandei, ajutând astfel la buna funcționare a glandei tiroide.

Pepenele galben furnizează totodată și o cantitate importantă de vitamina C, cu rol în creșterea și regenerarea țesuturilor corpului. Are de patru ori mai multă vitamina C decât ruda sa cu miez roșu, vitamină care menține sistemul imunitar puternic și ajută la formarea colagenului — proteina folosită de organism pentru formarea țesutului cutanat, a tendoanelor, ligamentelor și a vaselor de sânge.

Pepenele galben conține fibre în cantitate mai mare decât cel verde, fiind un bun stimulator și reglator digestiv. Pepenele galben poate fi oricând consumat în cadrul unei diete de slăbit, datorită conținutului foarte redus de calorii, dar și a senzației de sațietate pe care o provoacă rapid, datorită fibrelor.

Pepenele galben este una din cele mai importante surse naturale de vitamina A. Doar 100 de grame de pepene galben asigură 112% din doza zilnică recomandată de vitamina A, una dintre cele mai mari valori înregistrate de fructe. Consumul fructelor bogate în vitamina A s-a dovedit a fi eficient și în protecția organismului împotriva cancerului pulmonar și oral.

Aplicat extern, simplu sau în combinație cu alte ingrediente, pepenele galben poate ajuta la menținerea tinereții pielii, fiind un ajutor în combaterea ridurilor, datorită nivelului ridicat de antioxidanți pe care îi conține. Se poate utiliza ca atare, sub formă de felii subțiri sau sub formă de suc, pentru a rehidrata și a înfrumuseța un ten uscat sau cu urme de oboseală. Este extrem de benefic în tratarea arsurilor solare.

Este indicat consumul de pepene galben în special de către copii și de femeile cu vârste cuprinse între 45 și 67 de ani.

Semințele de pepene galben, fierte în lapte, sunt recomandate împotriva pietrelor la vezica biliară.

Coaja pepenelui galben poate fi infestată cu bacteria Salmonella, motiv pentru care este bine să spălăm fructul sub un jet abundent de apă, înainte de a-l tăia. Dacă îl consumăm în stare proaspătă, este indicat să nu adăugăm zahăr sau ale ingrediente, pentru a ne bucura de o gustare sănătoasă.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Istoricul Pliniu cel Bătrân a făcut referire la vinete, denumindu-le “plante ale soarelui”. Luna iulie este perioada în care aceste legume sunt în plin sezon, dar ne putem bucura de ele până târziu în toamnă.

Foto: (c) BOGDAN DUMITRESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Vinetele sunt legume ce fac parte din familia solanaceelor (solanum melongena), alături de roșii, ardei și cartofi. Sunt foarte multe soiuri de vinete. Cele mai răspândite sunt cele de culoare mov închis. Mai există și soiuri albe, mov deschis sau cu dungi albe și mov.

Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice. Au fost cultivate în sudul și estul Asiei încă din preistorie. Mai târziu, romanii și grecii au început să cultive vinetele, după ce negustorii arabi au răspândit cunoștințele despre această plantă în toate zonele adiacente Mării Mediteraneene. În Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, fiind aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.

Timp de sute de ani oamenii nu au mâncat vinete deoarece erau convinși că aduc nebunia, lepra și cancerul. Leguma și-a recuperat treptat din prestigiu, recucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le ajunge, din nou, în farfurie, unde a și rămas, începând cu secolul al XVIII-lea.

Vinetele sunt niște legume foarte versatile. Pot fi gătite în multe feluri: fierte, prăjite sau coapte, fiind bază pentru foarte multe mâncăruri.

Vânăta sau pătlăgeaua vânătă este un adevărat izvor de vitamine și minerale pentru organismul uman. Conține 93% apă, fibre, mangan, molibden, potasiu, acid folic, vitamina K, cupru, vitamina B6, triptofan, vitamina C; magneziu, vitamina B3. În afară de faptul că au în compoziție vitamine și minerale esențiale organismului uman, vinetele mai conțin și fitonutrienți importanți cu efect antioxidant. Printre aceștia se numără compușii fenolici, precum acidul clorogenic și cafeic sau flavonoizii, precum nasuninul.

Vinetele ajută la menținerea sănătății cardiovasculare. În cadrul unui studiu de specialitate, când cobaii au consumat suc de vinete, au apărut efecte imediate — nivelul colesterolului, inclusiv al celui din pereții arteriali, a scăzut semnificativ, iar vasele de sânge s-au relaxat, permițând fluxului sanguin să circule mai bine.

Aceste efecte pozitive se datorează fitonutrienților furnizați de vinete. Cercetătorii americani de la Serviciul de Cercetare în Agricultură au descoperit ca acidul clorogenic este cel mai puternic antioxidant din vinete, având o capacitate superioară de a combate acțiunea oxidativă a radicalilor liberi asupra celulelor, dar și de a reduce nivelul colesterolului rău LDL în sânge. Tot acidul clorogenic este și antimutagen (împiedică celulele sănătoase să sufere mutații și să devină cancerigene) și antiviral.

Magneziul și vitamina B ajută la combaterea stresului și conferă o stare psihică mai bună. O cură cu vinete ne scapă de insomnii și de stările de nervozitate.

Consumul de vinete contribuie la energizarea organismului. Totodată, vitaminele A și C sunt cele care ajută la întărirea sistemului imunitar și, implicit, luptă și el împotriva radicalilor liberi.

Prin conținutul mare de apă și fibre, vinetele conferă sațietate și reduc setea, proprietăți pentru care sunt recomandate a fi consumate mai ales în zilele toride. Având un conținut mic de calorii sunt recomandate și în pierderea kilogramelor în plus și la reglarea tranzitului gastrointestinal. Sucul obținut din vânătă este eficient în curățarea ficatului și a pancreasului.

Sunt un bun diuretic și un bun antiinflamator, fiind indicat celor care au probleme digestive și pentru prevenirea inflamațiilor și a bolilor cronice. Cercetătorii au descoperit că vinetele conțin cantități importante de fitochimicale numite antocianine, un tip de antioxidanți care protejează organismul împotriva cancerului, îmbătrânirii premature, inflamațiilor și bolilor neurologice.

Diabeticii se pot bucura de gustul minunat al acestei legume, care conține numai 4 grame de zahăr la o cantitate de 100 de grame. În plus, sunt bogate în carbohidrați solubili și fibre care ajută la ținerea sub control a diabetului zaharat de tip 2.

Vinetele furnizează o bună parte din constituenții complexului de vitamine B, precum acidul pantotenic (vitamina B5), piridoxina (vitamina B6), tiamina (vitamina B1) și niacina (vitamina B3). Organismul are nevoie de acești nutrienți din surse externe, pentru metabolizarea eficientă a grăsimilor, proteinelor și a carbohidraților.

Vinetele conțin și antioxidanți care protejează organismul împotriva radicalilor liberi și previn distrugerea membranelor celulelor, apariția cancerului, dar și a artritei reumatoide.

Nasuninul este un compus antioxidant care se regăsește în coaja vinetelor, având rolul de a preveni creșterea vaselor noi de sânge și a cantității de sânge în organism, atunci când o tumoră canceroasă încearcă să stimuleze acest proces pentru a se dezvolta. Fenomenul poartă numele de angiogeneză, iar nasuninul este un compus antiangiogenic și un chelator al fierului, fapt pentru care este recomandat consumul de vinete de către femeile aflate la menopauză. De aceea, deși coaja are un gust amărui, uneori mai accentuat, este recomandat să nu curățăm vinetele când le preparăm.

Vinetele ocupă locul 2 după varză în prevenirea cancerului.

Frunzele vinetelor sunt folosite pentru: calmarea arsurilor de soare, abceselor și hemoroizilor. Ele se strivesc ușor și se aplică local având proprietăți antiinflamatorii și calmante.

Contraindicații în consumul de vinete.
Vinetele conțin o cantitate mica de nicotină. Din cauza conținutului ridicat de alcaloizi, substanțe care pot avea potențial alergen sau chiar pot duce la intoxicații, consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză și alte boli inflamatorii. Pentru consum se aleg vinetele ajunse la maturitate, întrucât vinetele tinere au potențial toxic mai mare, conțin mai multă solanină. Din cauza conținutului de solanină, consumul trebuie să fie moderat în cazul copiilor.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

palma

In acatiste si rugaciuni, noi, crestinii, o numim pe Maica Domnului Floarea cea mai aleasa si inmiresmata, cea care l-a nascut si l-a purtat in brate pe Domnul nostru, Iisus Hristos. Nu intamplator, in 1999, cand a fost in vizita in Romania, Papa Ioan Paul al doilea a spus despre tara noastra ca este Gradina Maicii Domnului. In traditia poporului nostru, dar si in limbajul nostru popular, mai multe flori si plante poarta numele Maicii Domnului, multe dintre ele avand efecte tamaduitoare atat pentru bolile trupesti, cat si pentru cele sufletesti. Cea mai cunoscuta planta din aceasta categorie este si palma Maicii Domnului. Un vechi proverb roman, ajuns pana la noi, spune “Cum sa moara omul, daca are palma Maicii Domnului in gradina”, facand referire la proprietatile vindecatoare pentru multe boli si afectiuni. Legenda spune ca Maica Domnului cu micul Iisus in brate a cautat adapost la mai multe plante ca sa scape de soldatii lui Irod cand acestia o hartuiau. Singura planta care a primit-o, oferindu-i adapost in acele grele momente, a fost palma Maicii Domnului. La plecare, Maica Domnului a binecuvantat-o menind-o sa aiba puteri vindecatoare: “De azi inainte si pana in eternitate, tu vei fi floarea preferata a oamenilor. Iti dau puterea sa vindeci pe om de toate bolile si sa-l salvezi de la moarte asa cum ai facut tu pentru mine”. Potrivit ziare.com, preparatele din aceasta planta, pulberea, tinctura, otetul, uleiul volatil, infuzia, vinul, au efecte antimicrobiene, antihipertensive si antiinflamatoare, contribuind, in acelasi timp, si la scaderea nivelului de zahar din sange, calitate care o recomanda in terapia diabetului. Plata ajuta si la curatarea sangelui si poate sa previna boala Alzheimer. Ceea ce se stie mai putin despre palma Maicii Domnului este ca aceasta planta cu beneficii atat de numeroase este un ingredient des folosit in industria cosmetica datorita proprietatilor sale in cicatrizarea ranilor care o recomanda tenurilor cu probleme. E bine de stiut ca tinctura stimuleaza cresterea parului si-i intareste radacina.
Roxana Dobre, A.M.PRESS

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Salvia este una dintre plantele care nu ar trebui să lipsească din casele românilor. Deşi este folosită mai mult ca şi condiment, cercetările efectuate de-a lungul timpului au demonstrat faptul că această minunată plantă este şi un excelent medicament, având calităţi terapeutice extraordinare, asupra sistemului digestiv, nervos, şi multe altele.

Această plantă aromată era considerată a fi sacră în Antichitate, şi pe bună dreptate. Un vechi proverb chinezesc ne spune că „cine are salvie în casă nu lasă bătrâneţea să se apropie”, aşadar aceasta este una din plantele cu efecte mai mult decât benefice asupra organismului.

 

  • Ce este Salvia ?

 Salvia este o plantă originară din regiunea mediteraneană şi de aici s-a extins în întreaga Europă centrală şi Asia. Salvia este o plantă minunată, ce creşte până la 80 cm înălţime, şi este de menţionat faptul că este o plantă perenă. O scurtă descriere a salviei ar suna în felul următor – această plantă are frunzele ovale, acoperite de perişori, de culoare verzuie, care cresc în mlădiţe lemnoase, iar florile sunt de culoarea cerului, bleu deschis, sau a cerului la amurg, un violet minunat.

Tufa de salvie poate ajunge la o înălţime de 60 de cm şi la o lăţime de 60 de cm.Salvia, deşi este o plantă perenă, înfloreşte abia în al doilea an de când e cultivată. Frunzele salviei sunt folosite pentru asezonarea diverselor preparate, având un gust amărui şi aromat, picant. Salvia se poate găsi în ţara noastră în regiunile joase ale ţării. Aceasta creşte spontan dar de asemenea este şi cultivată, şi cel mai mult se foloseşte salvia cultivată datorită temperaturilor foarte joase din timpul iernii şi sensibilităţii acesteia la îngheţ.

In limba română, salvia mai este cunoscută şi sub denumirea de jale, jaleş, salbie sau şerlai. Salvia se poate planta şi în ghivece, aşadar are nevoie doar de sol umed şi de lumină multă, de un loc cald. Planta este înmulţită fie prin butaşi, fie prin seminţe sau transplantare.

  • Ce conţine salvia?

Aşa cum am menţionat, salvia este considerată drept o plantă miraculoasă cu proprietăţi tămăduitoare, datorită conţinutului său bogat în vitamine. Salvia conţine un complex de vitamine, printre care enumerăm vitamina A, B, vitamina C, minerale precum calciu, potasiu, magneziu, fier, zinc şi sodiu, fiind un adevărat izvor de substanţe folositoare organismului.

De la salvie se folosesc frunzele şi florile, şi acestea sunt foarte bogate în uleiuri volatile. Salvia se poate folosi sub formă de infuzie, cataplasme, vin, ulei, pulbere, tinctură, şi oţet. În gastronomie, salvia are nenumărate întrebuinţări. Aşadar, salvia se poate folosi ca şi condiment în cârnaţi, la friptură, la cartofi, la tocane, la aromatizarea brânzeturilor sau a băuturilor. De asemenea, salvia este întrebuinţată şi pentru a da savoare salatelor, gustărilor, sau pentru ornare.

 

  • Scurt istoric al salviei

Salvia este cunoscută încă din cele mai vechi timpuri. În Evul Mediu, spre exemplu, salvia era considerată o plantă cu proprietăţi magice, care îi putea face pe oameni nemuritori. Însăşi numele plantei, salvie, are o însemnătate deosebită. Salvie provine din latinescul salvare, ce înseamnă a fi sănătos, a salva, a vindeca.

Aşadar, şi romanii o considerau o plantă sacră, considerând-o o regină a plantelor cu proprietăţi tămăduitoare, dar şi cu efecte de protecţie magică. În Roma Antică salvia era culeasă cu mare fast, cu un întreg ritual am putea spune.

Aşadar, salvia era un remediu nelipsit fiind considerată un detoxifiant excelent pentru organism, şi de asemenea trata diferite infecţii, era un tonic nervos, psihic, cu capacităţi de reîntinerire. Salvia este una din plantele căreia i s-a acordat o atenţie deosebită, şi a fost şi este încă cercetată intens de-a lungul timpului, având foarte multe utilităţi practice. Menţinerea sănătăţii de cele mai multe ori depinde de această plantă.

Medicina tradiţională românească nu a omis în niciun fel salvia, aceasta având diverse întrebuinţări de-a lungul timpului. Aşadar, salvia poate fi găsită la farmaciile naturiste, la plafar, sub diverse forme- de ceai, de pulbere, de tinctură, ulei sau ulei volatil, dovadă incontestabilă a necesităţii acestei plante miraculoase în casele românilor.

  • Preparate pe bază de salvie

Ca orice altă plantă cu proprietăţi benefice asupra organismului, şi salvia se poate găsi sub formă de diferite preparate, sau se poate prepara în casă. Aşadar, există pulbere din salvie, vin, tinctură, oţet, infuzie, ulei, etc.

Ceaiul de salvie. Ceaiul de salvie poate fi întrebuinţat intern sau extern. Aşadar, pe plan intern acesta tratează diabetul, faringitele, bronşitele, dischinezia biliară, iar pe plan extern este un remediu excelent împotriva aftelor, gingivitelor, stimatitelor, abceselor dentare, dacă se fac spălături. De asemenea, tenul acneic, gras, transpiraţia picioarelor pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de salvie.

Cum se prepară ceaiul de salvie? Ei bine, există mai multe modalităţi de preparare. Aşadar, infuzia de salvie se prepară din o linguriţă de frunze de salvie uscate la o ceaşcă de apă clocotită, ce se lasă la infuzat vreme de 10 minute, şi astfel aceasta poate scădea febra şi stimula sistemul nervos dacă e consumat de trei ori pe zi.

De asemenea, decoctul de salvie se prepară dintr-un pumn de frunze ce se fierb vreme de zece minute într-un litru de apă, şi acesta poate fi folosit ca şi metodă de tratare a aftelor, gingivitelor, stimatitelor, abceselor dentare, dacă se fac spălături.

Ceaiul de salvie are numeroase beneficii asupra organismului uman, aşadar vindecă rănile, ameliorează durerile de gât, afecţiuni ale gurii, reduce teranspiraţia excesivă, îmbunătăţeşte memoria, reduce durerile articulare, tratează afecţiuni ale ficatului şi rinichilor, stimulează scalpul, etc.

Pulberea de salvie

Pulberea de salvie se obţine într-o manieră extrem de simplă, prin măcinarea fină a plantei uscate cu ajutorul râşniţei de cafea. Pulberea de salvie se ţine în borcane închise ermetic, de sticlă, în locuri reci şi întunecoase, vreme de câteva săptămâni. Pulberea se administrează de trei ori pe zi, câte o jumătate de linguriţă.

Tinctura de salvie

Tinctura de salvie se obţine prin macerarea a 20 de linguri de pulbere, peste care se adaugă jumătate de litru de alcool alimentar de 70 de grade şi se lasă vreme de două săptămâni într-un borcan închis ermetic, la loc călduros. Apoi se filtrează şi se toarnă în sticle mici închise la culoare. Se ia câte o lingură diluată în ceai sau apă, de trei-patru ori pe zi pentru a echilibra sistemul nervos, hormonal, pentru a stimula memoria şi activitatea cerebrală.

Uleiul de salvie

Uleiul de salvie are proprietăţi miraculoase, aşa cum vom prezenta în acest articol. Uleiul de salvie se poate procura cu uşurinţă de la un magazin de produse naturiste sau de la un plafar sau se poate prepara în casă printr-un procedeu minuţios. De asemenea, mai este şi uleiul volatil de salvie, un exelent tonic nervos.

Vinul şi oţetul de salvie

Nu v-aţi fi aşteptat şi la aceste întrebuinţări ale plantei dar, da, salvia este excelentă în combinaţie cu vinul şi oţetul. Aşadar, vinul de salvie se obţine prin macerarea a 20 de linguri de pulbere de salvie la un litru de vin alb, natural, vreme de 2 săptămâni, după care se strecoară. Se pot consuma câte trei linguri înainte de masă şi aceste este un remediu excelent pentru stimularea apetitului şi înviorare.

Oţetul de salvie, pe de altă parte este folosit ca un elixir pentru sistemul nervos şi digestiv. aşadar, oţetul se obţine prin macerarea a 50 de grame de frunze de salvie mărunţită la un litru de oţet de mere. Acesta se poate folosi la salate, sau se poate face frecţie împotriva răcelii, a durerilor reumatice şi articulare, a stărilor de oboseală.


  • Beneficii ale uleiului de salvie

Uleiul de salvie are numeroase beneficii. Acesta creşte rezistenţa şi imunitatea organismului, reglează activitatea tiroidei, stimulează pofta de mâncare, calmează durerile de cap şi de stomac. De asemenea, combate cu succes transpiraţia, vindecă iritaţiile, eczemele şi infecţiile cutanate şi ajută la îndepărtarea celulitei.

Uleiul de salvie este şi un excelent remediu pentru păr, aşadar combate căderea părului, reduce procesul de albire, nuanţează culoarea părului. De asemenea, uleiul de salvie mai are şi alte proprietăţi tămăduitoare, îmbunătăţind memoria, circulaţia sângelui la nivel cerebral, combate infecţiile, microbii, tratează gastrita. Previne formarea celulelor canceroase, reduce dependenţa de tutun şi de alcool,vindecă dermatitele şi tratează ciupiturile de insecte şi dismenoreea.

  • Beneficii ale ceaiului de salvie

Ceaiul de salvie are numeroase beneficii asupra sistemului nervos, digestiv şi a sănătăţii pielii şi a părului. Ceaiul de salvie poate fi consumat ca atare sau poate fi folosit ca şi gargară pentru tratarea abceselor dentare, a aftelor, a amigdalelor umflate, a durerilor în gât şi a stomatitelor. De asemenea, este excelent pentru albirea danturii şi a respiraţiei proaspete.

Mai mult decât atât, ceaiul de salvie întăreşte inima, nervii, reglează circulaţia sângelui, previne şi tratează diabetul, tratează dismenoreea, disconfortul creat de menopauză şi tulburările asociate acesteia.

De asemenea, vă puteţi clăti pe faţă cu ceai de salvie dacă aveţi acnee şi ten seboreic. Se poate aplica infuzia sub formă de comprese. Din punct de vedere psihic, ceaiul de salvie tratează palpitaţiile, surmenajul psihic, stresul, astenia, oboseala, ameţelile, de asemenea din punct de vedere digestiv ceaiul de salvie stimulează secreţia bilei, tratează digestia lentă, balonarea, gazele intestinale, crampele, arsurile gastrice. Mai mult decât atât, ceaiul de salvie ajută la slăbit şi la eliminarea celulitei, şi uşurează digestia. Se beau două căni de ceai pe zi.

  • Ce afecţiuni tratează salvia?

Salvia tratează şi previne o serie de afecţiuni, iar consumată în cantităţi normale, nu provoacă efecte adverse.

Afecţiuni ale aparatului digestiv

Salvia tratează colitele, enterocolitele, colitele de fermentaţie, indigestia, balonarea, prin administrarea de pulbere de salvie câte patru linguriţe la zi, vreme de trei săptămâni, cu pauze de zece zile. De asemenea, se poate face o cură cu infuzie de salvie, câte trei căni de infuzie pe zi.

Afecţiuni ale aparatului respirator

Bronşitele, rinitele, răceala şi gripa pot fi tratate cu ajutorul salviei datorită proprietăţilor sale antivirale şi de asemenea de reducere a febrei şi a secreţiilor în exces din căile respiratorii. Se administrează infuzia de salvie, vreme de o săptămână, trei ceşti pe zi. De asemenea, puteţi face frecţii cu oţet de salvie pe tot corpul. Dar şi astmul şi bolile respiratorii cu secreţii abundente pot fi tratate cu ajutorul pulberii de salvie, administrată vreme de o lună, de patru ori pe zi jumătate de linguriţă rasă.

Afecţiuni ale sistemului nervos

Sistemul nervos prezintă mai multe tulburări precum anxietatea, tulburările de memorie, stresul, astenia, stările de nervozitate excesivă, iar acestea pot fi tratate cu ajutorul unei cure de o lună, cu pulbere de salvie, patru linguriţe la zi, urmată de o pauză de o lună.

Afecţiuni ale aparatului genital feminin

Probleme precum dismenoreea, tulburări ale menopauzei, ciclul menstrual neregulat, abundent, dureros, pot fi prevenite şi tratate cu ajutorul unei cure de trei luni cu ceai de salvie, câte două căni pe zi.

Diabetul

Salvia sporeşte receptivitatea organismului uman la insulină, aşadar se administrează câte o cană de decoct de salvie pe zi.

Cancer

Diferite tipuri de cancer precum cancerul de colon, de sân pot fi tratate cu ajutorul infuziei de salvie, în cure de câte trei luni, câte trei căni pe zi. De asemenea, ceaiul de salvie este excelent şi pentru oprirea lactaţiei.

Salvia trateaza ranile externe

La nivel extern, salvia are de asemenea numeroase beneficii. Aşadar, aceasta poate fi folosită pentru tratarea rănilor ce se vindecă greu, prin aplicarea de cataplasme cu salvie. Cataplasmele se prepară prin înmuierea unei mâini de frunze mărunţite vreme de două ore în apă caldă şi apoi se scurg şi se pun într-un tifon steril.

Acesta se aplică pe rana cu pricina, zilnic, vreme de o oră, câte trei săptămâni. De asemenea, pentru eliminarea mirosului neplăcut şi a transpiraţiei abundente se foloseşte infuzia de salvie, fie băută, fie comprese pe locul afectat (axile, mâini) sau băi de picioare. De asemenea, se poate clăti părul cu un decoct de salvie şi ceai negru, şi tenul pătat, seboreic, se poate trata cu ajutorul infuziei de salvie. Dinţii frecaţi cu salvie vor deveni mai albi.

  • Precauţii la administrarea Salviei

Trebuie să aveţi mare grijă atunci când începeţi o cură cu salvie. Această plantă este contraindicată epilepticilor, mamelor care alăptează, a femeilor însărcinate, a persoanelor sensibile la stomac. De asemenea, uleiul volatil de salcie nu se administrează copiilor sub 10 ani iar diabeticii trebuie să îşi ţină glicemia sub atentă supraveghere dacă încep o cură cu salvie.

Luca Cătălin

sursa: financiarul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Evitati cu toata puterea mintii voastre gandurile, afirmatiile si situatiile negative

Desi se crede ca mintea este un analizator al gandurilor, de fapt, aceasta este un emitator al acestora, astfel incat, calitatea vietii noastre si, implicit, starea de sanatate, depind de gandurile si trairile noastre.

Desi majoritatea dintre noi nu suntem capabili sa ne fixam mintea , mult timp, pe o idee, pe care apoi sa o transpunem in realitate, putem cel putin sa evitam afirmatiile negative, afirmatii pe care  in mod inconstient, le scoatem pe gura in fiecare clipa.Mai jos am facut o lista a celor mai importante afirmatii negative, sau situatii, pe care trebuie sa le excludem din comportamentul, mintea si vocabularul nostru.

1-NU POT-evitati sa spuneti nu pot.In final,veti sfarsi prin a atrage in aura voastra  energiile negative care va vor impiedica sa actionati.

2-SARACA/SARACUL DE TINE-Atunci cand cineva ni se plange privind o problema personala, obisnuim sa compatimim acea persoana dand aceasta replica, crezand ca facem bine, ca o putem ajuta, consola.Dimpotriva, nu facem decat sa atragem spre acea persoana saracia si neputinta.Cam la fel se intampla si aunci cand voi insiva sunteti apostrofati cu aceasta replica.Ca atare: interziceti categoric altora sa va compatimeasca folosind aceasta expresie.

3-MI-E MILA DE TINE-Atunci cand spuneti ca va este mila de cineva, automat vi se deschide chakra inimii, care in mod involuntar va ceda din energie, dar va prelua si negativitatea persoanei compatimite.Si nici  sa nu permiteti altora sa vi se adreseze cu expresia de mai sus.In afara de Ego-ul vostru  care se va simti “gadilat”, alte beneficii nu veti avea.Dimpotriva!  Psihic veti deveni mai slab, mai vulnerabil, lasandu-va la “mila” altora, iar energia voastra va deveni “vegetativa” in loc sa fie activa.

4-EVITATI SA VA IMPLICATI EMOTIONAL IN PROBLEMELE ALTORA-Persoanele hipersensibile sau instabile emotional, ar face bine sa comute telecomanda pe alt post de televiziune atunci cand se transmit stiri cu impact emotional.Iar atunci cand o alta persoana va povesteste o intamplare trista/tragica, sau va vorbeste despre propriile neajunsuri,evitati sa va implicati emotional daca nu vreti sa preluati o parte din grijile si durerile aflate..si care vor patrunde in subconsientul vostru fara sa va dati seama, dar si in aura voastra energetica.

5-NU ANTICIPATI NICIODATA REZULATUL NEGATIV AL UNEI ACTIUNI-Deseori, cand avem cate o problema de rezolvat, obisnuim sa anticipam rezultatul negativ prin ganduri sau expresii precum: NU O SA REUSESC, ESTE IMPOSIBIL SA OBTIN…,NU O SA VREA/ACCEPTE, Etc.Odata emanate aceste ganduri veti crea un “zid” energetic negativ intre voi si persoana sau situatia respectiva si, in final ,chiar veti esua…

6-INCETATI CU SUPERSTIILE-Multi dintre noi dau crezare unor superstitii precum: daca te intorci din drum nu-ti va merge bine, daca iti apare in cale o pisica-in special neagra-vei avea ghinion, daca pleci la drum intr-o zi de 13(mai ales daca aceasta cade intr-o zi de vineri) veti intampina obstacole sau esecuri, precum si credinta ca in ziua de marti sunt trei ceasuri rele.

7-IGNORATI APRECIERILE NEGATIVE LA ADRESA VOASTRA-Cei din jurul nostru, din rautate, invidie, gelozie sau inconstienta, obisnuiesc sa ne jigneasca in mod direct cu expresii precum:” esti urat/a”, “esti prost”, “esti incapabil”,”nu esti bun de nimic”. Iar aceste aprecieri vin de cele mai multe ori in copilarie, din partea parintilor, sau chiar la maturitate, din partea partenerilor de viata sau prietenilor. Repetarea constanta a acestor expresii total negative sunt preluate de subconstient si, in final, veti crede ca sunteti exact asa cum vi se spune, adica urat, prost, incapabil.Insa nu numai subconstientul va v-a crea probleme ci si aura energetica care va suferi niste “gauri”, “fisuri”, ce vor permite energiilor negative sa se manifeste in voie, nedand voie energiilor universale sa va penetreze sistemul energetic(atentie! este diferenta intre aura energetica si sistemul energetic!), cu scopul de a va duce viata la parametrii optimi.

8-EVITATI SA VA PLANGETI-Atunci cand avem diverse probleme-de ordin material, sentimental, profesional, de sanatate, sufleteasca, relationala, etc-obisnuim sa ne plangem de mila sau altora, crezand ca prin aceasta ne vom elibera de durere si de energiile negative acumulate.Numai ca situatia nu sta chiar asa.Atunci cand va plangeti singur de mila prin expresii de genul:” vai ce amarat/a sunt”, “ce nefericit/a sunt”, “ce lipsit de noroc si sansa sunt”,”ce bolnav sunt”, “ce obosit sunt”, etc.. nu faceti decat sa atrageti spre voi ceea ce ganditi sau pronuntati cu voce tare, adica: amaraciunea, nefericirea, nenorocul, boala si oboseala…lucruri enuntate in expresiile de mai sus.

Iar atunci cand va plangeti altora-in speranta ca va veti elibera, ca veti fi ajutati sau compatimiti-nu faceti decat sa va extindeti problema cu care va confruntati si s-o faceti sa persiste.Pe langa asta, nu toti cei carora le veti impartasi problema voastra se vor intrista sincer, dimpotriva, s-ar putea sa aveti dusmani ascunsi care sa se bucure de ceea ce vi se intampla, sau persoane apropiate care prin ingrijorarea manifestata sa amplifice energetic problema/situatia cu care va confruntati.

9-ELIMINATI TEAMA-Multi dintre noi ne confruntam cu un sentiment acut de teama: de intuneric, spatii inchise, aglomeratie, singuratate, inaltime, saracie, durere, responsabilitate etc.
Desi teama sta ghemuita in subconstientul si uneori in sufletul nostru, abia asteptand sa se manifeste, ea va iesi la suprafata la momentul oportun.Sa luam un exemplu: va este teama sa zburati cu avionul dar aveti de facut o calatorie cu acesta, neexistand un alt mijloc de transport pana la destinatie. Cum este si firesc, in ajunul plecarii va veti framanta sufleteste, va veti intreba daca veti ajunge cu bine la destinatie sau daca veti suporta calatoria, iar unora le va trece prin minte si ideea ca avionul s-ar putea prabusi…ceea ce s-ar si putea intampla cu adevarat daca gandul emis va atrage din Univers o cantitate mare de energii negative.Leacul pentru vindecarea de frica maladiva fata de ceva, consta in a infrunta, in a intra cu curaj in acel ceva, in acea situatie, problema.

10-EVITATI ASOCIEREA CU PERSOANE NEGATIVISTE
Se spune ca extremele se atrag.Este adevarat, dar nu si in cazul in care trebuie sa pornesti la drum/intr-o actiune sau asociere, cu o persoana negativista, prapastioasa.
Prin natura sa, omul are tendinta de a gandi negativ mult mai rapid si mai usor decat de a gandi pozitiv, astfel incat, energiile negative, stagnante, sunt eliberate mult mai usor, mult mai repede si intr-o cantitate mult mai mare decat cele pozitive.Din aceasta cauza, persoana negativista va v-a “invalui”,iar actiunea va esua din start.Daca se intampla sa aveti alaturi-in viata de zi cu zi sau  in afaceri- o asemenea persoana, va voi invata o mica smecherie.Ea se numeste MANIPULARE…insa una in sens si cu final pozitiv.
Daca traiti alaturi de o persoana negativista, in timp ce aceasta doarme profund…adica pe la orele 2:00-3:00 din noapte,mergeti langa patul sau si rostiti cu voce tare cateva “formule magice” pozitive.Sa luam cateva exemple practice:
Traiti langa un sot caruia ii este frica de saracie.Repetati cu voce tare de 20 de ori urmatoarea formula” incepand de astazi nu-ti va mai fi frica de saracie.Vei uita ce este saracia si vei actiona cu curaj ori de cate ori aceasta ne ameninta”.
Daca aveti un asociat care, orice i-ati spune sau i-ati propune, el vine cu contra argumente cu tenta negativa, procedati intr-un mod similar privind ora de “actiune”.Imaginati-va acea persoana dormind, vizualizandu-i corpul si pozitia in somn(cu ochii mintii), si imaginandu-va ca sunteti langa patul sau, concepeti o formula pozitiva pe care s-o repetati cu voce tare de 20 de ori.Formula o concepeti in functie de situatie si de rezultatul dorit.Insa: va avertizez! nu cautati sa manipulati pe cineva in acest mod doar pentru a o domina, a o subjuga in beneficiul vostru exclusiv.Nu uitati de Legea Rezonantei care va actiona de 3 ori impotriva voastra.Durata acestei proceduri nu este “standard”…o practicati pana cand veti obtine rezultate pozitive.

11-NU VA EXPUNETI PLANURILE PANA CAND NU LE REALIZATI
Am sa vorbesc pe scurt despre acest subiect.Atunci cand avem in minte un plan, o dorinta de realizat…si chiar cand suntem pe punctul de a inchega o relatie cu cineva, avem tendinta sa trancanim in stanga si in dreapta,si sa vorbim despre planurile noastre oricui este dispus sa ne asculte.
Unii o fac din naivitate, altii ca sa se laude.Mare greseala!
Un plan sau o dorinta draga inimii este ca o samanta, ca un germene care va da nastere unei plante.Dar nu numai atat: planul sau dorinta voastra sunt impregnate cu energia voastra, si le putem compara cu un ou pus la clocit-voi fiind gaina.:))). Alimentand cu cat mai multa energie psihica  acel plan/dorinta, exista sansa reala sa capete finalitate.In momentul in care veti vorbi si altora despre planul/dorinta voastra, automat, energia voastra psihica interfereaza cu energia persoanei sau persoanelor carora le veti vorbi despre micul vostru secret, iar aceasta interferenta va avea ca rezultat niste energii amestecate/incompatibile, de slaba calitate, ceea ce va conduce la esec.Este ca si cum voi va dati cu parfum de iasomie si vine unul care va stropeste cu parfum de trandafir.Va rezulta un parfum greu, nedefinit ca miros.Sa presupunem ca va veti impartasiti  planul/dorinta, parintilor vostrii.La incepu se vor bucura dar dupa aceea vor incepe sa-si puna intrebari privind reusita planului vostru.
Aceste intrebari reprezinta de fapt grijile pe care si le fac, si care vor emite energii negative ce va vor distorsiona campul energetic propriu, influentandu-va in mod direct sau indirect, si care vor conduce fie la esec, fie la renuntare.
Acelasi plan expus prietenilor/cunostiintelor are acelasi rezultat.Unii se vor bucura sincer, altii se vor indoi de reusita voastra, iar cei din urma va vor invidia in sinea lor.
Rezultatul va fi acelasi.Asa ca..procedati precum gaina…”clociti” in liniste planul/dorinta voastra, si expuneti-le doar atunci cand ele s-au concretizat, cand au capatat forma.

12-EVITATI SA SPUNETI “ITI TIN PUMNII STRANSI”
Nu stiu de ce, romanii au nesanatosul obicei ca atunci cand trebuie sa sustina pe cineva,dau replica” am sa-ti tin pumnii stransi”!? .Aceasta replica si uneori concretizata in actiune, trebuie eliminata din start, pentru ca, a tine pumnii cuiva, inseamna a-i bloca energiile fizice si psihice, energii care se interfereaza cu starea emotionala a sustinatorului..iar rezultatul nu poate fi decat negativ.

Nu toti ce va sustin in actiunea voastra gandesc pozitiv, nu toti au viziunea unei reusite, astfel incat, marea majoritate  va transmit  starile lor tensionate, pesimismul si lipsa de incredere intr-un rezultat pozitiv.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Imagineaza-ti cat de buna ar fi viata daca medicamentele ar fi gratis, disponibile oriunde si fara efecte secundare. Poate ti se pare ca suna prea bine pentru a fi adevarat insa poti sa-ti intiparesti in cap adevarul ca exista o astfel de farmacie disponibila 24 de ore din 24 pentru ca ea exista in mintea ta.

Uneori oamenii sustin ca sunt „bolnavi de ingrijorare” insa exista dovezi ca isi pot folosi uluitoarea putere a mintii pentru a gandi bine.

Un ras din toata inima te poate ajuta sa treci peste durere asa um cercetatorii de la Universitatea Oxford au demonstrat.

Profesorul Robin Dunbar, care a condus studiul, crede ca rasul nefortat poate duce la eliberarea endorfinelor care neutralizeaza durerea. Iata cateva modalitati prin care oamenii se pot vindeca folosindu-si mintea.

Puterea gandirii pozitive

Doctorii au recunoscut importanta gandirii pozitive. Ei au denumit-o puterea placebo- imbunatatirea masurabila a sanatatii, in urma unui tratament cu medicamente cu un continut neutru.

Unele rapoarte sustin ca placebo functioneaza in 90% din cazuri.

Metaanalizele sugereaza ca jumatate din eficacitatea prescriptiilor antidepresive se reduc la efectul placebo.

Intre timp, jumatate din reumatologii care au raspuns in urma unui sondaj aparut in British Medical Journal au admis ca prescriu placebo in mod regulat suferinzilor cu artrite cronice.

In cele mai multe cazuri, puterea mintii nu poate inlocui medicina moderna insa ii poate creste impactul si reduce riscul de a te imbolnavi.

Opteaza pentru optimism

O atitudine pozitiva si zambitoare te poate ajuta sa reduci riscul unui atac de corp, a dezvaluit un studiu publicat in American Heart Association la care au participat peste 100.000 de femei.

Voluntarelor sanatoase li s-au dat teste de personalitate, dupa care au fost urmarite pentru a se descoperi cine se va confrunta cu probleme de sanatate.

Pesimistele cu un scor mare pentru “ostilitate cinica” prezentau un risc cu 50% mai mare de a muri din cauza problemelor cardiovasculare.

Un studiu similar, mai mic, pe barbati a scos la iveala faptul ca optimistii prezentau cel mai mic risc de atac de cord, iar pesimistii prezentau cele mai mari sanse de a dezvolta boli arteriale.

Un indiciu al legaturii dintre atitudinea optimista si starea de sanatate a fost descoperit de catre cercetatorii de la Universitatea Hong Kong City care a masurat nivelul hormonului de stres, cortizol, prezent in saliva unor voluntari carora li se ceruse sa sustina un test psihologic.

Cortizolul este un hormon eliberat de organism la stimulii de stres ca parte a reactiei „lupta sau fugi”. Este foarte util pe termen scurt, insa daca nivelul ramane ridicat pe termen lung, sistemul imunitar este afectat, creste nivelul zaharului din sange si stimuleaza cresterea in greutate.

Dragostea este un drog

Tomografiile au aratat ca dragostea ii ajuta pe oameni sa indure mai usor durerea, sustine un studiu realizat la Universitatea Stanford.

Cand voluntarii au fost rugati sa tina in mana un dispozitiv fierbinte pana cand devine insurportabil au ignorat o durere mai mare cand erau distrasi de o fotografie a unei persoane iubite.

Dr Sean Mackey care a condus experimentul a declarat: „Modul in care gestionezi durerea poate fi influentat de o multime de factori, iar noi am aflat acum ca dragostea este unul dintre ei”.

Analgezice

Un alt studiu condus de catre Dr Mackey a aratat ca antrenarea creierului ii poate ajuta pe bolnavii care sufera de dureri cronice sa reduca simptomele.

Voluntarilor care sufereau de multa vreme de dureri au fost legati la tomografe observandu-se activitatea din creierele lor si dupa aceea li s-a cerut sa incerce diferite jocuri ale mintii pentru a indeparta durerea.

O femeie care a luat parte la experiment a declarat: „Mi-am imaginat niste omuleti care indepartau durerea si incercau sa ma salveze” si „M-am gandit la apa si la zapada care sa stinga focul durerii”.

Femeia a indurat 8 ani de durere constanta dupa un accident ecvestru si a declarat: „A fost incredibil sa vad, la tomograf, cum creierul meu producea in mod constant durere. Apoi am observat ca pot controla durerea chiar si atunci cand ma simteam rau. A fost o experienta uimitoare”.

Relaxeaza-te si schimba-ti gandirea

Meditatia poate influenta modul in care functioneaza creierul. Sa inveti cum sa te relaxezi poate avea un impact asupra regiunii creierului care reguleaza tensiunea arteriala, ritmul inimii si luarea deciziilor.

Cercetatorii de la Universitatea Oregon au descoperit ca numai 11 ore de antrenament minte-corp imbunatateste functionalitatea acestei regiuni a creierului si ei cred ca meditatia poate fi folosita pentru a preveni tulburarile mentale.

Scanarile RMN au aratat ca tehnicile de relaxare genereaza schimbari fizice in zonele creierului asociate cu stresul. Amigdala se supraexcita atunci cand oamenii sunt infricosati.

Aceasta parte a creierului a fost legata de problemele psihologive precum anxietatea, hiperactivitatea si fobiile.

Studiul a aratat ca atunci cand oamenii sunt stresati materia cenusie din amigdala devine mai densa.

Atunci cand cercetatorii de la Universitatea Harvard i-a rugat pe voluntarii stresati sa invete cum sa mediteze, scanarile creierelor au demonstrat ca relaxarea poate inversa procesul – reducerea densitatii materiei cenusii din amigdala.

Reactia intestinelor

Puterea mentala este atat eficace in contolul simptomelor sindromului intestinului iritabil (SII) incat a inceput sa fie recomandata de catre specialisti.

Profesorul Peter Whorwell, specialist SII, de la Universitatea din Manchester, a devenit pionier al acestei abordari pentru ca tratamentul standard a fost fara efect in cazul multora dintre pacientii sai.

„Am apelat la hipnoza pentru ca tratamentul conventional al acestei boli nu dadea rezultate”, a spus el.

Pacientii au inceput sa primeasca lectii in legatura cu modul in care functioneaza intestinul si apoi li s-a cerut sa-si imagineze un sentiment cald si ca intestinelor lor functioneaza normal.

Medicul a aratat ca sub hipnoza bolnavii puteau chiar sa incetineasca contractiile intestinelor ceea ce de obicei este imposibil. De asemenea, pacientii au devenit mai putin sensibili la durere.

Profesorul Whorwell nu este sigur in legatura cu modul in care functioneaza hipnoza insa aceasta are rezultate.

Reducerea riscului unui atac de cord

Cortizolul este un adevarat ucigas. Daca nivelul sau din corp ramane ridicat pentru o perioada lunga de timp creste riscul unui atac de cord, diabet, obezitate, reducerea imunitatii si a altor probleme de sanatate.

Cu cat oamenii sunt mai stresati cu atat cortizol este eliberat in corp cand se afla sub presiune.

Cu toate aceste la afemeile care practica meditatia in mod constant s-a descoperit ca nivelul cortizolului era cu 300% mai scazut decat la un grup similar care nu practica meditatia a scos la iveala  publicat in analele New York Academy of Sciences.

Niciodata nu este prea tarziu sa incepi. Doar 20 de minute de meditatie pe zi va scadea nivelul de cortizol in numai 5 zile, sustin cercetatorii chinezi.

Un exercitiu tipic este concentrarea pe respiratie si sa fii constient de fiecare inspiratie/expiratie, urmarind ridicarea si coborarea pieptului si lasand mintea sa observe usoarele senzatii si zgomote.

Sursa: Sfatul Parintilor

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Sanatate multa intr-un miez de nuca.

Invincibili, cu miez de nuca.

Inima, prima protejata.

Excelenta pentru stomac.

Nuca.

Nuca verde, medicamentul toamnei

In medicina populara romaneasca, nucul are multe utilizari:

Uleiul de nucă reduce acumularea de colesterol şi riscul instalării aterosclerozei

Salata cu telina si nuca.

Scoarta cu nuca.

Salata de telina, avocado si nuca.

Crema de avocado cu nuca.

Salată cu spanac, gorgonzola si nuci

Piure de cartofi cu usturoi si nuca.

Cartofi cu crusta de nuca.

Vinete cu ulei de nucă.

Salata de telina si nuca.

Salata de vinete cu nuca.

Salată de ciuperci cu nucă.

Salată de ciuperci cu nucă.

Salata de cus-cus cu rosii si nuca.

Drob de nuca.

Coada de somon cu nuca.

Cataif (Kadayif)

Clatite cu nuca si frisca.

Tort de nuca exceptional

Pesmeti presarati cu nuca (fursecuri)

Tarta cu dovleac si nuca.

Rulouri cu nucă şi scorţişoară.

Tort cu crema mascarpone si krantz.

Fursecuri cu nuca.

Fursecuri cu nuca si gem..

Grau cu nuca si vanilie.

Cozonaci cu nuca.

Rulada cu nuca.

Cozonac cu stafide, nuca si cacao.

Prajitura cu nuca, un desert delicios pentru seara de Ajun.

Reteta de blat cu nuca.

Rulada cu nuca.

Cozonac cu nuca.

Cozonac cu nuca.

Nussbrot

Foi de napolitana cu crema de nuca si zahar ars.

Prajitura cu nuca si cafea.

Cornulete cu nuca.

Prajitura cu nuca.

Cornete cu nucă.

Tort cu nuca.

Chec cu nuca.

Prajitura egipteana cu nuca si caramel

Baigli cu nuca si mac.

Karythopita, sau tradiţionalul cozonac („chec”) grecesc din nucă.

Cornulete cu nuca.

Prajitura de ciocolata cu nuca.

Prajitura cu nuca si cafea.

Tort cu nuca.

Placinta cu mere, nuca si scortisoara.

Ruladă cu gem şi nucă.

Foi de napolitan umplute cu nuca.

Prajiturele cu nuca.

Prajitura cu nuca si gem..

Fursecuri cu nuca.

Prajitura cu foi, mere si crema de nuca.

Cozonac pufos, cu nuci

Prajitura cu nuca si crema de ness.

Tort cu crema caramel si nuca.

Tarta cu dovleac si nuca.

Prajitura cu ciocolata alba si nuca.

Prăjitură cu napolitană, rahat şi nucă.

Lapte de nuca.

Prajitura cu visine si nuca.

Sanatate multa intr-un miez de nuca

In medie, valoarea energetica a 100 de grame de miez de nuca este de 700 kcalorii. De asemenea, uleiul de nuca, folosit in tratamente externe, ajuta la regenerarea si cresterea firului de par. Nucile sunt recomandate persoanelor care sufera de artroze, reumatism, anemii, tuberculoza, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis sau afectiuni ale pielii.

Cu toate ca este satios si sanatos, multi dintre noi se feresc sa includa in regimul lor alimentar miezul de nuca. Motivul? Pentru ca ingrasa. Intr-adevar are o valoare calorica mai mare decat a carnii, dar este mult mai usor digerabil decat aceasta. In plus, grasimile din nuci sunt grasimi nesaturate, contribuind la scaderea colesterolului.

Aportul energetic al miejilor de nuca este unul considerabil. Nucile reprezinta totodata un furnizor important de proteine, grasimi, vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, C numeroase minerale (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sulf, fier) si fibre.

Stiati ca nucile se numara printre alimentele cu cel mai bogat continut de cupru si zinc ceea ce le fac benefice in tratarea unor afectiuni cardiovasculare, a problemelor legate de crestere sau curele de intarire ale sistemului imunitar? In unele cazuri insa, pot exista anumite probleme legate de asimilarea anumitor minerale din nuca de catre organism. In aceasta situatie se recomanda combinarea acestui aliment cu unul ce contine vitamina C. Pentru a asigura o mai buna absorbtie a miezului de nuca, il puteti folosi zdrobit.

De asemenea, datorita fibrelor pe care le contin, nucile pot fi folosite si ca remedii naturiste impotriva diabetului. Nu se recomanda ca nucile sa fie consumate in doze prea mari deoarece va puteti trezi cu spasme stomacale sau dureri de cap. 4-7 nuci sunt mai mult decat suficiente. Nucile ajuta si la imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare. Celor care acuza pierderi de memorie le este recomandata consumarea zilnica a dozei minine permise de miez de nuca.

Mai mult, oamenii de stiinta au demonstrat ca riscul aparitiei bolilor coronariene scade la jumatate prin consumarea a patru portii de miez de nuca in timpul unei saptamani. Acest lucru este posibil gratie acizilor grasi omega 3 continuti de miezul de nuca.

Miezul de nuca are efect laxativ mai ales atunci cand este prajit usor. In medie, valoarea energetica a 100 de grame de miez de nuca este de 700 kcalorii. De asemenea, uleiul de nuca, folosit in tratamente externe, ajuta la regenerarea si cresterea firului de par.

Nucile sunt recomandate persoanelor care sufera de artroze, reumatism, anemii, tuberculoza, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis sau afectiuni ale pielii.

Invincibili, cu miez de nuca

In fiecare toamna, medicina naturista recomanda o cura de nuci, fiindca aceste fructe gustoase sunt extrem de sanatoase. Cura este indicata ca adjuvant în tulburarile de stomac si intestine: ulcere, dispepsii, iritatii, diaree, constipatie.

Putem manca miez de nuca o luna intreaga, daca nu depasim 100 de grame pe zi. In acest fel, vom evita si neplacerile cauzate de rontaitul indelung al miejilor, adica afte si inflamatii bucale. Daca ele totusi se instaleaza, luati o lingurita de miere de albine si plimbati-o prin gura.

Sau se mai poate clati gura cu decoct de salvie. Nucile se mesteca indelung inainte de a fi inghitite. Se pot consuma si usor prajite, pentru a fi mai usor de digerat.

Nucile pe care nu le mancati, pastrati-le pentru preparate naturiste, utile in tratarea diferitelor afectiuni. Sau puneti-le la uscat. Imediat vine Craciunul si miezul de nuca va da cozonacilor un gust delicios. Cu toate ca este satios si sanatos, multi dintre noi se feresc sa manance prea mult miez de nuca, pe motiv ca ingrasa. intr-adevar, are o valoare calorica mai mare decat a carnii, dar grasimile din nuci sunt nesaturate, contribuind la scaderea colesterolului.

Inima, prima protejata

Antioxidantii continuti in miezul fructului regleaza pe cale naturala nivelul colesterolului in sange si, implicit, tensiunea arteriala. Consumul periodic de nuci proaspete intareste vasele de sange si previne deteriorarea acestora, mai ales la varstnici. Datorita bogatiei in vitamina E, consumatorii de nuci prezinta risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului vascular cerebral, arata un studiu american recent. Specialistii ne sfatuiesc sa consumam nuci mai ales dupa o masa bogata in grasimi pentru a atenua efectele lor negative asupra organismului.

Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa-linolenic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Grasimile protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta. Studiile au mai aratat ca persoanele care mananca nuci de cel putin doua ori pe saptamana au un risc de doua ori mai mic de a suferi o criza cardiaca subita, fata de cei care nu mananca deloc nuci. Nucile reduc de asemenea si riscul unei boli coronariene cu aproximativ 30%. Se spune ca daca mananci cinci portii de nuci verzi pe saptamana, vei avea o inima de atlet.

Excelenta pentru stomac

Miezul de nuca prajit combate infectiile urinare, dar in acelasi timp poate fi folosit si pentru a scapa de tuse. Este un excelent vermifug, eliminand in special tenia. Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie. Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice. Ba chiar rezolva si acneea. Nucile contin vitamina B1, care joaca un rol esential in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. Consumul de nuci creste pragul de toleranta pentru durere si aduce o contributie importanta la mentinerea tonusului musculaturii netede, fiind implicat si in procesele de transmitere neuromusculara. Miezul a patru nuci prajite rezolva constipatia. Acelasi efect se obtine si daca nucile se tin in apa cateva ore inainte de a fi mancate. Nucile contin tanin, cu efect astringent, de aceea sunt folositoare si in tratamentul diareei.

Antitumoral

Datorita continutului bogat in cupru, nucile sunt indicate in dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism si artroze, in stari precanceroase si tuberculoza, in special tuberculoza osoasa si, de asemenea, la bolnavii de sifilis si blenoragie. De asemenea este de un excelent ajutor in tratamentul scrofulozei, pentru ca favorizeaza drenajul limfei si al pielii. Datorita acizilor grasi omega-3, antioxidantilor si fitosterolului, nucile sunt arme redutabile in lupta cu cancerul mamar. Tumorile se micsoreaza si chiar dispar.

Un nou studiu arata ca un consum zilnic moderat de nuci aduce beneficii pacientilor diagnosticati cu diabet de tip II, mentinand sub control limitele de insulina. Potrivit expertilor, un aport zilnic de 30 de grame de nuci reduce riscurile agravarii bolii intr-o proportie mult mai mare decat un regim hipocaloric si hipolipidic. Barbatii ar trebui sa consume des nuci, deoarece aceste fructe trateaza sterilitatea si impotenta.

 

Memoria e stimulata

In Evul Mediu, nuca era recunoscuta pentru rolul tamaduitor in cazul bolilor mintale. Se credea ca forma fructului aduce cu forma creierului, de aceea are efect in tratarea mintii. Astazi, cercetarile moderne au aratat ca nuca este stimulent al memoriei si e recomandata celor ce depun un efort intelectual sporit. Continutul bogat in zinc recomanda miezul de nuca in tratamentul asteniei, intarzierilor de crestere, tulburarilor sistemului nervos. Pentru cei surmenati si slabiti, un pumn de miez maruntit se amesteca cu o lingura de miere, dupa care se bea un pahar cu suc proaspat de fructe.

Pentru marirea capacitatii de memorare si pentru perioadele de invatare, mai ales in perioada examenelor, se pot consuma zilnic 10-15 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine poliflora. Amestecul se mananca pe indelete mestecand bine fiecare imbucatura. Pasta obtinuta din miejii a opt nuci verzi macinate si o lingura de miere poliflora este un preparat energizant cu efecte benefice in combaterea aterosclerozei, colesterolului si stresului. Terapia trebuie urmata trei-patru saptamani si va va scapa si de dureri de cap si migrene. Ulei anti-enurezis

Uleiul de nuca este indicat in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei si cresterea parului. Adaugat in salate, combate tenia. Ajuta in caz de enurezis (scaparea involuntara si inconstienta a urinei). Se imbiba o felie de paine prajita cu o lingurita de ulei de nuca si se consuma in fiecare seara, timp de 15 zile. Uleiul de nuca se mai foloseste pentru frectionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum si in dermatoze (are efect emolient).

 

Si totusi, prudenta!

Nucile nu sunt contraindicate celor suferinzi de hepatita, dar acesti bolnavi vor trebui sa consume cantitati mai mici. Nucile nu provoaca tulburari si dificultati de digestie daca sunt corect asociate. in niciun caz nu se mananca nuci la o cina copioasa sau la pranz, dupa un mic-dejun foarte bogat. Se combina bine cu cruditati, dar nu se recomanda asociate cu carnea, fainoasele, amidonul, produse de patiserie si dulciuri.

Nuca

Nuca este printre alimentele naturale cele mai bogate in calorii si, totodata, cele mai complete din punct de vedere nutritiv Secreta o cantitate impresionanta de iod, iar fructele sale sunt adevarate bombe energetice. Datorita cantitatii mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului.

 

Nuca verde, medicamentul toamnei
• Miezul de nucă este protectorul inimii, stomacului şi al sistemului nervos
E vremea nucilor! Fructele acestui pom s-au copt şi sînt numai bune de cules. Pe lîngă faptul că miezul de nucă este un aliment delicios şi folositor în bucătărie la prepararea deserturilor, are şi nişte calităţi terapeutice de invidiat. Consumate zilnic, nucile aduc beneficii greu de egalat, motiv pentru care, dacă aveţi ocazia să mergeţi la bătut de nuci, nu refuzaţi. Mîncaţi nuci verzi şi o sumedenie de boli nu se vor atinge de dumneavoastră.

Bate nucii cît sînt verzi!
În fiecare toamnă, medicina naturistă recomandă o cură de nuci, fiindcă aceste fructe gustoase sînt extrem de sănătoase. Cura este indicată ca adjuvant în tulburările de stomac şi intestine: ulcere, dispepsii, iritaţii, diaree, constipaţie. Putem mînca miez de nucă o lună întreagă, dacă nu depăşiţi 100 de grame pe zi. În acest fel, vom evita şi neplăcerile cauzate de ronţăitul îndelung al miejilor, adică afte şi inflamaţii bucale. Dacă ele totuşi se instalează, luaţi o linguriţă de miere de albine şi plimbaţi-o prin gură. Sau se mai poate clăti gura cu decoct de salvie. Nucile se mestecă îndelung înainte de a fi înghiţite. Se consumă proaspete sau uşor prăjite, pentru a fi mai uşor de digerat. Nucile pe care nu le mîncaţi, păstraţi-le pentru preparate naturiste, utile în tratarea diferitelor afecţiuni. Sau puneţi-le la uscat, imediat vine Crăciunul şi miezul de nucă va da cozonacilor un gust delicios. Cu toate că este săţios şi sănătos, mulţi dintre noi se feresc să mănînce prea mult miez de nucă, pe motiv că îngraşă. Într-adevăr, are o valoare calorică mai mare decît a cărnii, dar grăsimile din nuci sînt nesaturate, contribuind la scăderea colesterolului.

Colecţie de minerale şi vitamine
De ce sînt atît de valoroase nucile? Miezul lor e o uzină de substanţe benefice: apă (3-5%), grăsimi (52,0-77,5%), substanţe proteice (12-25%) din grupa globulinelor (de natura celor din lapte şi ouă), săruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat în cupru şi zinc), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotină, colină), vitaminele C, E, F, P. Valoarea energetică a miezului de nucă este în medie de 700 kcal la 100 g. Acesta are efect laxativ, mai ales prăjit. Întrucît conţine tocoferol (vitamina E), care contribuie la scăderea conţinutului de colesterol din sînge şi are o cantitate foarte redusă de hidraţi de carbon, miezul de nucă este admis în regimul diabeticilor. Fiind foarte bogată în grăsimi şi proteine, nuca întrece carnea ca valoare calorică, avînd o toxicitate de cîteva ori mai mică. Miezul de nucă este unul dintre cele mai vitalizante şi nutritive alimente cunoscute şi o minune pentru organism în timpul anotimpului rece.

Cel mai bun doctor de inimă
Antioxidanţii conţinuţi în miezul fructului reglează pe cale naturală nivelul colesterolului în sînge şi, implicit, tensiunea arterială. Consumul periodic de nuci proaspete întăreşte vasele de sînge şi previne deteriorarea acestora, mai ales la vîrstnici. Datorită bogăţiei în vitamina E, consumatorii de nuci prezintă risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi ţin arterele flexibile, inima sănătoasă şi previn apariţia atacului vascular cerebral, arată un studiu american recent. Specialiştii ne sfătuiesc să consumăm nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi pentru a atenua efectele lor negative asupra organismului. Cercetătorii au mai observat că acidul alfa-linolenic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburări ale ritmului cardiac. Grăsimile protectoare din nuci înlătură efectele grăsimilor saturate din dietă. Studiile au mai arătat că persoanele care mănîncă nuci de cel puţin două ori pe săptămînă au un risc de două ori mai mic de a suferi o criză cardiacă subită, faţă de cei care nu mănîncă deloc nuci. Nucile reduc de asemenea şi riscul unei boli coronariene cu aproximativ 30%. Se spune că dacă mănînci cinci porţii de nuci verzi pe săptămînă, vei avea o inimă de atlet.

Reduce durerile şi tratează constipaţia
Miezul de nucă prăjit combate infecţiile urinare, dar în acelaşi timp poate fi folosit şi pentru a scăpa de tuse. Este un excelent vermifug, eliminînd în special tenia. Datorită conţinutului bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie. Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice. Ba chiar rezolvă şi acneea. Nucile conţin vitamina B1, care joacă un rol esenţial în metabolismul glucidelor şi este absolut necesară pentru funcţionarea normală a musculaturii şi a sistemului nervos. Consumul de nuci creşte pragul de toleranţă pentru durere şi aduce o contribuţie importantă la menţinerea tonusului musculaturii netede, fiind implicat şi în procesele de transmitere neuromusculară. Miezul a patru nuci prăjite rezolvă constipaţia. Acelaşi efect se obţine şi dacă nucile se ţin în apă cîteva ore înainte de a fi mîncate. Nucile conţin tanin, cu efect astringent, de aceea sînt folositoare şi în tratamentul diareei.

Rezervoare de acizi omega-3
Datorită conţinutului bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism şi artroze, în stări precanceroase şi tuberculoză, în special tuberculoză osoasă şi, de asemenea, la bolnavii de sifilis şi blenoragie. De asemenea este de un excelent ajutor în tratamentul scrofulozei, pentru că favorizează drenajul limfei şi al pielii. Datorită acizilor graşi omega-3, antioxidanţilor şi fitosterolului, nucile sînt arme redutabile în lupta cu cancerul mamar. Tumorile se micşorează şi chiar dispar. Un nou studiu arată că un consum zilnic moderat de nuci aduce beneficii pacienţilor dianosticaţi cu diabet de tip II, menţinînd sub control limitele de insulină. Potrivit experţilor, un aport zilnic de 30 de grame de nuci reduce riscurile agravării bolii într-o proporţie mult mai mare decît un regim hipocaloric şi hipolipidic. Bărbaţii ar trebui să consume des nuci, deoarece aceste fructe tratează sterilitatea şi impotenţa.

Stimulent pentru memorie
În Evul Mediu, nuca era recunoscută pentru rolul tămăduitor în cazul bolilor mintale. Se credea că forma fuctului aduce cu forma creierului, de aceea are efect în tratarea minţii. Astăzi, cercetările moderne au arătat că nuca este stimulent al memoriei şi e recomandată celor ce depun un efort intelectual sporit. Conţinutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în tratamentul asteniei, întîrzierilor de creştere, tulburărilor sistemului nervos. Pentru cei surmenaţi şi slăbiţi, un pumn de miez mărunţit se amestecă cu o lingură de miere, după care se bea un pahar cu suc proaspăt de fructe. Pentru mărirea capacităţii de memorare şi pentru perioadele de învăţare, mai ales în perioada examenelor, se pot consuma zilnic 10-15 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine polifloră. Amestecul se mănîncă pe îndelete mestecînd bine fiecare îmbucătură. Pasta obţinută din miejii a opt nuci verzi măcinate şi o lingură de miere polifloră este un preparat energizant cu efecte benefice în combaterea aterosclerozei, colesterolului şi stresului. Terapia trebuie urmată trei-patru săptămîni şi vă va scăpa şi de dureri de cap şi migrene.

Coaja verde, leac pentru negi şi varice
De obicei, aruncăm coaja de la nuci, neştiind de rol important are aceasta în menţinerea sănătăţii stomacului. Coaja verde a nucilor conţine foarte multă vitamină C (1.050-3.040 mg la 100 g), acizi organici (malic, citric), fosfaţi şi oxalaţi de calciu. Are efecte asemănătoare cu ale frunzelor, tratînd infecţiile intestinale acute. În 300 de ml de apă, se adaugă aproximativ cinci linguriţe de coji de nuci verzi mărunţite, care se lasă la macerat aproximativ 10 ore. Se strecoară, iar amestecul rămas se fierbe cu 300 ml de apă, timp de 5 minute. Cele două preparate se combină şi se recomandă consumul unui litru din acest amestec. Coaja de nucă verde mai poate fi folosită şi pentru a îndepărta negii. Timp de o săptămînă, negii se freacă de trei ori pe zi cu coajă verde. Extern, fiertura cu coajă de nuc ajută la afecţiunile cutanate sau pentru colorarea părului. În cazul mătreţii, se va folosi cu puţin suc de lămîie. Dacă aveţi probleme cu varicele, coaja de nucă verde pusă la macerat poate fi un bun remediu pentru aceste vene inestetice.

Dulceaţă şi lichior
Conţinînd mult iod, coaja nucilor verzi stă la baza preparării tincturii, bună pentru stomac, ficat şi pentru purificarea sîngelui. Este bogată în calciu, fiind benefică inimii şi sistemului osos. Nucile verzi sînt folosite în arta culinară pentru prepararea a două produse foarte apreciate: dulceaţa şi lichiorul de nuci verzi. Pentru dulceaţă, avem nevoie de

1 kg zahăr,

400 ml apă,

o lămîie şi

120 nuci verzi.

Miezul de nucă fără pieliţă se pune în apa rece. Se adaugă zahărul şi se pune la foc pînă totul devine o pastă. Se adaugă lămîie şi se toarnă în borcane. În aproximativ două ore, veţi putea savura dulceaţa. Pentru lichior:

20 nuci verzi,

1 litru alcool,

1,5 litri apă,

400 grame zahăr,

2 cuişoare,

2 bucăţi scorţişoară.

Nucile se taie felii şi se pun într-o damigeană de 3-4 litri. Se toarnă o parte din alcool şi apa, se închide damigeana şi se lasă timp de zece zile, agitînd zilnic. Apoi, se strecoară prin tifon. 50 grame de zahăr se caramelizează, se stinge cu apă şi se adaugă restul de zahăr, cuişoare, scorţişoara şi se ţine pe foc pînă fierbe. Se strecoară, se răceşte şi se adaugă la esenţa de nuci, împreună cu restul de alcool rămas. Licoarea obţinută se pune în sticle şi se consumă după patru săptămîni. Lichiorul din nuci verzi este de ajutor în anemie, astenie şi colită.

Băi, comprese, ceai şi alifie
De la nuc folosim şi frunzele, extrem de utile sub formă de infuzie. Utilizată intern, infuzia ajută la combaterea diareei, hipertensiunii, hiperglicemiei, alergiilor, durerilor de umeri şi inflamaţiilor. Mai e un bun dezinfectat urinar şi antiseptic gastrointestinal, are acţiune antisudorifică. Această infuzie se prepară dintr-o linguriţă cu frunze mărunţite la 200 ml apă clocotită. Se beau două căni pe zi. Decoctul din frunze de nuc se foloseşte extern, ca gargară pentru tratarea stomatitelor. Sub formă de comprese tratează bolile de ochi, psoriazisul, eczemele, furunculoza). Sub formă de băi, ajută în reumatism, scrofuloză, leucoree, transpiraţie excesivă la picioare. Alifia din frunze de nuc se prepară din 15 g frunze mărunţite, care se macerează timp de 7 zile în 100 ml ulei de floarea-soarelui, la temperatura camerei. Apoi, vasul în care se află acest amestec se pune pe baia de apă în fierbere şi se lasă timp de 3 ore la foc încet. Se strecoară lichidul prin tifon sau pînză, i se adaugă 15 g ceară de albine, se mai ţine încă 30 minute pe baia de apă şi apoi se face omogenizarea. Alifia e bună de pus pe răni. Frunzele verzi puse prin casă alungă muştele.

Uleiul de nucă
• Uleiul de nucă este indicat în alimentaţia dietetică pentru prevenirea aterosclerozei şi creşterea părului. Adăugat în salate, combate tenia. Ajută în caz de enurezis (scăparea involuntară şi inconştientă a urinei). Se îmbibă o felie de pîine prăjită cu o linguriţă de ulei de nucă şi se consumă în fiecare seară, timp de 15 zile. Uleiul de nucă se mai foloseşte pentru frecţionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum şi în dermatoze (are efect emolient).

Cum păstrăm nucile pe iarnă?
• Nucile se păstrează într-o cameră aerisită, la întuneric, în strat gros de 15-20 cm (în primele două săptămîni după recoltare se răscolesc zilnic, pentru a preveni mucegăirea) sau în saci de pînză de circa 20 kg, feriţi de rozătoare. Durata păstrării, în condiţii bune, este de 1-1,5 ani, după care miezul începe să rîncezească. Pentru a le reda savoarea, iarna, se poate pune miezul de nucă la înmuiat 5-6 ore în lapte călduţ sau în apă rece, timp de 10 zile.

Cîteva atenţionări
• Nucile nu sînt contraindicate celor suferinzi de hepatită, dar aceşti bolnavi vor trebui să consume cantităţi mai mici. Nucile nu provoacă tulburări şi dificultăţi de digestie dacă sînt corect asociate. În niciun caz nu se mănîncă nuci la o cină copioasă sau la prînz, după un mic-dejun foarte bogat. Se combină bine cu crudităţi, dar nu se recomandă asociate cu carnea, făinoasele, amidonul, produse de patiserie şi dulciuri.

Nuci murate
• Bucătăria englezească recomandă nucile murate, dar nu ca murătură, ci pe post de condiment. Pentru murare, se aleg nuci înainte de a li se întări coaja, pe la sfărşitul lunii iunie. Nucile se înţeapă de cîteva ori, apoi se scufundă în saramură pentru 2-3 săptămîni. Apoi, se pun la uscat cîteva zile. În final, nucile sînt puse în borcane care se închid ermetic, iar peste ele se toarnă soluţia de murare pe bază de oţet, miere şi diverse condimente.

In medicina populara romaneasca, nucul are multe utilizari:

Tratamente cu miez de nuca:

Miezul de nuca este unul din cele mai consistente si sanatoase alimente cunoscute. Este un inlocuitor perfect al carnii, mai bun si decat soia. Miezul de nuca dat prin masina de tocat inlocuieste perfect carnea tocata in aproape orice, de la chiftele, la sarmale sau rulade. Fiind foarte bogata in grasimi si proteine, nuca intrece carnea si ca valoare calorica, avand in schimb o toxicitate de cateva ori mai mica si fiind foarte digerabila. In plus, nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc, motiv pentru care este folosita in tratarea bolilor vasculare, tulburarilor de crestere si maturizare, deficientelor imunitare.

Accident vascular – consumul regulat de nuci neprelucrate termic intareste vasele de sange si previne, mai ales la persoanele in varsta, ruperea lor. Iata o reteta foarte eficienta: 3 miezuri de nuca pisate, 1 lingurita de polen de albine si 2 linguri de miere de albine se amesteca foarte bine, modelandu-se sub forma unor bomboane. Se ia zilnic tot acest amestec, pe stomacul gol, dimineata. Boli de piele – miezul a 20-30 de nuci consumate zilnic grabeste vindecarea bolilor de piele (psoriazisul, eczeme alergice rebele, infectiile cu ciuperci la nivelul pielii) si refacerea pielii dupa arsuri, opreste procesele degenerative.

Constipatie – se consuma miezul a patru nuci prajite usor la 10 minute dupa ce am consumat 1-2 pahare de compot de prune sau 2 linguri de miere lichida cu apa. Tratamentul se face pe stomacul gol.

Diabet – la fel ca si alunele, nucile sunt foarte sarace in zahar, ceea ce le face un aliment de baza in diabet, unde se recomanda in mod special cruditatile si renuntarea la carne. In plus, fata de alune, nucile au chiar si o actiune usor hipoglicemianta, contribuind la ameliorarea acestei afectiuni.

Greutate corporala sub cea normala – datorita continutului mare de grasimi usor de asimilat si care nu cresc colesterolul, nucile consumate in cantitati mari sunt o piesa de baza in curele de ingrasare. Persoanelor care vor sa-si mareasca greutatea fara a risca o crestere brusca a colesterolului, o suprasolicitare a aparatului cardiovascular ori aparitia unor probleme cum ar fi celulita ori vergeturile, le este calduros recomandat acest aliment.

Hipertiroidie – nucile au un efect reglator asupra activitatii tiroidei si, in plus, aduc un supliment considerabil de calorii, care se stie ca in aceasta afectiune sunt consumate in mari cantitati, de unde si starea de devitalizare pronuntata care apare frecvent. Sterilitate, impotenta – aportul de vitamina E, prezenta unor substante reintineritoare si care protejeaza si curata vasele de sange fac nucile un aliment foarte indicat in tratamentul acestor doua afectiuni. Este de notat efectul benefic al nucilor in prevenirea impotentei vasculare (care reprezinta peste 50% din cazurile de impotenta).

 

Reumatismul, guta – cojile de nuca au un puternic efect depurativ, favorizand mobilizarea si eliminarea toxinelor din organism. Se face o cura cu extract hidroalcoolic (tinctura) de coji de nuca, din care se iau cate doua lingurite diluate in jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi. Tratamentul dureaza 40 de zile si se face de preferinta toamna tarziu si primavara devreme.

Extractul hidroalcoolic de coji verzi de nuca este cel mai activ preparat obtinut din nuc, fiind foarte bogat in iod, flavonoide si taninuri. Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet 20 de linguri de pulbere de coji verzi de nuca, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest remediu, de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa.
Pulberea de frunze de nuc se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii de frunze de nuc se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece substantele sale volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita rasa de pulbere de frunze de nuc, pe stomacul gol.
Uleiul de nuca Se obtine doar pe cale industriala, prin presare la rece. Are un puternic efect de reducere a colesterolului, fiind, de asemenea, tonic vascular si vermifug. Se administreaza 3-4 lingurite pe zi, de preferinta pe stomacul gol. Ateroscleroza – se face o cura de lunga durata (jumatate de an minimum) cu ulei de nuca, din care se iau 3-4 lingurite pe zi. Ajuta la diminuarea colesterolului, curata vasele de sange de depuneri, ajuta la redobandirea elasticitatii si rezistentei acestora, stopand procesul de sclerozare.

Siropul de nuciUn elixir pentru stomac si un bun energizant -Mod de preparare si folosire: 2-3 pumni de coji verzi de nuca proaspat adunate se taie in bucatele mici si se pun la fiert cu 1 litru de apa si 3 cuisoare aromate. Se lasa sa se patrunda 10 minute, dupa care se strecoara si se adauga 1 kg de zahar. Se trage la sticle, se fierbe alte 10 minute in bain-marie, apoi se pun dopuri de pluta. Se administreaza cate 3 lingurite pe zi, dupa mesele principale.

Uleiul de nucă reduce acumularea de colesterol şi riscul instalării aterosclerozei
Fructe oleaginoase deosebit de nutritive şi vitalizante, foarte indicate în perioada rece a anului, nucile conţin 15 g la sută proteine, 60 g la sută lipide, 15 g la sută glucide şi 2,4 g la sută celuloză. Sînt bogate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc şi iod. Conţin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP şi caroten. După cum ne-a spus dna dr. Alexandrina Petrea, de la cabinetul medical Asclepios din Iaşi, pe lîngă faptul că sînt foarte hrănitoare, nucile au şi valoare terapeutică bine definită: “Le sînt recunoscute atît proprietăţi laxative cît şi antidiareice, virtuţi antitoxice la nivelul pielii şi circulaţiei limfatice. De asemenea, au acţiune vermifugă, în special asupra teniei. Cura cu miez de nucă este indicată, ca adjuvant, în tulburările de stomac şi intestine: ulcere, dispepsii, iritaţii, pirozis, diaree, constipaţie. Unii spun că miezul de nucă le provoacă afte şi inflamaţii bucale, iritaţii ale mucoasei anale şi inducerea de crize hepatice. Aceste neajunsuri pot fi evitate dacă după consum clătiţi gura cu un decoct de salvie sau luaţi o linguriţă de miere de albine. Sfărîmat la mixer sau făcut pudră, miezul de nucă nu provoacă iritaţie. În cură, doza maximă, nu trebuie să depăşească 100 g pe zi, timp de o lună, sau 100 g o dată la două zile, timp de două luni. Se mestecă îndelung”. Nucile proaspete sînt foarte apreciate pentru gustul lor. Pentru a le reda, iarna, nucilor uscate savoarea celor proaspete, dna Petrea recomandă să punem miezul la muiat în lapte cald, timp de 5-6 ore. Tot în acest scop, nucile în coajă se ţin la înmuiat în apă rece, timp de 10 zile: “Prin conţinutul bogat în cupru, nucile sînt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism şi artroze, în stări precanceroase şi tuberculoză, în special tuberculoză osoasă şi, de asemenea, la bolnavii de sifilis şi blenoragie. Constituie un excelent adjuvant în scrofuloză, pentru că favorizează drenajul limfei şi al pielii. Această calitate recomandă consumul miezului de nucă în tratamentul adenitelor supurate, în eczeme şi impetigo. Conţinutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în astenie, întîrzieri de creştere, tulburări ale sistemului nervos, afecţiuni ale pielii, psoriazis şi impotenţă. Nucile sînt un adjuvant excelent în tratamentul disfuncţiilor endocrine, tulburărilor hipofizei, insuficienţei suprarenale, tulburărilor de ciclu menstrual şi de menopauză. Nucile conţin tanin şi, de aceea, au un efect astringent, folositor în tratamentul diareei. La persoanele constipate, pentru eliminarea materiilor fecale, nucile trebuie ţinute în apă cîteva ore, apoi uscate şi mîncate”. Pentru persoanele slăbite, cu astenie şi surmenaj, dna Petrea recomandă următoarea reţetă energizantă: un pumn de miez de nucă mărunţit şi amestecat cu o lingură de miere se mestecă îndelung, după care se bea un pahar de suc de fructe: “Contrar unor afirmaţii, nucile nu fac rău la ficat şi nu sînt contraindicate celor cu afecţiuni hepatice, doar că aceştia vor trebui să consume cantităţi mai mici, stabilindu-şi singuri toleranţa personală. În orice caz, nu se vor depăşi 100 g/zi. De asemenea, pentru diabetici, nucile reprezintă un aliment preţios, datorită conţinutului lor sărac în glucide. Ele nu provoacă tulburări şi dificultăţi de digestie dacă sînt corect asociate. Compoziţia meniurilor în care sînt incluse le fac indigeste! Datorită conţinutului lor bogat în grăsimi, felurile de mîncare asociate trebuie să fie uşoare. Nucile nu vor fi incluse într-o cină copioasă sau la prînz şi nici după un mic dejun foarte bogat. Nucile se combină bine cu crudităţi, verdeţuri, fructe acide şi nu trebuie asociate cu carne, făinoase, produse de patiserie şi dulciuri. Prin calităţile şi conţinutul lor, nucile pot înlocui carnea, constituind un aliment de bază în hrana vegetarienilor”. Extras şi folosit cîndva în gospodăriile ţărăneşti, uleiul de nuci este astăzi greu de găsit. Dna dr. Petrea spune că de acest ulei ar putea profita toţi cei care suferă de hipercolesterolemie şi sînt predispuşi la ateroscleroză: “Avînd 73-84 la sută acizi graşi polinesaturaţi, uleiul de nuci se situează pe primul loc între uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60 la sută) şi al celui de porumb (40-50 la sută), pentru proprietăţile sale anticolesterolice. Conţine acid linoleic, linolenic şi oleic şi foarte puţini acizi graşi saturaţi (palmitic şi stearic). Datorită conţinutului bogat în acizi graşi polinesaturati sau esenţiali, uleiul de nuci este indicat în curele de protecţie a aparatului cardio-vascular. În caz de hipercolesterolemie, este indicată o cură de 8-10 zile/lună, cu 2 linguri luate dimineaţa, pe nemîncate. Are şi proprietăţi tonice. Este indicat doar uleiul presat la rece. Gustul său este extrem de apreciat de către cunoscători. Doza de consum curent oscilează între 20 şi 40 g/zi, în funcţie de necesarul de lipide. Pentru tratamentul teniazei, se consumă timp de 3 zile consecutiv, în locul mesei de seară, o salată de cartofi preparată cu 60 ml de ulei de nuci”. Este posibil, spune dna dr. Petrea, ca astăzi să nu se mai producă ulei de nuci şi din cauza faptului că acesta este destul de pretenţios la păstrare, rîncezind foarte uşor. Se poate păstra, totuşi, un timp scurt, la frig şi întuneric. (C.Iacob)

 

Salata cu telina si nuca

Ingrediente:

1 capatana mica de telina,

1 lingura zeama de lamaie,

100 g cascaval emmentaler,

1 felie de paine,

5 nuci,

2 mere,

3 pere,

1 lingura unt,

1 lingura otet de vin rosu,

1 lingurita zahar,

3 linguri ulei (de nuci)

Timp de preparare: 40 minute

Mod de preparare:

Se curata telina, se spala si se taie felii subtiri. Se stropeste cu zeama de lamaie si se lasa sa stea putin la macerat. Cascavalul si painea se taie cubulete, jumatate din nuci se taie bucati maricele. Merele si perele se spala, se taie in patru, se scot samburii, se incinge untul si se prajesc crutoanele. Se rade fin un sfert de mar, iar restul, impreuna cu perele se taie felii foarte subtiri. Se amesteca otetul cu pasta de mere, sare si piper, se adauga putin zahar, apoi ulei – acesta este dressingul salatei. Se amesteca telina, merele, perele, cascavalul si nucile taiate si crutoanele, se toarna dressingul si apoi se orneaza cu miezul de nuca taiat mai mare.

Scoarta cu nuca

Ingrediente
3 oua,

zahar,

nuca taiata,

 unt,

faina

Preparare
Se freaca 3 galbenusuri cu un pahar de zahar pana se albeste. Se adauga trei sferturi de pahar de faina, un pahar de nuca taiata in lung cat mai subtire si la urma cele trei albusuri spuma. Compozitia se toarna intr-o tava unsa cu unt si presarata cu faina. Se coace la foc potrivit. Cand e gata se presara cu zahar tos si se taie in forma de romb.

Salata de telina, avocado si nuca

Ingrediente:
3 felii de bacon (optional)
6-8 tulpini de telina, curatate si feliate foarte fin
3 cepe verzi, tocate pe diagonala
50 g mieji de nuca, tocati
1 avocado copt
suc de limeta
120 ml iaurt
1 lingura de ulei de masline extra virgin
un praf de boia iute

Instructiuni:
Se prajeste baconul, fara ulei, pana ce se face crocant. Se toaca marunt. Se pune apoi intr-un castron, impreuna cu telina si ceapa verde.

Se taie avocado-ul in jumatate si apoi, folosind un cutit foarte ascutit, se feliaza subtire. Se decojeste fiecare feliuta si se stropeste generos cu suc de limeta. Se transfera apoi in castron, alaturi de telina si bacon.

Se amesteca intr-un castronel iaurtul cu ulei de masline si boia. Se transfera mixtura in castronul cu salata si se amesteca. Se presara salata cu nuca tocata si se serveste.

Crema de avocado cu nuca

Ingrediente:

– 1/2 cana nuca

– 1/2 cana apa

– 2 buc. avocado

– 1 l-ta sare

– 1/4 cana ceapa taiata marunt

– 1 lg suc de lamaie

Preparare:

Se mixeaza toate ingredientele intr-un blender pana rezulta o crema fina. Se serveste cu rosii, castraveti, ardei etc.

Salată cu spanac, gorgonzola si nuci

Ingrediente:

200 grame frunze de spanac

50 grame miez de nucă

80 grame gorgonzola

50 ml otet balsamic

1 lingură ulei de măsline

50 grame crutoane

sare si piper

Preparare:

Prăjiti putin miezul de nucă într-o tigaie de teflon. Lăsati-l să se răcorească.

Spălati spanacul sub jet de apă rece. Lăsati-l la scurs.

Într-un bol, amestecati frunzele de spanac cu sare si piper. Adăugati si uleiul de măsline.

Într-o crăticioară mică preparati o reductie din otetul balsamic. Puneti-l la foc iute si fierbeti-l până scade si devine de consistenta unui sos gros.

Pe farfuriile de servire asezati frunzele de spanac (împărtiti cantitatea în două). Adăugati brânza tăiată cubulete, miezul de nucă (după ce s-a răcit).

Stropiti cu putin sos, adăugati crutoanele si serviti.

Piure de cartofi cu usturoi si nuca

Ingrediente:

750 gr cartofi fainosi

750 gr dovlecei

8 linguri faina

2 lingurite sare

piper

4 linguri ulei masline

5 catei de usturoi, zdrobiti

60 gr nuci tocate

2 lingurite otet alb

Optional – felii de rosii si patrunjel – pentru ornare.

Preparare:

Se curata cartofii, se taie cuburi si se fierb in apa cu sare. Se taie dovlecelul in felii pe lungime. Se amesteca faina cu sare si piper, se tapeteaza fiecare felie de dovlecel, si apoi se prajeste usor in ulei bine incins, pe ambele parti. Se lasa la scurs pe un prosop de hirtie, si se tine la cald. Cartofii fierti si bine scursi se paseaza, se adauga uleiul, condimentele, usturoiul, nuca si otetul. Se reincalzeste piureul si se serveste cald cu feliute de dovlecel, optional cu rosii si patrunjel.

Cartofi cu crusta de nuca

Ingrediente

Ingrediente (pentru 4 portii): 750 g cartofi nesfaramiciosi,
sare,
nucsoara,
1 pahar smantana (250 g).
Pentru crusta: 1 ceapa,
2 catei de usturoi,
1 ardei iute (mare) verde,
1 ardei iute (mare) rosu,
2 linguri pesmet,
50 g samburi de nuca,
1 lingura zeama de lamaie,
2 linguri sirop de catina.
Mod de preparare

Se curata cartofii de coaja, se spala, se taie felii subtiri si se aseaza straturi-straturi intr-o forma unsa (de budinca). Se condimenteaza cu sare si nucsoara rasa, se toarna peste ei smantana, se dau la cuptorul incins la 220gr. si se lasa sa se patrunda circa 20 de minute. Se curata ceapa si usturoiul si se toaca marunt (usturoiul se poate presa). Se spala ardeii iuti, se indeparteaza semintele si nervurile si se taie fasiute. Se amesteca ceapa, usturoiul si ardeii iuti cu pesmetul, nucile taiate marunt, zeama de lamaie si siropul de catina, se gusta de sare si se intinde amestecul peste cartofi. Se dau din nou la cuptor, se lasa sa se rumeneasca frumos si se servesc fierbinti.

 

Vinete cu ulei de nucă

Se coc vinetele

Se lasă vinetele să se scurgă. Zece minute, nu mai mult.

Se toacă vinetele manual, în felul acesta rămîn fibrele mai întregi, textura mai fermă.

Se amestecă în vinete putină boia, oarece sare, piper, usturoi tocat si ceapă verde măruntită.

Se pune doar o lingură ulei de nuca, are aroma puternică. Se mai adaugă două linguri de ulei de măsline extravirgin.

Salata de telina si nuca

Ingrediente:

¼ kg nuci curatate,

2 teline,

2 sfecle,

2 mere renete

Preparare:

Se oparesc nucile si se curata de pielita. Se fierbe sfecla si apoi se curata; se curata merele si se taie fideluta; se opareste telina si se taie si ea. Se amesteca cu un sos de maioneza, subtiata  cu mustar si lamaie. Se aseaza in farfurie, pe un pat de frunze de salata verde.

Salata de vinete cu nuca

Ingrediente:

4 vinete medii,

4 ardei capia rosii

1 pahar cu nuca macinata,

2 catei de usturoi,

250 gr iaurt gras

1 legatura de patrunjel, pentru ornare

Preparare:

Se pregatesc vinetele ca pentru salata de vinete clasica: se coc, se curata si se lasa la scurs. Se coc si ardeii, se curata si se toaca marunt. Se amesteca apoi cu nuca macinata si cu usturoiul strivit ca pentru mujdei. La sfarsit se adauga si iaurtul (este absoarbit de nuca). Se decoreaza cu patrunjelul tocat marunt.

Salată de ciuperci cu nucă

Ingrediente

300 g ciuperci

8 nuci

150 g maioneza

50-75 g smantana

2 catei usturoi

1/2 legatura patrunjel

sare si piper

Mod de preparare
Spalam, curatam ciupercile si le punem la fiert in apa cu sare. Lasam ciupercile sa fiarba circa 20 minute apoi le scoatem si le tocam bucatele mai mari. Trebuie sa avem grija sa scurgem foarte bine ciupercile.

Pentru a nu trece neobservat in salata, miezul nucilor il rupem in mana. Tocam marunt patrunjelul, punem intr-un castron toate ingredientele salatei si le amestecam bine.
De obicei nu preparam aceasta salata de ciuperci cu nuci, dar astazi am vrut sa incerc sa o imbogatesc putin. Pe mine m-a multumit rezultatul, acum ramane la latitudinea voastra daca le folositi sau nu. Dati click pe acest link daca doriti o reteta rapida de maioneza.

Salată de ciuperci cu nucă

Ingrediente 

300 g ciuperci

8 nuci

150 g maioneza

50-75 g smantana

2 catei usturoi

1/2 legatura patrunjel

sare si piper

Modul de preparare
Spalam, curatam ciupercile si le punem la fiert in apa cu sare. Lasam ciupercile sa fiarba circa 20 minute apoi le scoatem si le tocam bucatele mai mari. Trebuie sa avem grija sa scurgem foarte bine ciupercile.

Pentru a nu trece neobservat in salata, miezul nucilor il rupem in mana. Tocam marunt patrunjelul, punem intr-un castron toate ingredientele salatei si le amestecam bine.

Salata de cus-cus cu rosii si nuca

Ingrediente:

Doi pumni de cus-cus,

o rosie,

un dovlecel,

castravete verde,

ceapa verde,

ulei de masline,

curry,

condimente pentru salata,

zeama de lamaie,

o jumatate de lingurita de miere,

cativa mieji de nuca.

Mod de preparare
Se fierbe cus-cusul si spala in apa rece.Se taie rosia si castravetele verde in bucati marunte. Se taie dovlecelul in cubulete si se rumeneste intr-o tigaie incinsa cu ulei de masline. Apoi se amesteca toate cu ceapa verde taiata bucati mici, curry, condimentele,miezul de nuca, peste care se toarna sosul obtinut din zeama de l o jumatate de lamaie cu miere.

 

Drob de nuca

Ingrediente:

3 lg griş,

3 lg bulion,

3 lg pesmet,

3 lg lapte,

4 gălbenuşuri,

5 linguri nucă măcinată,

100 ml ulei,

2 leg.ceapă verde,

2 leg. mărar,

2 leg.pătrunjel,

1 lg vegeta,

3 lg orez fiert şi răcit,

condimente (după preferinţă)

Mod de preparare
Se fierbe mai întâi orezul, ca să se răcească între timp. Se amestecă toate ingredientele, cu verdeţurile tăiate mărunt, apoi se adaugă albuşurile bătute spumă.

Se pune într-o tavă de chec şi se dă la cuptor până se rumeneşte.

Coada de somon cu nuca

Ingrediente:
3 cozi de somon,
1 ou,
faina,
nuca,
lamaie,
sare ,
piper.
Pregătire:
Se curata somonul de solzi, se spala bine in apa rece, apoi se pune la scurs pe un servet.
Se stropeste cu zeama de la o lamaie si se condimenteaza cu sare si piper. Se pune la rece 30 min.
Se incinge o tigaie, se pune ulei si cand e fierbinte uleiul punem bucatile de somon trecute prin faina, oul batut si nuca.
Se serveste cu garnitura de cartofi natur cu sos de smantana cu verdeata.

Cataif (Kadayif)

Cataiful este un desert turcesc, dar care se poate manca si in Grecia, intr-o forma putin modificata. Se face foarte usor, dintr-o baza facuta din paste foarte subtiri si insiropate din greu cu sirop concentrat de zahar. Chiar daca nu va plac deserturile foarte dulci, eu zic sa incercati macar o lingurita de cataif. O sa merite.
Eu am gasit taietei de cataif deja preparati, adica copti in cuptor pana devin aurii.
Ingrediente:

1 cutie cu taietei pentru cataif (350 g)

300 ml apa

200 ml lapte

100 g unt

400 g zahar

1 lingura esenta de vanilie

300 g smantana

putina nuca, sau fistic  macinate mare

Mod de preparare
Intr-o craticioara pune apa, laptele si zaharul. Fierbe la foc mediu 5 minute (ai grija sa nu iasa in foc)

Continua sa fierbi, dar la foc foarte mic, 15 minute

Pune siropul la racit putin. Adauga untul si amesteca pana cand se topeste.

Adauga vanilia si lasa siropul sa se raceasca pana cand poti tine degetul inauntru

Toarna siropul peste taietei si lasa pana ce se raceste bine, iar siropul este absorbit. Taieteii trebuie sa se inmoaie, dar nu foarte tare.

Pune putina frisca deasupra si presara cu nuca

 

Clatite cu nuca si frisca

Ingrediente:

400 g faina,

450 g miez de nuca,

150 g zahar,

4 oua,

500 ml lapte,

un plic zahar vanilat,

300 ml frisca
Mod de preparare:
Din faina, oua, sare, zahar vanilat si lapte se prepara aluatul de clatite. Se coc clatite la foc potrivit. Miezul de nuca macinat se amesteca cu zaharul si se umplu clatitele care se ruleaza. Se pun la cuptor si se servesc cu frisca si cite o boaba de visina deasupra.

 

Tort de nuca exceptional

Blatul:

– 6 oua mari,

– 100 g nuci macinate,

– 50 g cacao,

– 15 ml rom,

– 140 g zahar tos.

Crema:

– 3 oua,

– 50 ml apa,

– 50 g cacao,

– 30 g nescafe,

– 300 g unt,

– 200 g zahar.

Pentru stropit:

– 50 ml rom,

– 30 ml apa.

Pentru balotat: 100 g nuci macinate.

Prepararea tortului de nuca

Pentru blat, albusurile se bat spuma tare, se adauga zaharul tos si romul si se bat în continuare, pîna cînd se întareste spuma ca o zapada. Dupa aceea, se pun galbenusurile, se bat de 4—5 ori cu telul, se adauga cacaua, neaparat cernuta prin sita de sîrma inoxidabila, împreuna cu nuca macinata si se amesteca usor cu telul, numai de 9—10 ori.

Compozitia se desarta în lungul si latul unei tavi mari, ca cea de aragaz, abundent unsa cu margarina solida si tapetata cu faina (se aduna repede de pe vas cu lopatica din plastic) si se niveleaza. Se coace cu usa cuptorului complet deschisa, timp de 30—40 minute, la foc mijlociu, pîna cînd se rumeneste usor si se întareste. Dupa 15 — 20 minute, tava se întoarce în cuptor si se procedeaza în continuare, cum s-a aratat la „Tort de portocale din albusuri”. Dupa ce s-a racit, blatul se taie în 3—4 fîsii care, apoi, se scot din tava, se stropesc si se aranjeaza cu crema, exact cum s-a aratat în reteta mentionata.

Crema de cacao se pregateste dia cantitatile indicate în retetar (v. „Creme pentru torturi“).

Tortul se aranjeaza pe platou, cum s-a aratat detaliat în reteta mentionata se baloteaza cu nuca si se orneaza deasupra cu unt, cum s-a aratat la începutul capitolului (v. „Torturi“), sau se presara cu ciocolata rasa (prin razatoare, direct peste- tort) sau cu bomboane colorate. Se lasa în frigider pîna a doua zi, ca sa se fragezeasca foile. Se serveste numai rece de la frigider.

Toate aceste torturi fara faina în compozitie sînt exceptionale, cu conditia sa se serveasca reci de la frigider, altfel la caldura (avînd crema multa si foile fragile) se vor inmuia.

 

Pesmeti presarati cu nuca (fursecuri)

Ingrediente:

200 g faina,
100 g zahar
100 g unt.

4 oua,

1 lingura de rom,

coaja de lamaie,

60 g miez de nuca,

50 g zahar tos.
Mod de preparare
Galbenusurile se freaca cu zaharul si cu untul moale. Se adauga, coaja de lamaie rasa, romul, faina si se framanta pana se obtine un aluat omogen. Se intinde o foaie de 1/2 cm grosime, se unge cu albus batut si se presara cu zahar tos amestecat cu miez de nuca taiat cu cutitul. Se taie apoi in romburi, se pun intr-o tava unsa si se coc la foc potrit.

Tarta cu dovleac si nuca

Ingrediente
– 300 gr biscuiti populari
– 10 linguri de zahar
– 2 pliculete zahar vanilat
– 1 varf de cutit de praf de scortisoara
– 100 gr unt
– 1 pahar de lapte
– 300 nuci
– 500 gr dovleac (ras)
Mod de preparare
– pentru aluat: maruntim cat mai bine biscuitii si nucile. Amestecam biscuitii cu 4 linguri de zahar, 50 gr de unt, paharul de lapte caldut. Facem o pasta de biscuiti din acest aluat si il punem in forma de tarta.
– pentru compozitie: radem dovleacul, se da si prin blender ca sa iasa ca o pasta (asta e optional), il amestecam cu nucile maruntite, cu 6 linguri de zahar, zaharul vanilat si scortisoara, si inca 50 gr de unt.
– Punem peste aluatul de biscuiti aceasta compozitie.

– oranam cu nuci
– punem totul la cuptor pentru 40-50 de minute, pana se coace bine dovleacul.

– Se serveste rece!

 

Rulouri cu nucă şi scorţişoară

Ingrediente:

pentru aluat

450 grame făină

25 grame drojdie proaspătă (sau 7 uscată)

140 ml lapte călduţ

90 grame de unt gras

100 grame de zahăr

2 ouă

1 plic de zahăr vanilat

1 vârf de cuţit de sare

umplutură

100 grame de unt

150 grame miez de nucă

120 grame de zahăr brun

2 linguri de scortisoara macinată

sirop

250 ml lapte

6 linguri de miere

2 plicuri zahăr vanilat

Preparare:

Aluatul pentru rulourile cu scorţişoară se poate face în maşina de pâine. În acest caz, puneţi prima dată laptele călduţ, untul topit, zahărul, zahărul vanilat, sarea şi la sfârşit făina amestecată cu 7 grame de drojdie uscată.

 

Tort cu crema mascarpone si krantz

Ingrediente:
8 oua,
10 linguri de zahar pudra,
15 linguri nuca macinata,
o lingurita coaja de lamaie/portocala,
un plic zahar vanilat,
4 linguri de faina,
sare.
Preparare:

Se separa ouale.
Galbenusurile se freaca cu un praf de sare, iar abusurile se bat spuma, se adauga zaharul in ploaie si se bat bine. Se toarna crema de galbenusuri,

 

Fursecuri cu nuca

Ingrediente:

1 ou,

1 ceasca de zahar,

1/2 ceasca de ulei,

o cana jumate de faina,

zeama de lamaie dupa gust (o jumatate de lamaie stoarsa e destul)

miez de nuca pentru decorat.

Mod de preparare

Se freaca zdravan oul cu zaharul. Se adauga uleiul treptat, ca la maioneza, apoi zeama de lamaie. Se incorporeaza faina. Din coca rezultata se modeleaza fursecuri cu lingurita intr-o tava cu hartie de copt. Sa lasati loc destul intre ele, pentru ca o sa mai creasca. Pe fiecare fursec se pune un miez de nuca. Se coc la foc mic, pe incercate (ca stiti cum e, depinde de cuptor). Astea nu-s fursecuri moi ca alea de cofetarie, sa nu va speriati, sunt mai crunchy asa. Si merg grozav de bine cu lapte cald sau cu ceai.

Fursecuri cu nuca si gem

Ingrediente:

– 120 de grame de unt (nesarat)
– 80 de grame de zahar
– 1 ou mare
– 1 plic de zahar vanilat
– 150 de grame de faina
– 1/4 de plic cu praf de copt
– 100 de grame de nuci, alune, migdale – tocate
– 1/2 de borcan de gem

Mod de preparare

Se amesteca untul, zaharul si zaharul vanilat. Cand totul e o crema se adauga galbenusul. Apoi, se pune faina si praful de copt.

Atentie la pus faina. Eu am reusit sa fac un mare nor alb in jurul mixerului

Se pregatesc in rand 3 castroane si tava tapetata cu hartie de copt.

– castronul cu pasta de fursecuri
– castronul cu albusul batut putin
– castronul cu nuca tocata

Mie nu mi-a ajus doar 100 de grame de nuca si am suplimentat cu inca pe atat

Se umezesc mainile, se fac guguloaie, se trec prin albus si se rostogolesc prin nuca si apoi se aseaza pe tava. Se face cate o gaura in giecare guguloi si se aplica juma de lingurita de gem.

Nu lasati guguloaiele prea mult in albus ca se lipesc de castron

Tava plina se baga la cuptorul incins in prealabil  la fix  177 de grade (treapta a doua la aragazul cu 8 trepte), timp de 15 minute. Se lasa la racit in tava…daca aveti rabdare

Grau cu nuca si vanilie

Ingrediente:

– 500 gr. grau

– 250 gr. zahar (sau dupa gust)

– 3 pliculete zahar vaniliat

– esenta de rom

– 2-3 linguri cacao

Mod de preparare

Se alege graul, cu mare grija, se spala bine si se pune la fiert la foc incet – se fierbe 2-3 ore. Dupa ce este bine fiert se strecoara si se spala putin cu apa rece. Se da prin masina de carne. Se pune astfel compozitia obtinuta intr-un castron, se adauga cacao, zahar vaniliat, zahar, esenta de rom si nuca macinata – se amesteca bine. Se aseaza pe un platou se modeleaza si se orneaza deasupra cu nuca macinata sau bucatele de nuca taiata. Se pune la frigider.

Cozonaci cu nuca

Ingrediente:
Aluatul:

1 kg faina,

50 g drojdie,

6 oua, 250-300 g zahar,

3-4 linguri ulei,

1 pahar unt sau margarina topita,

½ l lapte,

1 lingurita rom,

1 lingurita rasa sare,

½ baton vanilie,

coaja de lamiie sau de portocala,

2 bucati zahar pentru presarat,

1 ou pentru uns;

Umplutura:

300 g nuci,

250 g zahar,

50 g stafide,

coaja de lamiie

Mod de preparare:
Se pune faina la loc cald din ajun; cu 4-5 ore inainte de a framinta cozonacii se freaca galbenusurile cu sarea si zaharul si se tin la caldura. Se sfarma bine drojdia cu furculita in ½ pahar lapte, se bate apoi cu doua linguri de zahar si una de faina si se lasa sa creasca la loc cald. Daca drojdia este proaspata creste foarte repede. Dupa ce drojdia a crescut se incepe framintatul. Se face o gropita in faina asezata in vasul in care se framinta si in aceasta gropita se toarna galbenusurile, amestecate cu doua albusuri si drojdia preparata mai inainte, toate calde, romul, vanilia, coaja de lamiie si se amesteca cu o furculita. Se toarna apoi incetul cu incetul laptele caldut si se incepe framintatul cu mina. Pentru buna reusita a cozonacilor coca nu trebuie sa fie nici prea moale, nici prea tare. Se potriveste astfel, incit atunci cind o intinzi intre miini sa nu se rupa. Se framinta fara ca sa se rupa coca, impaturindu-i marginile spre mijloc. In momentul in care compozitia a devenit omogena se incepe adaugarea grasimii (caldute), putin cite putin, pana ce se termina toata cantitatea. Din momentul in care a inceput sa se adauge untul, se mai framinta cel putin o jumatate de ora. Dupa ce s-a terminat framintatul, se aseaza vasul acoperit la cald – iarna linga o sursa de caldura sau pe o oala cu abur. Se revizuieste din cind in cind, ca sa nu se infierbinte vasul dedesupt. Daca aluatul este bine reusit, coca creste in patru ore. Se trec nucile pentru umplutura prin masina de macinat nuci, se amesteca cu zaharul, coaja de lamiie si cine doreste cu stafide. Se intinde coca pe planseta, se presara deasupra nucile in strat gros de 1 cm, se ruleaza si se pune in forme, unse cu unsoare sau margarina si tapetate cu faina. Din aceste cantitati se pot face 2 cozonaci, cel mult 3. Se lasa putin in forme sa creasca, se ung cu ou batut si se presara pe deasupra cu bucatele mici de zahar. Se coace la foc potrivit. Cind se scot din cuptor se rastoarna pe o planseta si se taie abia dupa ce s-au racit.

Rulada cu nuca

Ingrediente
8 oua,

180 g zahar,

170 g nuca prajita si macinata,

2-3 plicuri zahar vanilat,

coaja de lamie

Preparare
Se bat galbenusurile cu zaharul, zaharul vanilat, nuca si la final se amesteca usor albusurile batute spuma. Se pune aluatul intr-o tava unsa si tapetata cu faina. Dupa ce s-a copt foaia, se rastoarna pe un servet curat si umed. Se unge foaia cu crema, gem, finetti-la alegere. Se ruleza si se glaseaza cu ciocolata topita, nuca de cocos, nuci prajite si taiate marunt.

Cozonac cu stafide,nuca si cacao

Ingredientele gospodinei:

700 g faina (cernuta)

200 ml lapte

300 g zahar

100 ml ulei

50 g unt ( pt runs tava)

5 oua

3 galbenusuri

sare cat se poate apuca intre degete

un cub de drojdie proaspata

esente ( esenta de rom de vanilie)

100 g nuca

coaja rasa de lamaie+ portocala

Preparare cozonac cu stafide, cacao si nuca .

pentru aluatul cozonacului cu cacao si nuca  traditional, gospodina va proceda astfel :

Mai intai si mai intai trebuie sa ne ocupam de drojdie.O desfacem peste putin lapte indulcit( nu fierbinte) si o lasam sa creasca..Adaugam cateva linguri de faina .

Luam pachetul de faina.Il cernem.In mijlocul lui facem o mini gaura, ca si cum am incerca sa batem pe masa de lucru.Depozitam in acest mini-spatiu , continutul de la numarul 1 framantam.Depozitam intr-un lighean de bucatarie si punem un prosop curat deasupra

Luam ouale si le adaugam intr-un mixer. Setam o viteza potrivita a acestuia in functie de performantele aparatului de mixat. Luam ouale cu grija si le mixam bine, pana cand devin o masa spumoasa. Adaugam putin cate putin zaharul, in ideea de a-l incorpora.Adaugam cateva linguri de cacao si astfel totul trebuie sa devina o pasta foarte supla.Acum avem si umplutura de cozonaci

Peste stafide ,turnati sticluta de esenta de rom si amestecati putin. Lasam stafidele sa se imbibe bine cu rom.Vor avea un gust imperial cand le veti incorpora aluatului. Nu numai olfactiv veti fi incantata dar si vizual. Prezenta romului in stafide le va oferi o culoare demna de servit celor dragi, prin savoarea de la final !

Impartim aluatul dpospit in tot atatea bile de alaut, cate tavi de copt avem. Pregatim masa de lucru, pe care o vom infaina in prealabil . Si intindem cu facaletul ( ustensil pentru baking floor) coca, pana cand suntem in prezenta unei plansete de faina.

O vom tapeta cu umplutura, conform unei actiuni ritimice si uniforme,  si vom presara nuca rasa peste umpluturaa, apoi vom inrola conform cozonaceilor si vom depune aluatul cu umplutura in recipientele de copt.

Sfatul editorilor www . cozonaci .  info, e acela de a lasa coca sa se odihneasca in tava( sa creasca) pozitionata fiind langa o zona calda.

Depozitam cu grija tavile in cuptor si lasam sa se rumenasca bine ( indicator vizual pentru coacerea finala) iar dupa aceea ii depozitam cu grija si ii scoatem din tava de dupa racire.

Pentru gospodinele ce nu poseda un aparat de gatit cu performante de ultima generatie, se poate recomanda ungerea cu galbenus de oua, sau chiar cu apa cu zahar a suprafetei cozonacilor , inainte de a fi introdusi in cuptor, tocmai pentru a evita arderea acestora.

Prajitura cu nuca, un desert delicios pentru seara de Ajun

Ingrediente:
Blat:

7 oua,

7 linguri zahar,

7 linguri ulei,

 7 linguri faina,

 un praf de copt,

 7 linguri nuca macinata
Crema:

500 ml lapte,

125 g zahar,
5 galbenusuri,

125 g margarina Rama,
5 linguri cu varf de faina,

esenta vanilie
Bezea:

5 albusuri,

12 linguri zahar,

3 pliculete cafea solubila,

ciocolata rasa pentru ornat.
Mod de preparare
Blat:
Se separa ouale, iar albusurile se bat spuma, se pune zaharul macinat. Galbenusurile se freaca cu uleiul si praful de copt nestins. Se amesteca si cu albusurile. In ploaie, se adauga faina. Apoi se pune si nuca. Compozitia se pune la cuptor la foc potrivit. Cand s-a racit, blatul se taie transversal in doua.

Crema:
Se amesteca galbenusurile cu zaharul si putin lapte caldut. Se adauga faina si se toarna peste laptele de pe foc, amestecandu-se usor. Dupa ce se mai raceste, se adauga margarina si esenta de vanilie. Cand se raceste se pune intre foi.
Bezea:
Albusurile se bat spuma. Usor, usor, se adauga 8 linguri de zahar. Se adauga si nessul. Din restul zaharului se face caramel si se rastoarna peste prajitura. Se pune si ciocolata rasa.

Reteta de blat cu nuca

Cel mai bun blat cu nuca pe care l-am facut si gustat pana acum. Datorita galbenusurilor multe si a uleiurilor din nuca, are o textura deosebita de pandispan pufos.

Ingrediente:

10 galbenusuri

7 albusuri

10 linguri zahar pudra

10 linguri pline cu nuca macinata fin

2 linguri pesmet

2 linguri faina

un varf de cutit de sare

Mod de preparare

Se freaca galbenusurile cu zaharul, dupa care se incorporeaza, pe rand, nuca macinata, pesmetul, faina si sarea.

Albusurile se bat tare si li se adauga treptat compozitia de mai sus. Amestecati cu miscari usoare de sus in jos, ca sa nu se lase albusurile.

Se toarna compozitia intr-o tava de tort cu diametrul de 24 cm, tapetata cu hartie de copt.

Se coace aproximativ 40 de minutela foc mediu, in cuptorul preincalzit (cu 30 de min inainte la foc mic).

 

Rulada cu nuca

Este o reteta de cozonaci care se face de Craciun si de Pasti in Ardeal.
CANTITATI:
   – 600 gr. Faina

1 pachet de unt sau margarina

   – 2 oua intregi
– 1 galbenus
– 100 gr. zahar vanilat
– 1 praf de copt
– 1 varf de cutit sare
– drojdie cat o cutie de chibrituri
– 1/4 kg nuca macinata pentru fiecare cozonac (deci 1 kg nuca macinata)
– rom
– stafide
– coaja de la o lamaie
PREPARAREA

ALUATUL: Drojdia se amesteca cu putin zahar vanilat, o lingura de faina si o cescuta de cafea de lapte caldut. Amestecul se lasa sa dospeasca la loc cald cam 20 minute. Apoi, se ia faina, untul, ouale intregi + galbenusul, praful de copt, un varf de cutit de sare, 2-3 linguri de zahar pudra. Totul se amesteca bine, adaugand si aluatul. Se framanta pana cand aluatul e pufos si placut la mana (nici tare, nici moale). Coca astfel obtinuta se imparte in 4 parti egale.
Se pudreaza planseta cu faina, se ia fiecare bucata de aluat si se intinde cu facaletul, dandu-i o forma dreptunghiulara, cu o grosime de circa 1 cm (in aluat se poate pune si o mana de untura). In cuptor se pun 2 cozonaci apoi se intind ceilalti 2 cozonaci, nu se intind toti 4 deodata pentru ca stau prea mult in tava.

 UMPLUTURA: Nuca macinata se opareste cu un sirop din apa si zahar fiert dinainte, care se toarna fierbinte putin cate putin peste nuca si se amesteca cu o lingura pentru ca toata nuca sa se imbine uniform. Se rade coaja de la o lamaie, se pune un pumn de stafide sau mai mult (dupa gust), zahar vanilat (tot dupa gust) si cine vrea cateva picaturi de rom. Se amesteca si se lasa sa se raceasca (nu se fierbe!). Se gusta din nou si se potriveste de zahar. Se imparte in portii egale, ca sa ajunga la cele 4 bucati de aluat. Exact dupa aceiasi metoda se poate prepara si o umplutura de mac (el trebuie macinat cu rasnita de cafea).
Peste aluatul intins se intinde si nuca, cu ajutorul unui lat de cutit, pentru a forma un strat uniform. Apoi se ruleaza cu ambele maini de la capatul de sus al aluatului in jos. Infasurarea trebuie sa fie stransa.
COPTUL: Se pregatesc dinainte 4 forme speciale de Kek care se ung bine cu untura curata, apoi se apuca rulada cu ambele maini si se aseaza in tava. Deasupra se unge cu galbenus de ou si se lasa 20 de minute sa se odihneasca. Se baga cate 2 cozonaci la cuptor, la foc potrivit, lasandu-se aproximativ 40 de minute. Cand devin rumeni deasupra si incep sa se desprinda de marginea tavii, sunt copti. Se mai lasa putin in tava sa se raceasca (altfel se rup), apoi se scot, desprinzand marginile cu un cutit. Se pun pe un fund curat de lemn si se aseaza la loc ferit, aflat la temperatura camerei.

Cozonac cu nuca
Ingrediente:
800 g faina alba
2 galbenusuri + 1 ou intreg
40 g drojdie
300 ml lapte
60 ml ulei
150 g zahar
coaja rasa de lamaie
un varf cutit sare
170 g nuca macinata sau rahat cubulete
Preparare:
Se pregateste o maia din 2 linguri faina, cu drojdie, 2 lingurite zahar si 70 ml lapte, se lasa sa creasca 5 minute. Separat, se bat ouale cu zahar, coaja de lamaie si 4 linguri lapte. Intr-un vas mare se cerne faina, se toarna maiaua, se amesteca, apoi se incorporeaza ouale batute, se toarna lapte caldut si se framanta aluatul. In timp ce se framanta se toarna si uleiul, se face un aluat elastic, care se lasa sa creasca pentru 1 ½ ora, la temperatura camerei.

Aluatul obtinut se portioneaza in doua, se intind doua foi dreptunghiulare, de grosimea unui deget, se presara nuca, amestecata in prealabil cu zahar si scortisoara, iar foaia se ruleaza. Se procedeaza la fel si cu cealalta. Cozonacii se mai lasa 10 minute sa creasca, apoi se ung cu ou si se dau la cuptor.

Cozonac cu nuca

Ingrediente

– pentru aluat :
1 kg faina
500 ml lapte
250-300 gr zahar
6-8 oua (galbenusuri)
60 gr drojdie
100 ml ulei + 100 gr unt
1 esenta rom (30 ml)
1 esenta vanilie (30 ml)
1 lamaie (coaja rasa)
1 lingurita rasa de sare
– pentru umplutura :
5 albusuri
500 gr nuci macinate
300 gr zahar
2 linguri cacao
1 esenta rom
** scortisoara macinata
** coaja rasa de portocala
** stafide inmuiate in rom
** rahat

Reteta

Aluatul : Inainte de a prepara aluatul de cozonac, se cerne faina intr-un lighean si se lasa descoperita timp de 1-2 ore intr-o camera incalzita impreuna cu celelalte ingrediente.
Se prepara maiaua: drojdia se dizolva in putin lapte caldut si se amesteca cu faina, pana ce se obtine un amestec de consistenta unei smantani groase; se acopera si se lasa la dospit.
Se separa ouale. Galbenusurile se amesteca cu sare, apoi se freaca cu zaharul pana devin o crema spumoasa care si-a dublat volumul. Se adauga esentele, coaja de lamaie si 150 ml lapte cald. Se toarna in ligheanul cu faina si se amesteca putin. Maiaua dospita se toarna in lighean; se framanta 1/2 ora, aducand aluatul de pe margini spre mijloc. Daca aluatul este prea tare, se mai adauga putin lapte caldut. Cand aluatul devine elastic si incepe sa faca basici, se pune cate putin din amestecul de unt topit si ulei caldut. Se framanta in continuare pana ce se incorporeaza toata grasimea, apoi se bate (ca sa incorporeze aer) pana se desprinde de pe lighean si de pe mana. Cand se bate, se apuca de o margine, se ridica si se intinde de el in sus; se continua tot asa de jur imprejur. Daca incepe sa faca ,,ate⿴ atunci cand este intins si se desprinde de pe lighean si mana, aluatul este gata. Se acopera si se lasa la dospit la loc cald, ferit de curent.
Dupa ce a crescut, si-a dublat volumul, aluatul se imparte in doua bucati. Se pune o bucata pe planseta (masa) unsa sau presarata cu faina, se intinde o foaie groasa, se umple, se ruleaza si se aseaza in tava unsa. Se procedeaza la fel cu cea de-a doua bucata.
Cozonacii se lasa la loc cald sa creasca pana isi dubleaza volumul, se ung cu ou batut, se presara cu zahar si se dau la cuptor la foc mai tare 10 minute, apoi la foc potrivit. Timpul de coacere, aproximativ o ora. Daca se foloseste cuptorul de la aragaz, dupa 40 minute se intorc tavile cu cozonac pentru ca sa se coaca uniform.
Umlutura : Nucile macinate se amesteca cu zahar, cacao si rom. Albusurile se bat pana ce se formeaza o spuma tare si se adauga treptat in compozitia de nuca; se amesteca pana se obtina o pasta potrivit de consistenta.

Observatii :
– Aluatul de cozonac face parte din aluaturile moi cu oua si drojdie de bere care sunt cele mai crescute si cele mai pufoase aluaturi. Aluatul de gogosi, briose, etc. sunt de fapt variante ale aluatului de cozonac.
– Cozonacul se lucreaza numai la cald!
– Ingredientele si vasele de preparare trebuie tinute la temperatura camerei, sa nu fie reci!
– Lianti in aluatul de cozonac sunt ouale si laptele (apa, in variantele pentru alte prajituri).
– Aluatul creste in primul rand datorita drojdiei de bere. Se prepara maiaua: drojdia se dizolva in lapte caldut sau in apa, se amesteca cu putina faina (sa aiba consistenta unei smantani groase) si se lasa sa fermenteze (sa dospeasca) la cald, pana isi dubleaza volumul. Se amesteca apoi in aluatul care trebuie framantat indelung la cald, pentru a incorpora aer si a deveni elastic (prin framantare, glutenul din faina devine elastic).
– Gazul carbonic, datorat transformarii amidonului in zahar sub actiunea drojdiei, determina cresterea aluatului si este retinut in aluat de gluten.
– Temperatura optima de crestere a aluatului este de 40 C. La temperatura mai mare, aluatul se opareste. El trebuie lasat sa creasca langa o sursa de caldura nu pe sursa de caldura, departe de apa sau de fereastra.
– Cand a crescut destul (si-a dublat volumul), se unge mana cu ulei, se ia o bucata din el, se pune pe masa (planseta) unsa cu ulei sau presarata cu faina si se da forma dorita:
1) bucata de aluat se imparte in 3 parti; se intinde pe rand fiecare parte, se umple si se ruleaza dupa care se impletesc; se indoaie capetele dedesubt si se aseaza in forma de copt unsa cu ulei (de preferat unt, pentru ca prajitura coapta sa fie mai aromata);
2) bucata de aluat se imparte in 2 parti; fiecare parte se intinde, se umple si se ruleaza; cele doua suluri se impletesc, se indoaie capetele dedesubt si se aseaza in forma unsa.
3) bucata de aluat se intinde intr-o foaie groasa de lungimea formei in care va fi copt, se pune umplutura in strat potrivit, se ruleaza, se indoaie capetele dedesubt si se aseaza in forma unsa sau tapetata cu hartie de copt.
– Volumul cozonacului nu trebuie sa fie mai mare de 3/4 din volumul formei de copt (tava de cozonac).
– Dupa ce s-a pus in forma, se lasa sa creasca, apoi se unge cu ou batut, se presara cu zahar tos (jumatati de nuci, stafide) si se da la cuptor.
– Timpul de coacere este de 50-60 minute, dupa marimea prajiturii.
– In timpul coacerii se recomanda ca focul sa fie mare in primele 10 minute, apoi potrivit. Un foc prea slab nu permite coagularea proteinelor inainte ca gazul carbonic sa iasa din aluat, asa incat aluatul se umfla intai, apoi se prabuseste. Un foc prea puternic determina o coagulare rapida, formarea unei cruste, care incorseteaza aluatul, impiedicandu-l sa se umfle.
– Cozonacul este gata cand se desprinde de pe forma. Se scoate din cuptor si se lasa 10 minute sa se racoreasca in forma, apoi se scoate, se aseaza pe un platou (se pudreaza cu zahar vanilat) si se lasa sa se raceasca, dar nu la loc rece si nici in curent.

Nussbrot

Ingrediente
3 oua,

1/4 kg zahar,

150 gr. faina,

150 gr. nuci taiate,

coaja de lamaie

Preparare
Se bat 3 oua integi cu 1/4 kg de zahar. Se adauga 150 gr. de faina, 150 gr. de nuci taiate marunt cu cutitul si putina coaja rasa de lamaie sau de portocala. Se unge cu unt tava, se presara faina, se toarna compozitia intr-un strat subtire. Se coace la cuptor la foc potrivit.

Foi de napolitana cu crema de nuca si zahar ars

Ingrediente:

3 de foi napolitana,

 2 pahare cu zahar,

2 pahare cu nuca,

2 oua,

125 gr unt

Mod de preparare: Intr-un vas se topeste zaharul pana se caramelizeaza. Se adauga untul taiat cubulete. Se amesteca pana se topeste untul, cu mare grija sa nu stropeasca. Se pune nuca taiata marunt sau data prin masina, se adauga ouale batute si se amesteca foarte bine si repede. Crema astfel obtinuta se se intinde calda intre foile de napolitana. Se preseaza usor, se pune o greutate si se lasa sa se raceasca. Se taie cand s-a racit.

Prajitura cu nuca si cafea
Blat:
6 albusuri se bat cu 150 g zahar pudra, se adauga 6 galbenusuri frecate putin, un praf de copt stins cu zeama de lamaie, un zahar vanilinat, 140 g nuca macinata, 2 linguri faina, se pune la copt inn tava.
Crema:
200 g unt sau margarina se freaca cu 150 g zahar pudra, un zahar vanilinat, 2 galbenusuri, 2 linguri cafea ness pudra, 70 g nuca taiata si prajita putin ( dupa ce se raceste nuca se adauga in crema).
Glazura: la glazura eu pun grema ganache de ciocolata e mai simplu si mai delicioasa (200g ciocolata+ 200ml frisca lichida)
In top razi ciocolata.

Cornulete cu nuca

Ingrediente:
1 pachet margarina, 1 cana nuci macinate, faina cu praf de copt, sare, zahar pudra.
Daca folosim faina obisnuita, trebuie sa adaugam 1 praf de copt stins cu o lingura cu zeama de lamaie.

Mod de preparare

1 ) Amestecam margarina cu nucile (este bine sa fie putin prajite inainte sa le macinam), punem un varf de sare si adaugam treptat faina cernuta, pana obtinem un aluat tare si omogen.
2 ) Intindem o foaie nu prea groasa, pe care o taiem in patrate cu latura de circa 5 cm, pe care le rulam, pentru a forma cornuletele.
3 ) Asezam cornuletele intr-o tava unsa si tapetata cu faina, sau cu hartie pentru copt.
4 ) Le coacem la un foc potrivit.
5 ) Dupa ce s-au copt, fierbinti trebuie sa le tavalim in zahar pudra.

Prajitura cu nuca

Ingrediente

12 linguri ulei

14 linguri zahar

14 linguri apa

18 linguri faina

1 cana nuca macinata

3 linguri cacao

2 lingurite praf de copt

1 plic zahar vanilat

Mod de preparare

Frecati intr-un vas zaharul si uleiul si adaugati treptat apa pana se amesteca bine.

Apoi, adaugati faina, praf de copt, zahar vanilat si dupa ce le-ati amestecat bine turnati si nuca.

Ungeti o tava si presarati un strat de faina sau puneti hartie si turnati jumatate de compozitie.

Apoi turnati restul de compozitie dupa ce ati adaugat cacao in aceasta.

Coaceti compozitia la foc mediu pana ce capata o culoare aurie.

Dupa ce aceasta s-a copt, lasati-o in tava pana se raceste apoi scoateti-o si presarati-o cu zahar pudra.

Cornete cu nucă

Ingrediente

3 ouă mari,

120 g zahăr,

50 g unt,

40 g făină,

120 g nuci măcinate,

15 ml rom.

Mod de preparare

Albuşurile se bat spumă, cu un tel mic sau cu furculiţa, se adaugă zahărul tos şi romul şi se bat în continuare, pînă cînd se întăresc din nou; se pun toate gălbenuşurile, untul topit (dar rece), se bat de 4—5 ori, apoi se adaugă făina, împreună cu nucile măcinate, amestecînd uşor, prin răsturnare, pînă cînd se omogenizează compoziţia.

Se ia numai din marginea compoziţiei cîte o linguriţă cu vîrf care, apoi, se întinde sub formă de rondea (cu dosul linguriţei), cît se poate de subţire, pe tava tapetată cu margarină solidă şi făină. Compoziţia avînd nucă, rondelele vor fi mai groase decît precedentele (cca 3 mm). Se coc, pînă cînd se usucă bine deasupra şi se rumenesc pe margini de 1/2 cm (cca 10 minute), la foc mijlociu.

Se trage apoi tava la uşa cuptorului, fără să se scoată afară; rondelele se răstoarnă pe rînd, cu cuţitul, pe partea inversă şi se rulează, neapărat, pe o formă de con (din carbon sau din tablă). Acestea, fiind mai groase, nu se întăresc imediat, de aceea trebuie să se lase pe formă, pînă cînd se întăresc bine, altfel se vor lăsa şi se vor deforma. Din acest motiv, sînt necesare 3—4 forme de con pe care se rulează foile coapte; rezultă cca 20 cornete. Se glasează la vîrf cu „Glazură de cacao” şi se umplu, la fel, ca şi precedentele.

Tort cu nuca

Blat:
4 oua
1 cana zahar ( 250 gr)
10 linguri apa
160 gr nuca macinata
140 gr faina
20 gr cacao
1 praf de copt
Se freaca galbenusurile cu zaharul si se adauga din 4 in 4 minute o lingura de apa amestecand incontinuu pana obtinem o crema.
Separat se amesteca faina , nuca macinata, cacao, praful de copt si se pun putin cate putin in amestecul de galbenusuri. Dupa aceea se adauga albusurile batute spuma fara zahar.
Se toarna compozitia intr-o forma de tort ( 26 cm) si se coace in cuptorul preincalzit 25 de minute. Pentru mai multa siguranta faceti testul cu scobitoarea.
Crema:
200 gr nuca macinata
100 ml lapte
1 lingura zahar
400 ml frisca
10 gr gelatina ( eu am pus doar 8 gr, crema nu a iesit asa de tare)
Se pune laptele la foc cu zaharul , separat se dizolva gelatina in putina apa rece. Se adauga la laptele fierbinte apoi se pune nuca. Se lasa sa se raceasca si se amesteca cu 400 ml frisca batuta.
Blatul se taia in doua, se insiropeaza cu esenta de rom si se umple cu crema.
Se lasa cateva ore la rece si apoi se orneaza cu ciocolata si nuci. Eu am topit 100 gr ciocolata pe care am turnat-o deasupra iar pe margini l-am uns cu miere si apoi am pus nuca macinata.

Chec cu nuca

Ingrediente

1 cana faina

5 oua

1 cana zahar

5 linguri ulei

1 tableta ciocolata simpla

100 g nuci

rahat

stafide

esenta de vanilie

coaja rasa de portocala

Mod de preparare

Frecati intr-un vas galbenusurile cu zaharul subtiind continutul cu o lingura de apa calda.

Adaugati uleiul si ciocolata taiata marunt, nucile trase prin masina de tocat, rahatul si stafidele si esenta de vanilie.

La sfarsit radeti coaja de la o portocala si amestecati bine.

Bateti intr-un alt castron albusurile spume si amestecati apoi cu amestecul de galbenusuri.

Inglobati faina si puneti compozitia intr-o tava de cozonac unsa cu ulei si tapetata cu faina.

Pune la cuptor timp de aproximativ 50 de minute.

Prajitura egipteana cu nuca si caramel
Ingrediente:
9 albusuri
12-13 linguri zahar
3 linguri faina
120 g nuca prajita si sfaramata
130 g nuca macinata
1 budinca de vanilie cu gust de migdale
50 g unt
2 galbenusuri
500 ml lapte
500 ml frisca
150 g zahar
1 zahar vanilat
1 praf de copt (facultativ)
Mod de preparare

Se incalzeste cuptorul in timp ce vom face 3 foi , fiecare din :
3 albusuri batute spuma apoi amestecate cu 3 linguri zahar si batute din nou pina se intaresc albusurile. 1 lingura faina se amesteca cu 40 g nuca macinata si se adauga incet la albusurile batute spuma.Se poate pune si putin praf de copt.
Intr-o tava mica, poate fi si rotunda in forma de tort, se pune foaie de copt si se unge cu putin unt apoi se intinde compozitia facuta, se da la cuptor aproximativ 30 minute, la foc mic pina se inchide putin la culoare.
La fel se procedeaza si cu celelalte doua foi.
Intre timp caramelizam 150 g zahar, la foc mic, sa nu se amareasca…Intr-o farfurie unsa cu unt rasturnam zaharul caramel si il lasam sa se raceasca.
Preparam budinca dupa instructiunile de pe plic cu 3-4 linguri zahar si 500 ml lapte). O lasam sa se raceasca si apoi ii adaugam un zahar vanilat si 2 galbenusuri.
Zaharul caramel racit il luam de pe farfurie si il macinam. Batem bine 300 g frisca, adaugam caramelul macinat si nuca prajita si sfaramata mai maricica.
Se monteaza astfel :
– o foaie, crema de vanilie, crema de frisca, alta foaie, crema de vanilie, crema de frisca si cu ultimele procedam la fel.
Se orneaza cu frisca ramasa sau fiecare dupa inspiratia ce o are .

Baigli cu nuca si mac

Ingrediente:
– 1 kg de faina
– o cana (250 ml de lapte caldut) + 100 ml de lapte pt nuca
– o cana de untura
– 200 gr de zahar pt aluat + 250 gr de zahat pt nuca
– 800 gr de nuca macinata
– 5 oua
– coaja de lamaie
– 2 esente de vanilie
– 2 esente de rom
– 25 gr drojdie proaspata
– 2 galbenusuri pt uns rulada
Mod de preparare

Amestecam faina cu ouale, 100 gr zahar si untura. Separat, in 250 ml de lapte caldut, punem drojdia si 100 gr zahar, amestecam bine si o turnam peste faina. Framantam un aluat elastic, care se desprinde usor de pe peretii vasului. Nu se lasa la dospit, ci se imparte in 5 parti egale. Din fiecare mingiuta de aluat se intinde o foaie de circa 20 cm lungime.
Separat, preparam nuca: amestecam 100ml de lapte cu 250 ml de zahar si esenta de rom, apoi le punem pe foc si cand sunt caldute si zaharul aproape topit, punem si nuca, amestecam bine. Cu aceasta compozitie de nuca ungem foile intinse, lasand cca 1 cm de margine. Rulam apoi foile, presand bine, astfel incat sa nu ramana bule de aer. Le inchidem bine la capete, le ungem cu cele 2 galbenusuri (cu ajutorul unei pensule) si le coacem in cuptorul incins la foc mediu initial, apoi, dupa ce se rumeneste putin, la foc mic. Timpul total de coacere difera de la cuptor la cuptor si de la gusturi la gusturi (in functie de cat il doriti de rumenit).

P.S. Baigli cu mac se face fix la fel 🙂

Karythopita, sau tradiţionalul cozonac („chec”) grecesc din nucă.

Care este secretul acestei reţete? Acesta stă în combinaţia inedită de ierburi şi esenţe aromate dulci şi picante, ce conferă un gust unic. Acest cozonac este simplu de preparat acasă şi mai jos va prezentăm reţetă tradiţională grecească.
Ingrediente:

Pentru sirop:

4 căni de apă
2 2/3 căni de zahăr tos
5-6 cuişoare întregi
1 băţ de scorţişoară
2 bucăţi de coajă de lămâie

Pentru cozonac:

10 ouă, albuşul se separă de gălbenuş
10 linguri de zahăr tos
1 lingură de scorţişoară măcinată
¼ lingură de cuişoare măcinate
1 linguriţă de praf de copt
1 linguriţă de bicarbonate de sodiu
Coajă de portocală rasă
4 linguri de făină cu bicarbonat de sodiu şi sare
2 linguri de brandy sau rom
6 linguri de pesmet prăjit
10 linguri de nuci tocate
1 lingură de apă
Puţină sare
Unt pentru tapetat tava

Pentru toppinguri:

Scorţişoară măcinată
Nuci pisate

Mod de preparare:

Încălziţi cuptorul în prealabil la 170 grade Celsius.
Pentru a prepara aluatul, bateţi într-un castron gălbenuşurile, scorţişoara, zahărul şi cuişoarele măcinate până la omogenizare. Într-un castron separat, amestecaţi praful de copt cu bicarbonatul şi cu făina şi combinaţi-le apoi cu amestecul anterior. Adăugaţi şi coaja de portocală, brandy, nucile şi pesmetul, apoi la final albuşul, pe care este recomandat să îl bateţi în prealabil.

Ungeţi o tavă de 30 x 22 x 6 cm cu unt, apot turnaţi aluatul în ea. Lăsaţi la cuptor timp de 40 de minute până este făcut. Încercaţi-l cu o scobitoare. Dacă scobitoarea este uscată şi curată atunci este gata.

Pentru a prepara siropul adăugaţi toate ingredientele într-o tigaie şi lăsaţi-le să ajungă la punctul de fierbere amestecând incontinuu. Este important ca zahărul să fie complet topic pentru a se carameliza uniform ulterior. O dată ce s-a topit zahărul lăsaţi totul să fiarbă timp de 10 minute, apoi luaţi tigaia de pe foc şi lăsaţi-o să se răcească.

Turnaţi siropul cu o lingură pe partea superioară a cozonacului. Presăraţi pe deasupra scorţişoară şi nuci prăjite si zahăr pudră, după preferinţe.
Se poate servi cu îngheţată de vanilie sau fistic alături.

Cornulete cu nuca

Ingrediente:

3oo gr faina,

200 gr unt sau margarina,

100 gr zahar tos,

2 oua,

2 linguri de nuci macinate,

 zahar vanilat si

1/2 pachet praf de copt

Mod de preparare: Se mixeaza spuma untul cu zaharul, zaharul vanilat si ouale, se adauga faina amestecata in prealabil cu nuca macinata si praful de copt. Se framanta bine, daca este nevoie se mai adauga faina, rezultand un aluat omogen. Se formeaza cornutele mici care se coc in tava tapetata cu hartie de copt, in cuptor preancalzit la temperatura mica.

Cand cornuletele s-au copt se tavalesc prin zahar pudra vanilat.

Prajitura de ciocolata cu nuca

Ingrediente:

– 2 ciocolate cu lapte
– 6 ouă
– un pachet de unt
– 200 gr de nucă pisată
– 30 gr de cacao
– 200 gr zahăr pudră
– 100 gr zahăr tos

Mod de preparare

– separăm albuşurile de gălbenuşuri
– batem albuşurile spumă, adăugând zahărul pudră. Ne oprim din mixat atunci când avem o compoziţie “ţeapănă”. Adăugăm treptat nuca pisată, amestecând de jos în sus cu o lingură de lemn . Încorporăm , iar apoi întindem jumătate din compoziţie într-o tavă tapetată cu foaie de copt . Lăsăm la cuptor aproximativ 25 de minute, până când se coace.
– după ce am băgat prima foaie la cuptor, ne ocupăm de cremă. Adică punem gălbenuşurile şi zahărul tos pe foc redus, pe pat de apă . Adăugăm cacao  şi amestecăm în continuu, în acelaşi sens, până când zahărul se topeşte complet . Punem la răcit.
– scoatem prima foaie de la cuptor  şi repetăm procedeul cu cealaltă jumătate de compoziţie formată din spumă de albuşuri şi nucă măcinată.
– „intrăm” cu mixerul în unt , iar apoi adăugăm treptat crema de cacao răcită , mixând în continuu. Întindem crema obţinută peste prima foaie  şi acoperim cu a doua foaie.
– topim ciocolatele pe pat de apă , amestecând în continuu, în acelaşi sens
– întindem ciocolata topită peste a doua foaie . După ce se răceşte, băgăm la frigider, unde lăsăm măcar nouă ore.

Prajitura cu nuca si cafea

Ingrediente:

Pentru blat:

6 oua

1 plic de vanilie

150 g zahar praf

150 g nuca prajita si macinata

35 g faina

1 praf de copt

1-2 linguri de zeama de lamaie

Pentru crema:

250 g unt

200 g zahar praf

3 plicuri de cafea nes

2 galbenusuri

75 g nuca prajita si macinata sau taiata in bucati mici

Pentru glazura:

ganache de ciocolata si jumatati de nuci

Preparare:

Se prajesc nucile in cuptor (10-15 min la 185º) si se macina. Se lasa cateva intregi pentru decorat.

Se separa albusurile si se bat cu zaharul praf si cu cel vanilat. Se incorporeaza galbenusurile, praful de copt stins in zeama de lamaie si pe urma faina putin cate putin. La urma se adauga nuca macinata. Se toarna compozitia intr-o tava in care s-a pus hartie vegetala si se da la cuptor, 20-30 min la 185º (sa treaca testul scobitorii).

Se scoate si se lasa sa se raceasca.

Se prepara crema: se amesteca untul cu zaharul praf, se adauga cafeaua si galbenusurile si pe urma nucile macinate sau zdrobite.

Se intinde peste blatul rece, se acopera cu ganache de ciocolata si se decoreaza cu jumatati de nuci.

Se pune la frigider pana se intareste.

Tort cu nuca

Blat
8 oua
8 lg zahar
4 lg apa
6 lg faina
2 lg cacao
4 lg nuca macinata
esenta de rom
Crema 1
2 galbenusuri
100gr zahar
125 gr baranza mascarpone
100 gr nuca prajita macinata
200 ml frisca
2 lg ness
1/2 plic gelatina
Crema 2
2 galbenusuri
100gr zahar
125 gr mascarpone
100 gr ciocolata alba
200 ml frisca
1/2 plic gelatina
esenta vanilie
Glazura
2 ciocolate albe
2 ciocolate negre
50 gr unt
150 ml frisca
Sirop
200 gr zahar
350 ml apa
esenta de rom
Decor
miez de nuca glasat in zahar ars
ciocolata rasa
Mod de preparare
Blat
Se separa albusurile de galbenusuri,albusurile se bat spuna cu 5 lg de zahar iar galbenusurile cu restul de zahar si esenta de rom.Se amesteca lejer cele doua compozitii se adauga apa ,nuca macinata si se incorporeaza usor.La final se adauga si faina amestecata cu cacao.Compozitia se toarna intr-o forma de tort tapetata cu hartie de copt si se coace la foc potrivit.
Crema 1
Galbenusurile si zaharul se amesteca bine si se fierb pe baie de apa pana se spumeaza .Adaugam gelatina hidratata in 50 ml apa ,cele doua linguri de ness si amestecam pana ce se dizolva complet .Se da la rece .Branza mascarpone de amesteca cu ,compozitia fiarta si racita se adauga peste frisca batuta spuma tot atunci adaugam si nuca macinata .
Crema 2
Galbenusurile impreuna cu zaharul se fierb pe baie de apa pana se spumeaza .Adaugam gelatina hidratata in 50 ml apa si amestecam pana ce se dizolva complet si se da la rece .Branza mascarpone se amesteca cu esenta de vanilie sicompozitia fiarta si racita se adauga peste frisca batuta spuma tot atunci adaugam si ciocolata maruntita.
Glazura
Ciocolata ,frisca si untul se amesteca la foc mic pana se formeaza o compozitie omogena.
Asamblare
Blatul de tort racit se taie in 3 foi.In forma in care am copt blatul asezam prima foaie o insiropam cu siropul fiert si racit aromatizat cu rom punem crema 1 asezam si ce-a de-a doua foaie o insiropam si pe aceasta dupa care turnam crema doi.Punem si ce-a de-a treia foaie de blat o insiropam si dam tortul la rece pentru cateva ore.Se rastoarna pe un platou si se glaseaza cu glazura de ciocolata.
Decoram pe margini cu miez de nuca glazurat cu zahar ars si ciocolata rasa .

Placinta cu mere, nuca si scortisoara

Ce îţi trebuie pentru o tavă
– 2 kg de mere
– un pachet de foi de plăcintă
– 200 gr de zahăr brun
– 150 gr nucă măcinată
– o lingurită de scortisoară
– 200 gr de unt

Plan de lucru:
– să curătă merele si se dau prin răzătoare. Se pun într-o cratită, unde se adaugă zahărul si scortisoara – se pun pe foc si se călesc până se topeste zahărul.
– topim untul. Împărtim foile în trei. Ungem cu unt fiecare foaie din prima treime, apoi adăugăm jumătate din compozitia de mere.  Presărăm nucă
– peste, punem a doua treime de foi. Repetăm operatiunea ungerii cu unt
– întindem restul compozitiei de mere si acoperim cu ultima treime de foi, unsă si ea cu unt
– băgăm la cuptor până se rumeneste, iar apoi presărăm zahăr pudră

Ruladă cu gem şi nucă

Ingrediente

200 g nuca macinata

5 oua

5 linguri zahar

5 linguri faina

o lingurita esenta de vanilie

Modul de preparare
Pentru a pregati foaia de rulada incepem prin a separa albusurile de galbenusuri. Punem albusurile intr-un vas, le amestecam cu o lingura de zahar si le batem pana cand se intaresc.

Intr-un alt vas punem cele cinci galbenusuri, adaugam esenta de vanilie si restul de zahar (adica patru linguri), apoi le amestecam bine pana cand se topeste tot zaharul din compozitie.

Turnam amestecul de galbenusuri peste albusurile batute si le incorporam cu grija, amestecand usor de jos in sus pentru a ramane albusul batut cat mai pufos si implicit pentru a obtine o foaie de rulada cat mai pufoasa.

Dupa ce s-au amestecat cele doua compozitii, adaugam faina in ploaie si amestecam pana cand eliminam toate cocoloasele. Pentru coacerea foii de rulada cu gem eu am folosit tava cuptorului.

Tapetam cu hartie de copt sau cu grasime tava si turnam in tava aluatul foii de rulada. Intindem uniform aluatul de rulada in tava si il introducem in cuptorul incins pentru aproximativ un sfert de ora (250 grade C).

Cand foaia de rulada este gata, o rasturnam pe o hartie de copt unsa cu ulei sau pe un prosop umed imediat ce am scos-o din cuptor. Este foarte important sa rulam foaia de rulada cat timp este calda pentru a evita ruperea acesteia.

Pe toata suprafata foii de rulada intindem gemul si apoi o rulam. Pastram cateva minute rulada cu gem infasurata in hartia de copt pentru a se lipi bine. La sfarsit, ungem rulada cu gem (cam o lingura) si o tapetam cu nuca macinata. Eu am umplut rulada cu gem de gutui, dar se poate folosi orice fel de gem.

 

Foi de napolitan umplute cu nuca

Aven nevoie de:
-2 foi de napolitane
Crema:
-200gr nuca
-100 gr zahar
-4 galbenusuri
-250 gr unt
Caramel:
-200gr zahar
Cum procedam:
Strivim nuca cu suciotarea sau macinam doar o parte si o parte o rupem bucatele.Se topeste untul in cratita,la bain marie apoi se adauga zaharul si urmeaza galbenusele. Se amesteca totul bine pana se ingroasa.Se adauga nuca si lasam deoaprte. Topim 200 g zahra in alta oala si turnam peste compozitia cu nuca, amestecand bine. Ea se va ingrosa treptat. Asa fierbine o punem pe o foaie de napolitan apoi peste punem repede ce-a de-a doua foaie de napolitan si PRESAM BINE.
Putem pune ceva greutate peste, punem o tava si peste punem ceva greu: un borcan cu ceva sau vedeti voi!

 

Prajiturele cu nuca

Ingrediente
(masurati cantitatile cu o cana de 250 ml)
– o cana + 2 linguri pline cu faina
– o cana de ulei
– o cana de zahar
– 5 oua intregi
– 1/2 lingurita de sare
– un plic de zahar vanilinat
– o cana de nuca tocata nu foarte marunt
Mod de preparare.

 Intr-un bol batem bine cu mixerul ouale intregi + zaharul + zaharul vanilinat + sarea pana ce compozitia creste in volum si se face ca o smantana groasa. Adaugam treptat uleiul, mixam bine, apoi incorporam faina, lingura cu lingura, amestecand de jos in sus cu furculita. Turnam compozitia in tava unsa cu unt si tapetata cu hartie de copt si repartizam deasupra bucatile de nuca.
Introducem tava in cuptorul preincalzit si lasam prajitura sa se coaca la foc moderat ~35-40 minute, pana trece testul scobitorii (introducem o scobitoare in prajitura, iar daca scobitoarea iese curata, atunci prajitura e coapta).

 

Prajitura cu nuca si gem

Ingrediente

– 200 g unt
– 250 g zahar praf, eu am pus tos 180 g
– 1 ou+ 1 pentru uns deasupra
– 1-2 linguri smantana
– coaja rasa si zeama de la o lamaie
– 400 g faina, eu am pus 100 g de faina integrala
– 1 praf de copt
– putina sare
– 2-3 linguri gem de caise, eu am pus de visine un borcan mic intreg
pt. umplutura
– 4 oua
– 200 g zahar praf, eu tot tos
– 200 g nuca macinata, eu am pus 350 g
– 1 pliculet zahar vanilat
– putina sare
Modul de preparare
Pentru blat se amesteca untul cu zaharul, cu oul, smantana, coaja rasa si zeama de lamaie, apoi cu faina amogenizata cu praful de copt. Se formeza o bila si se pune pentru 30 min. la frigider. Apoi se scoate si iau 3/4 din aluat si se intind in tava unsa si tapetata. Restul de aluat se mai lasa la frigider, pana se pune si umplutura. Peste aluatul din tava se intinde gemul. Pentru umplutura se bat albusurile cu sarea spuma tare. Galbenusurile se bat cu zaharul si vanilia, apoi se adauga nuca macinata si ultimele albusurile batute. Dupa gust se mai adauga, sau nu, zahar. Se intinde umplutura peste stratul de gem, iar din restul de aluat se fac gratii, peste umplutura. Se ung gratiile cu galbenus batut si se baga la cuptor, pana se aureste.

Fursecuri cu nuca

Ingrediente

300g zahar ,

3 oua,

150g unt,

100 g nuca macinata,

1 plic vanilie,

1 praf de copt,

350g faina.

Modul de preparare
Se freaca spuma ouale cu zaharul,se adauga vanilia,untul ,nuca si faina impreuna cu praful de copt.Se framanta si se lasa 1/2 de ora la rece.

Se intinde o foaie de 2-3 mm si se decupeaza diferite forme.

Prajitura cu foi,mere si crema de nuca

Ingrediente:

2 oua

150 gr zahar

3 cani pline de faina(circa 500 gr)

1 pachet margarina(eu am folosit unt)

5 linguri smantana sau iaurt

1 lingurita amoniac

Pentru “crema1”:
1 si 1/2 kg mere

5 linguri zahar

1 lingura scortisoara

Pentru crema2:
un castron nuca macinata

4-5 linguri lapte fierbinte

150 gr margarina pt prajituri

150 gr zahar pudra

coaja rasa de lamaie

1 plic zahar vanilat

1/2 sticluta esenta de migdale

Mod de preparare:

pt foi:
Amesteci faina cu margarina,ouale,zaharul,smantana si amoniacul,
framanti aluatul,
il intinzi in 3 bucati din care intinzi 3 foi cat o tava obisnuita de aragaz(34/35 cm).
Le coci pe dosul tavii unse cu margarina si tapetat cu faina,cate 10-15 min fiecare.Cat se racesc prgatesti crmele.
Cum procedezi pt crema1:
Cureti merele,le dai pe razatoarea mare,le storci,apoi le calesti cu zahar si scortisoara timp de 15-20 min.
Cum procedezi pt crema2:
Freci spuma margarina cu zaharul pudra.
Separat,amesteci bine nuca macinata cu laptele fierbinte,zaharul vanilat,esenta si coaja de lamaie,
apoi adaugi in aceasta comozitie margarina.
Cum asamblezi prajitura:
Intr-o tava asezi o foaie,apoi merele calite,alta foaie,crema de nuci si ultima foaie.Lasi prajitura pana a doua zi acoperita cu un fund de lemn pe care ai pus o greutate,apoi cand s-a fragezit ,o tai romburi sau patrate si o pudrezi cu un amestec da zahar si scortisoara sau presari doar nuca macinata sau scortisoara pentru ca prajitura este destul de dulce.

Cozonac pufos, cu nuci

Ingrediente:

1 kg faina

50 g drojdie

400 g  zahar

500 ml lapte

100 ml ulei

6 oua

coaja de la o lamaie

1 l-ta rom

3-4 buc de rahat

2 lg cacao

nuca macinata

vanilie

1 praf de sare

Mod de preparare:

Se cerne faina de 2-3 ori.

Preparam maiaua din drojdie+ 2 lg faina+ 50 ml lapte.

Se dizolva zaharul ( 350 g)si vanilia in restul de  lapte, caldut.

Galbenusurile se freaca cu sare, coaja de lamaie.

Adaugam peste faina, maiaua, laptele, galbenusurile, treptat..framantand continuu..la sfarsit, adaugam uleiul..si mai framantam cca 5 minute. Lasam la dospit, 1 h.

Intre timp, amestecam nuca cu albusurile  batute spuma,  cu 50 g zahar ,  2 lg cacao si romul.

Se portioneaza aluatul in 3 parti egale.

Intindem foaia de aluat, adaugam deasupra umplutura de nuca si rahat, rulam , stropim cu apa si presaram zahar…si punem in tava.Mai lasam la dospit cca 30 minute, dupa care dam la copt, 45 minute, la foc potrivit.

Prajitura cu nuca si crema de ness

Blat
6 oua,

6 linguri zahar,

6 linguri faina,

cacao,

un plic praf de copt
se bat albusurile spuma ,se adauga treptat zaharul si se mixeaza pana se topeste, se pun si galbenusurile, apoi faina, cacaua si praful de copt. se coace si cand s-a racit se taie in doua pe orizontala si se insiropeaza
Blat de bezea
6 albusuri,

6 linguri zahar,

6 liguri nuca macinata,

2 linguri faina
albusurile se bat spuma cu zaharul si se adauga nuca si faina. se coace la foc potrivit
Crema
4 galbenusuri,

200g zahar,

3 plicuri de ness,

un plic zahar vanilat,

un pachet de unt
se freaca galbenusurile cu zaharul si vanilia pana se topeste, se pune nessul apoi untul.se mixeaza bine pana devine o crema spumoasa
SIROP
200ml apa,

4 linguri zahar,

esenta rom
se fierb toate si se lasa la racit
GLAZURA
100g ciocolata ,

50g unt,

2 linguri apa
se pun toate pe foc pana se topeste ciocolata
ASAMBLARE
Blatul se unge cu 1/2 din crema, se pune blatul de bezea,apoi restul de crema si celalalt blat. deasupra punem glazura calduta.

Tort cu crema caramel si nuca

Blat I:
8 oua,

8 linguri zahar,

8 linguri faina,

cacao,

un plic praf de copt
se bat albusurile spuma ,se adauga treptat zaharul si se mixeaza pana se topeste, se pun si galbenusurile, apoi faina, cacaua si praful de copt. se coace si cand s-a racit se taie in doua pe orizontala si se insiropeaza.
Blat II :
6 albusuri,

6 linguri zahar,

6 liguri nuca macinata,

2 linguri faina
albusurile se bat spuma cu zaharul si se adauga nuca si faina. se coace la foc potrivit
Crema:
300g zahar,

500ml lapte,

5 galbenusuri,

4 linguri de faina,

 un pachet de unt,

100g nuca
zaharul se caramelizeaza pe foc, se stinge cu 250ml lapte cald, se lasa la foc mic pana se dizolva tot zaharul.
separat galbenusurile se freaca cu faina, se pune laptele ramas si se toarna usor in siropul de zaharul ars, amestecand incontinuu sa nu se formeze cocoloase. Se lasa pe foc mic pana se formeaza o crema groasa si da la racit. Cand e rece se mixeaza bine cu untul, se adauga si nuca.

Tarta cu dovleac si nuca

Ingrediente
– 300 gr biscuiti populari
– 10 linguri de zahar
– 2 pliculete zahar vanilat
– 1 varf de cutit de praf de scortisoara
– 100 gr unt
– 1 pahar de lapte
– 300 nuci
– 500 gr dovleac (ras)

Mod de preparare
– pentru aluat facem asa : maruntim cat mai bine biscuitii (eu am folosit robotul) si nucile (in prealabil am avut deosebita placere sa le si sparg si sa le curat…ca le culesesem frumusel dintr-un nuc :D). Amestecam biscuitii cu 4 linguri de zahar, 50 gr de unt, paharul de lapte caldutz.Facem o pasta de biscuiti din acest aluat si il punem in forma de tarta ca mai jos:
pentru compozitie : radem dovleacul(eu il cumparasem ras), l-am dat si prin blender ca sa iasa ca o pasta (asta e optional), il amestecam cu nucile maruntite, cu 6 linguri de zahar, zaharul vanilat si scortisoara, si inca 50 gr de unt.
– Punem peste aluatul de biscuiti aceasta compozitie:
oranam cu nuci (eu nu am mai avut destule pt partea asta asa ca nu arata extraordinar)
– punem totul la cuptor pentru 40-50 de minute, pana se coace bine dovleacul 😉
– Se serveste rece!

Prajitura cu ciocolata alba si nuca

Ingrediente:
– 75 g. unt
– 200 g. zahar
– 2 oua mari
– o jumatate de lingurita esenta de vanilie
– 2 linguri lapte
– 125 g. faina
– 1 lingura faina
– 1 lingurita praf de copt
– 1 varf cutit de sare
– 75 g. miez de nuca, tocat grosier
– 125 g. ciocolata alba tocata grosier
– 1 lingura zahar pudra, pentru ornat
Mod de preparare:
Porniti cuptorul cu 10 minute inainte de a coace. Tapetati cu hartie o forma de copt de cca. 26/26 cm.
Topiti untul impreuna cu zaharul; cand zaharul incepe sa se dizolve, luati vasul de pe foc si lasati compozitia sa se raceasca.
Bateti ouale impreuna cu esenta de vanilie si cu laptele; incorporati untul topit, apoi cerneti cele 125 g. de faina, praful de copt si sarea. Amestecati usor de cateva ori.
Dati prin faina (1 lingura) nucile si ciocolata tocata, apoi adaugati-le in compozitia cu ou si lapte. Amestecati.
Puneti aluatul in tava de copt si coaceti la mijlocul cuptorului timp de cca. 30 de minute (la 180 grade C)
Lasati prajitura sa se raceasca in tava.
Cand s-a racit complet, scoateti-o din tava, indepartati hartia, pudrati si taiati prajitura.

Prăjitură cu napolitană, rahat şi nucă

Ingrediente:
2 foi de napolitană
Pentru pandişpanul alb
7 albuşuri
1 cană zahăr
1 cană de rahat tăiat cubuleţe
1 cană de nuci tăiate bucăţi mici
1 cană făină
1 praf de copt
1 esenţă de vanilie
Pentru cremă
7 gălbenuşuri
1 cană zahăr
1 lingură făină
1 pachet de margarină
1 esenţă de rom
3 linguri cacao
Mod de preparare:
1. Mai întâi pandişpanul alb. Se bat albuşurile spumă tare cu un praf de sare, se adaugă zahărul şi se bate până se topeste. Se adaugă esenţa de vanilie, rahatul, nucile şi făina cernută cu praful de copt. Se amestecă uşor cu o lingură de lemn, de jos în sus.
2. Se aşeză o hârtie de copt în tavă, se toarnă aluatul şi se netezeste bine. Se introduce tava la cuptor, la foc mic, până se rumeneşte uşor deasupra. Cam 40-45 de minute. Se scoate din tavă şi se lasă să se răcească.
3. Cât timp se răceste pandişpanul, se prepara crema. Se pun într-o crăticioară gălbenuşurile, zahărul, făina, margarina tăiată cuburi şi cacaua. Se pun pe foc mic şi se amestecă continuu până se îngroaşă. La început o să fie un pic mai groasă, dar după ce se topeşte zahărul şi margarina devine fluidă. Se lasă să se răcească.
4. Se montează prăjitura. Se aşeză o foaie de napolitană şi se pus jumătate din cremă.
5. Se pune pandişpanul alb, restul de cremă şi a doua foaie de napolitană. Se apasă foarte bine, se dă la rece şi se taie a doua zi.

Lapte de nuca

Laptele de nuca este o bautura deosebit de sanatoasa si hranitoare care inlocuieste cu succes laptele de vaca sau de soia la micul dejun. Se prepara foarte simplu.

Ingrediente:

– 1 cana nuca cruda (poate fi inmuiata de seara)

– 2 1/2 cani apa

– 2-4 curmale fara samburi

– optional: 1/2 banana

Mod de preparare:
Se pun toate ingredientele in paharul blenderului si se mixeaza timp de 2 minute la viteza mare. Apoi se strecoara printr-o panza deasa / sita si se da la frigider sau se consuma imediat.

Prajitura cu visine si nuca

Ingrediente:

3 albusuri,

4 linguri de zahar,

1/2 pachetel praf de copt(respectiv 1 lingurita),

1 vanilie,

3-4 linguri visine din congelator,

10-11 samburi de nuca rupti bucatele,

1 lingura ulei.
Pt ornat,

un cub ciocolata menaj+1 lingura de apa.

Mod de preparare:

 Am folosit tava de dimensiuni: 29×23 cm. Intrun vas de plastic, punem albusurile pe care le batem spuma tare, adaugam praful de copt, batem 1 minut, adaugam zaharul si vanilia, continuam sa batem spuma pana la topirea acestora. Se adauga faina, se omogenizeaza, adaugam uleiul, amestecam, apoi la sfarsit adaugam visinile si nuca, amestecam usor pt incorporare dupa care turnam compozitia in tava tapetata cu hartie de copt(daca nu aveti la indemana, ungeti tava cu margarina sau unt si tapetati cu faina). Dam la cuptorul preincalzit cam 20-25 minute. Scoatem prajitura din tava, dupa racire o ornam cu ciocolata topita: topim un cub mare de ciocolata menaj cu 1 lingura apa, punem compozitia intro punguta pe care o intepam in varf si purcedem la ornatul operei culinare(ciocolata menaj de data aceasta am gasit la 1/2 kg, iar cubul e mare).

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Un studiu recent a descoperit faptul că peste 20 de compuşi din siropul pur de arţar sunt extrem de benefici sănătăţii umane, dintre care 13 au fost descoperiţi acum pentru prima dată. Mai mulţi dintre aceşti noi compuşi prezintă proprietăţi anti-cancerigene, anti-bacteriene şi anti-diabetice. De asemenea, siropul de arţar contribuie cu un aport puternic de vitamine şi minerale la sănătatea organismului, relatează Wakeup-world.com.

Potrivit unui articol în Science Daily, studiul a fost realizat la Universitatea din Rhode Island de către Navindra Seeram, specializată în cercetarea plantelor medicinale.

Seeram spune că plantele dispun de mecanisme antioxidante puternice deoarece sunt expuse la lumina Soarelui pe tot parcursul vieţii. “Deja ştim că fructele boabe, din cauza culorilor lor puternice, sunt bogate în antioxidanţi. Siropul de arţar provine din seva localizată în interiorul scoarţei arborelui, care este expusă constant la Soare. Credem că arţarul reacţionează atunci când este lovit pentru a i se colecta seva, şi secretă fenoli (un tip de antioxidanţi benefici care pot fi întâlniţi şi în fructele boabe), ca un mecanism de apărare”, spune Seeram.

Aşa cum poate fi observat în revistele de specialitate, siropul de arţar este asociat cu prevenirea diabetului şi este un aliat în încetinerea procesului de creştere a celulelor canceroase. Siropul de arţar are niveluri ridicate de fitohormoni şi acid abscisic. Aceşti compuşi încurajează eliberarea de insulină şi îmbunătăţesc sensibilitatea la insulină a celulelor grase care ajută la combaterea afecţiunilor metabolice, cum ar fi diabetul.

Un studiu al Universităţii Quebec a dezvăluit faptul că siropul de arţar poate fi mai eficient împotriva cancerului cerebral, de prostată şi cel pulmonar, decât broccoli, fructele de pădure, morcovii şi roşiile. Cercetarea în laborator arată că, datorită formei sale concentrate, siropul de arţar este mai puternic decât seva de arţar.

Furnizând şi mai multe beneficii pentru sănătate, siropul de arţar este o substanţă nutritivă bogată în tiamină, mangan şi zinc.

Tiamina adecvată (B1) este esenţială pentru o funcţionare corespunzătoare a inimii, prevenirea cataractelor şi a bolii Alzheimer. Tiamina reduce şi efectele îmbătrânirii şi încurajează digestia corespunzătoare.

Manganul este asociat cu producţia de energie, cu o funcţionare corespunzătoare a tiroidei, echilibrarea nivelurilor de zahăr din sânge şi absorbţia de calciu. De asemenea, manganul este şi un antioxidant puternic, protejând împotriva radicalilor liberi din organism. 30 de mililitri de sirop de arţar furnizează 46% din valoarea zilnică a acestui mineral esenţial.

Zincul ajută la protejarea inimii, controlează diabetul, ajută la vindecarea rănilor şi contribuie la ameliorarea simptomelor sindromului oboselii cronice. Atât manganul, cât şi zincul sunt doi catalizatori puternici ai răspunsului imunitar.

Cu o multitudine de calităţi benefice, siropul pur de arţar reprezintă o alegere dulce pentru menţinerea sănătăţii.

Sursa: Financiarul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Taratele de grau

Folosite de sute de ani, sunt un tratament ieftin si eficient, . pentru o multime de boli

Ieftine si la indemana oricui, taratele de grau sunt unul dintre cele mai importante “medicamente” ale naturii, cu rezultate uimitoare intr-o multime de boli. Cea mai importanta parte a bobului de grau se afla in invelisul lui, care se regaseste integral in tarate, dar nu si in faina cernuta pe care o consumam.
In urma cercetarilor de laborator, s-a stabilit ca cerealele integrale si inclusiv taratele din grau contin inhibitori de proteaze si antioxidanti care au un rol foarte important in inactivarea substantelor carcinogene. Un regim alimentar bazat pe cereale integrale, asociat medicatiei clasice, ajuta la vindecarea cancerului. Dar lista afectiunilor in care se recomanda administrarea taratelor de grau este mult mai mare, ele avand proprietatea de a readuce echilibrul organismului, atunci cand acesta este dereglat. Taratele se macina, foarte fin, cu rasnita de cafea. Este indicat sa nu se puna in alimente care au temperaturi mai mari ca temperatura corpului. Se pot lua cu Taratele de grauCea mai sanatoasa parte a bobului de grau se afla in coaja, care se indeparteaza cand se fabrica faina

Inainte de a fi consumate, e bine ca taratele sa fie cat mai fin maruntite, pentru a fi asimilate mai usor de organism. Pentru aceasta, se vor macina din nou, cu ajutorul rasnitei de cafea.

Pulberea de tarate – se adauga cate 1-2 linguri la mancare, de 3-5 ori pe zi. S-a demonstrat ca taratele de grau contin substante care fac digestia rapida si usoara. Luati tarate praf, in ciorbe, ceai sau orice alt lichid, principalul este sa nu aiba temperaturi mai mari de 40 grade, ca sa nu distruga vitaminele si enzimele pe care le contin.
Apa de tarate (mai putin eficienta la obezitate, dar utila pentru anemii si boli nervoase). Se pun 3-4 linguri de tarate intr-un litru de apa si se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara. Se consuma in locul apei, fiind mult imbogatita cu vitaminele din complexul B. Si ajuta mai ales pe cei care au probleme cu stresul sau au anumite dereglari la nivelul creierului. Este recomandata si celor care doresc sa-si imbunatateasca memoria sau se afla in fata unor examene. Persoanele varstnice care au avut sau au suferinte cronice prelungite pot sa foloseasca permanent aceasta apa. (Pentru a fi mai gustoasa si mai bogata in vitamine, in apa se pot adauga suc de lamaie si miere.) Exceptie fac diabeticii si alergicii la cele doua alimente. Important de stiut: mierea trebuie folosita cat mai proaspat scoasa din stup. Cu cat distanta dintre extragerea din stup si folosire este mai mare, cu atat mai mult scad efectele medicinale. Este bine ca oamenii sanatosi sa consume tarate, cel putin 1 lingurita de trei ori pe zi, taratele contribuind in toate cazurile la mentinerea unui echilibru corect al organismului.

Tarate amestecate cu prafuri din plante medicinale – se pun la 1 litru de apa 4-8 lingurite de praf de plante medicinale. Se lasa apoi timp de 8-12 ore, eventual de seara pana dimineata, si apoi se strecoara prin tifon. Se adauga 2-3 lingurite de pulbere de tarate si se consuma zilnic, cel putin 30 de zile, apoi se face o pauza de 7 zile, dupa care se poate relua acest tratament. Cei care nu au diabet zaharat, alergie sau obezitate pot sa adauge miere si lamaie dupa gust, obtinand in acest fel un suc foarte placut la gust si sanatos. Cateva sugestii: de exemplu, daca aveti o dereglare glandulara – puneti 4 lingurite de praf de obligeana (Acorus calamus); aveti o afectiune neurologica, cu nervi si agitatie mare, puneti 4 lingurite de radacina de ciubotica-cucului (Primula officinalis); anumite infectii: 4-8 lingurite de praf de cimbru (Saturneja hortensis) sau flori de galbenele (Calendula officinalis); afectiuni cardiace sau venoase – 4 lingurite de vasc (Viscum album); lipsa poftei de mancare – 3-4 lingurite de praf de tintaura (Centaurium umbellatum); afectiuni renale – 4 lingurite de osul-iepurelui (Ononis spinosa); afectiuni pancreatice – 4 lingurite de seminte macinate de schinduf (Trigonela foenum graecum); afectiuni ale ficatului – 4-8 lingurite de anghinare (Cynara scolymus); anemie, slabiciune – 4-8 lingurite de fructe macinate de catina (Tamarix ramosissima) sau coacaz negru (Ribes nigrum) sau macese (Rosa canina); diabet sau afectiuni digestive cu diaree – 4-8 lingurite de afine; cancer – 4-8 lingurite de fructe de coacaz negru (Ribes nigrum) si 2 lingurite de coaja de ulm (Ulmus campestre); obezitate – 4-8 lingurite de fructe de soc (Sambucus nigra) etc. Metoda se aplica si cu alte plante medicinale, in functie de afectiunea pe care o aveti.

Tarate cu ceaiuri medicinale – se prepara un ceai, in functie de afectiunea pe care o tratati, conform indicatiilor prezente pe pungile cu plante. Se face un litru de ceai, si dupa racire (nu inainte) si strecurare se adauga 5-8 linguri de tarate de grau. Se lasa apoi de seara pana dimineata, cand se poate strecura. Se adauga suc de lamaie si miere, in cazul cand bolnavii nu au alergie, obezitate sau diabet zaharat. Se consuma zilnic un litru de ceai imbogatit cu apa de tarate, timp de 30 de zile, apoi se face o pauza de 7 zile si cura se reia.

Taratele de grau

Apa de tarate si tincturi – in cazul cand aveti anumite afectiuni la care se indica tratamente cu tincturi, ele pot fi amestecate cu apa de tarate. Se adauga la un litru de apa de tarate strecurata, 4 lingurite de tinctura. Se agita bine inainte de a se administra. In acest fel, tratamentul devine mult mai eficient, pentru ca se adauga si substantele continute in taratele de grau.

Tarate cu lapte – se pun 5 linguri de tarate de grau la un litru de lapte proaspat nefiert (nu pasteurizat) si se lasa de seara pana dimineata. Se strecoara, se consuma pe tot parcursul unei zile, fiind util in special in bolile grave (cancer etc.). In cazul in care va aflati in convalescenta si va confruntati cu o slabiciune cauzata de o boala grava, se pot adauga 2-3 galbenusuri batute spuma, 1 lingurita de drojdie de bere si miere dupa gust.

Cateva tratamente curente cu tarate de grau

Constipatie cronica – se pun la 1 litru de apa 5-8 linguri de tarate de grau si 6-8 prune uscate si maruntite (fara samburi) sau 4 lingurite de stafide maruntite. Se lasa de seara pana dimineata, cand se strecoara prin tifon. Se consuma lichidul in cursul zilei. Este un tratament foarte simplu, eficient si care se poate lua, fara efecte secundare, perioade lungi de timp. Cei care nu au alergie, diabet sau obezitate pot adauga si 2-3 linguri de miere de albine.

Diaree – intr-un litru de apa se pun la macerat 5 linguri de tarate si 4 linguri de afine uscate (fructe maruntite). Se consuma zilnic. Un mic secret: daca se adauga doua linguri de miere, este un foarte bun laxativ, dar daca cantitatea este mai mare – 3-4 linguri pe zi – mierea devine utila contra diareei. In plus, mierea ajuta la foarte multe alte afectiuni, inclusiv in afectiunile intestinale care au nevoie de antibiotice, distrugand o serie de germeni patogeni.

Prostata – apa de tarate facuta cu ceai de seminte de bostan (Curcubita pepo). Se iau 8 linguri de seminte si se maruntesc cu coaja cu tot (neprajite si nesarate). Se pun intr-un litru de apa si se fierb 15 minute. Se lasa sa se raceasca. Se scurge numai apa de la suprafata, care contine ulei de bostan, si se pune deoparte pana a doua zi. Restul de lichid se va turna nestrecurat peste 5 linguri de tarate de grau. Se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara. Se combina cu apa care contine uleiul. Se pot adauga sucul de la doua lamai si, eventual, miere, daca nu aveti diabet, obezitate sau nu sunteti alergici. Este un tratament simplu, care se poate lua in completarea altor tratamente mult mai costisitoare.

Laringita, faringita – apa de tarate cu miere, daca nu exista contraindicatii. Rezolva foarte rapid aceasta afectiune.

Impotenta sexuala, frigiditate – la apa de tarate se adauga suc de telina, in cazul impotentei (50 ml la litru), sau 50 ml suc de patrunjel, pentru frigiditate.

Cancer de colon – se pun 5 linguri de tarate de grau la un litru de apa (sau ceai din plante antitumorale), se lasa pentru 8-12 ore (de seara pana dimineata), cand se strecoara si se consuma indulcit cu miere (daca nu exista contraindicatii). Acest lichid se foloseste zilnic si la clisme.

Taratele de grauTaratele tuturor cerealelor sunt veritabile medicamente

Boli de piele cronice (inclusiv cancer) – se fac bai cu tarate: 500 g tarate se pun in cada, intr-un saculet, peste care se toarna apa fierbinte. Apoi se completeaza cu apa rece, pana se ajunge la temperatura dorita (preferabil temperatura corpului) si se sta in cada 20-30 de minute. Baile se fac zilnic. Intern, se consuma tarate de grau cu plante medicinale specifice bolii, in una din formele de mai sus. Are rol cicatrizant, emolient si este indicat si in psoriazis sau ihtioza.

Clisme – 100 g de tarate se lasa intr-un litru de apa de seara pana dimineata. Se strecoara si apoi se incalzeste la temperatura corpului. Se fac clisme utile in cancerul de colon sau afectiuni intestinale grave.

Dureri abdominale sau reumatice, dureri sciatice etc. – se pun tarate intr-un saculet de panza, se incalzesc si se aplica calde pe locul dureros. Remediul e bun si la dismenoree sau fibroame uterine. Taratele se pot incalzi cu apa calda sau cu ceaiuri calde, cu care se umezeste saculetul inainte de aplicare. Se tine cat timp este cald. Se pune apoi din nou apa calda (ceai) si se aplica pe locul bolnav.
Efecte adverse sau contraindicatii legate de tratamentele cu tarate nu se cunosc, cu toate ca se folosesc de sute de ani.
Sursa: Formula As

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cătina: miraculosul ginseng românesc
 Puţine plante din flora autohtonă, ba chiar mondială pot rivaliza cu cătina românească în privinţa calităţilor curative şi diverselor aplicaţii medicale. Cu fructele sale, ca nişte bobiţe aurii care se coc toamna, cătina ne oferă un nesperat ajutor tuturor, indiferent de vârstă sau afecţiuni. Vitaminizantă de excepţie, antioxidantă redutabilă şi neîntrecută stimulatoare a sistemului imunitar, cătina are încă multe valenţe necunoscute publicului larg.
Scurtă carte de vizită

Cunoscută în special sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă, cătină de râu, sau chiar dracilă din cauza spinilor ei redutabili, cătina are şi o denumire ştiinţifică pe măsura calităţilor sale. Genul Hippophae, cum l-au numit botaniştii, derivă din termenii greceşti de hippos-cal şi phao-eu omor. Denumirea se referă la utilizarea fructelor de cătină în antichitate pentru eliminarea viermilor intestinali la cai.

Alţi faimoşi autori antici precum Dioscorid şi Theophrast recomandau hrănirea cailor de curse cu cătină pentru sporirea masei musculare şi a luciului părului.

Din punct de vedere taxonomic, cătina face parte din ordinul Rosales, familia Eleagnaceae, speciaHippophae rhamnoides.

Se prezintă ca un arbust tufos, extrem de rezistent în egală măsură la ger şi la secetă. Iubeşte lumina directă a soarelui, şi nu creşte în zone semiumbroase sau acoperite.

Atinge în medie înălţimea de 1,5 – 4 metri, dar în condiţii optime de mediu poate atinge şi 8 metri. Când clima zonei geografice unde creşte este totuşi prea aspră, cătina se adaptează la acest factor extern devenind un arbust târâtor.

Arbusti de catina

Înfloreşte în lunile martie-aprilie, depinde de temperatură. Fructifică anual, însă abundent doar după vârsta de 4-5 ani, şi atunci o dată la doi ani.

Planta creşte în flora spontană a Eurasiei, cu optimul de adaptare ecologică şi centrul distribuţiei în Asia Centrală, unde se întâlneşte mai ales în zonele montane. Dacă în Asia ocupă un areal imens, partea din Europa unde este răspândită contă într-o prelungire minusculă.

La noi în ţară este răspândită îndeosebi în regiunea deluroasă a Munteniei şi Moldovei, fiind mai rară în stepele litorale ale Mării Negre. Cea mai largă răspândire a cătinei a fost observată în zona bazinului râului Buzău, unde creşte din abundenţă atât de-a lungul albiilor râurilor şi izvoarelor, cât şi pe versanţii care urcă la mari înălţimi. Este o plantă căreia-i priesc terenurile sălbatice, cu vegetatie diversă şi însorite.

Conform cercetărilor efectuate de specialişti de prestigiu precum Ing. Ştefan Manea, prof. univ. dr. chim. Ion Brad, dr. Luminiţa Brad şi Ing. Florica Radu, cătina care creşte în ţara noastră are un conţinut chimic de excepţie, poate cel mai bogat din întreaga lume. Planta a fost studiată şi ameliorată în Staţiunea Horticolă “Mărăcineni”, unde s-au obţinut varietăţi cu ţepi reduşi. Trebuie menţionat că nicăieri în lume nici varietatea naturală, nici soiurile ameliorate nu au conţin atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi şi aminoacizi la nivelul cătinei care creşte în România, mai ales în zona subcarpatică.

Cătina prin istorie

Primele popoare care au descoperit valenţele terapeutice ale cătinei au fost tracii, hinduşii, grecii, chinezii, mongolii, celţii şi slavii. Prima documentare scrisă apare în secolul VII după Hristos în tratatul clasic de medicină tibetană “Rgyud Bzi” care recomanda în mod explicit consumul de fructe de cătină pentru şerpaşi sau cei care călătoreau la mari înălţimi.

Catina toamna tarziu

Cele patru cărţi fundamentale ale medicinei chinezeşti tradiţionale apărute în decursul dinastiei Tang (907 după Hristos) recomandau tratamentul cu cătină pentru tratamentul bolilor de piele şi afecţiunilor tubului digestiv. În Rusia, unde creşte pe suprafeţe foarte mari, cătina a fost numită “Ananas Siberian” datorită sucului plăcut şi proprietăţilor revigorante, foarte apreciate în condiţiile climei aspre de acolo.

Virtuţile plantei nu au scăpat neobservate şi în perioada modernă, când au fost pentru început utilizate experimental în alimentaţia cosmonauţilor sovietici, deoarece pe lângă celelalte calităţi ale cătinei, oamenii de ştiinţă din Moscova au descoperit că aceasta protejează organismul uman de radiaţiile cosmice. Potenţialul cătinei a determinat introducerea ei ca plantă de cultură în S.U.A., Canada, Germania, Rusia, China şi Ucraina. Există la nivel mondial numeroase institute de cercetare care studiază şi în prezent tainele acestui adevărat miracol al Naturii.

Cu toate că se foloseşte din cele mai vechi timpuri, cătina este prelucrată industrial doar în decursul ultimelor decenii, iar în ultimii ani a devenit speranţă pentru suferinzii multor afecţiuni grave.

În România, de peste 30 ani se fac cercetări sistematice asupra cătinei de către Institutul de Cercetare Chimico-Farmaceutic şi Institutul de Cercetări Alimentare. Cercetările urmăresc valorificare componentelor chimic din plantă. Produsul cel mai valoros este aşa numitul ulei de cătină.

Ulei de catina

Ce conţine ?

Pentru biologie şi medicină, cătina românească prezintă încă un mister ale cărui taine binefăcătoare aşteaptă să fie descoperite în totalitate, în ciuda deceniilor de cercetări minuţioase. Până în prezent cercetările au confirmat faptul că fructele de cătină constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi şi flavonoizi.

Conţine şi cantităţi mari de vitamina C, vitaminele B1, B2, K, F şi P, alături de microelemente, acizi graşi esenţiali şi fitostenoli. În urma analizelor de laborator a reieşit că fructul cătinei conţine substanţă uscată în proporţie de doar 10-20%, restul compoziţiei constând în zaharuri, acizi organici, pectine, flavonoide, celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier, tot complexul vitaminelor B.

Celebrul şi căutatul ulei de cătină conţine la rândul său, în proporţie de circa 80-90% acizi graşi esenţiali, licopen, tocoferoli şi fitosteroli. Seminţele de cătină sunt bogate în acizi graşi nesaturaţi, iar frunzele şi scoarţa arbustului conţin tocoferol şi sitosterol.

Cum ne ajută cătina ?

Frunzele, scoarţa, seminţele, dar mai ales fructele de cătină au rezultate extraordinare atât în scop medical, cât şi alimentar. Efectele secundare negative sunt de-a dreptul neînsemnate. Foarte apreciat este uleiul de cătină, fiind utilizat cu un succes deosebit chiar şi în cazuri grave de arsuri termice şi chimice, sau afecţiuni ale pielii determinate de expunerea la iradieri. Merită amintit un caz relatat de ing. Ştefan Manea, referitor la un accident de muncă grav petrecut în anul 1985 la Combinatul Chimic Giurgiu.

Accidentul respectiv s-a soldat cu şase victime, cu arsuri de gradele 3 şi 4 pe suprafeţe de peste 50% din piele. Trei dintre bolnavi au fost diagnosticaţi fără şanse de supravieţuire şi au rămas internaţi la Sitalul Judeţean Giurgiu în aşteptarea fatidicului deznodământ.

Ing. Ştefan Manea apelează urgent la profesorul universitar Ioan Brad, unul dintre cei mai mari experţi în cătină la nivel mondial. Acesta este adus de urgenţă cu elicopterul de la Facultatea de Medicină din Târgu Mureş, unde pe atunci era profesor. Ioan Brad a venit cu ulei de cătină cu care le-a uns şi pansat rănile celor trei muribunzi. Rezultatul a fost de-a dreptul miraculos. Cei trei ingineri nu au intrat în blocaj renal în faza următoare, iar arsurile s-au vindecat. Cei trei au scăpat de la moarte şi trăiesc sănătoşi şi în prezent.

Uleiul de cătină este folosit şi în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, diareei, urticariei şi stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecţiunilor circulatorii şi hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei şi chiar stresului. Utilizările cătinei în geriatrie au dat rezultate spectaculoase, iar cercetările recente o recomandă şi în oncologie. Cercetări efectuate în Marea Britanie au descoperit capacitatea cătinei de a inhiba dezvoltarea unor tumori.

Suc de cătina

De asemenea, este eficientă şi în tratarea hipertensiunii arteriale, afecţiunilor coronariene, oftalmologice şi gingivale. Este un redutabil antidepresiv, antiacneic, contra keratozei, leucoplaziei, antimutagen, antioxidant în mastite, rinite, fotofobii, boli cronice pulmonare. Este folosită cu succes şi în tratamentul psoriazisului, în prevenirea cancerului şi ca imunostimulator, prevenirea adenoamelor, tratamentul cancerului mamar, antibacteriană, inhibitoare a poftei de mâncare în cazurile de obezitate., reglatoare a lipoproteineinemiei, tratamentul leucemiilor şi limfoamelor, afecţiuni osteoarticulare, O.R.L., inflamaţii digestive, constipaţie, afecţiuni ale aparatului urinar şi al celui genital, afecţiuni hematologice, afecţiuni virale, afecţiuni ale sistemului nervos şi psihice.

În plus, în cătina albă se găsesc o seamă de substanţe cu efect hormonal prin ele însăşi, sau substanţe care reprezintă precursori ai anumitor hormoni.

În uleiul de cătină este probabilă existenţa prostaglandinelor (acestea sunt considerate hormoni celulari, respectiv modulatori ai activităţii hormonale care stimulează musculatura netedă), dar mai precis se găsesc acizi graşi nesaturaţi cu două sau trei duble legături care sunt precursorii siguri ai prostaglandinelor. O altă susbstanţă cu efect hormonal cre se găseşte în cantităţi mari în cătină este serotonina. Ea are ca precursor triptofanul – aminoacid esenţial care se găseşte în cantităţi mari îndeosebi în fructele uscate şi pulverizate de cătină.

Cu aceste calităţi şi proprietăţi extraordinare, dintre care multe aşteaptă să fie descoperite de lumea ştiinţifică, cătina care creşte în România se remarcă încă o dată ca una dintre cele mai valoroase plante cu uz medicinal şi alimentar din întreaga lume. Iar noi românii putem oricând să apelăm la secretele acestei adevărate comori a botanicii naţionale.

Bibliografie:

Cătina şi uleiul de cătină – Ing. Ştefan Manea

Cătina albă-O farmacie într-o plantă – Prof. univ. dr. chim. Ion Brad, Dr. Luminiţa Brad, Ing. Florica Radu

Sursa: Descopera

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva