Romani celebri – sport

Facebook Twitter Email

Delegația României la Jocurile Mondiale de Iarnă Special Olympics, de la PyeongGhang, în Coreea (26 ianuarie- 6 februarie), formată din zece sportivi cu dizabilități intelectuale, împreună cu antrenori și însoțitori, se întoarce în țară mâine, cu douăsprezece medalii cucerite în cele  trei probe sportive la care a avut reprezentanți : schi alpin, schi fond și mers pe zăpadă (snowshoeing).

image001Bilanțul participării la acest eveniment sportiv este următorul : trei medalii de aur, trei de argint și șase medalii de bronz, precum și șase locuri pe cea de-a patra treaptă a podiumului.

Cele trei medalii de aur au fost obținute la probele de schi fond (100 de m, fete) și la mers pe zăpadă, în cursele de 50, respectiv de 25 de m (băieți), probă la care există și o medalie de argint. Tot la mers pe zăpadă, sportivii noștri au mai obținut două medalii de bronz. La schi fond, la proba de 50 de m, au fost cucerite și două medalii de bronz (fete și băieți). La cele două probe din cadrul competiției de schi alpin, ne putem bucura de două medalii de argint.

De asemenea, la PyeongChang, sportivii Special Olympics România s-au clasat de două ori pe locul cinci, o dată pe locul șase și de trei ori pe locul șapte.

Delegația Special Olympics România a fost însoțită în Coreea de talentatul violonist Alexandru Tomescu, unul dintre cei mai activi susținători ai echipei noastre și a eforturilor Special Olympics România de integrare prin sport a persoanelor cu dizabilități intelectuale.

Echipa Special Olympics România este așteptată acasă miercuri, 6 februarie 2013, la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, unde va sosi cu o cursă Qatar Airlines, la ora 12:45.

***

Fundaţia Special Olympics din România a fost înfiinţată în noiembrie 2003, ca parte integrantă a mişcării sportive internaţionale Special Olympics. Această organizație contribuie la integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale, oferindu-le şansa de a-şi descoperi şi dezvolta potenţialul şi calităţile sportive prin intermediul programelor de pregătire şi a evenimentelor competiționale. Astfel, sportivii noștri au ocazia de a deveni membri activi ai familiei şi ai comunităţii din care fac parte. Special Olympics constituie o experienţă care insuflă energie, sănătate, încredere în sine şi bucuria de a trăi.

Sursa: Romania Pozitiva

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Federaţia Internaţională de tenis de masă (ITTF) a publicat clasamentul pe anul 2012, clasament din care reiese că o sportivă din România e cea mai bună jucătoare din Europa..

Elisabeta Samara ocupă locul 14 în lume, cel mai bun din cariera ei, însă e prima în top dintre sportivele europene. Samara, 23 de ani, a avut un an 2012 de excepţie, în care a câştigat două titluri europene, a jucat finala Cupei Mondiale şi a ajuns până în optimile de finală la Jocurile Olimpice de la Londra. A fost desemantă cea mai bună sportivă din Constanţa în 2012, iar în 2011 şi 2012 a fost desemnată cea mai bună jucătoare de tenis de masă din România.

Constănţeanca, care este legitimată la clubul Fenerbahce Istanbul, a declarat pentru Mediafax:”După rezultatele de la ultimul turneu mă aşteptam să urc în clasament, dar nu atât de mult. Am făcut un salt foarte important, de patru locuri, am adunat multe puncte. Mă bucură foarte mult această poziţie în clasamentul mondial, dar greul de abia acum începe pentru că va fi foarte dificil să mă menţine acolo. Îmi propun pentru noul an să încerc să mă apropii de chinezoaice”

Autor

Sursa Adevarul

 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Atleta Nuţa Olaru, în vârstă de 42 de ani, a câştigat, duminică noaptea, maratonul de la Las Vegas, parcurgând cei 42 de kilometri în două ore, 51 de minute şi 31 de secunde, informează site-ul oficial al competiţiei

Nuţa Olaru a câştigat maratonul de la Las Vegas (Imagine: Arhiva Mediafax Foto/AFP)

Olaru le-a devansat, la feminin, pe americancele Andrian Neal (2:51.33) şi Dani Fischer (2:59.20).

Per total, Nuţa Olaru a terminat cursa pe locul 12, după 11 competitori la masculin.

Proba masculină a fost câştigată de kenyanul Jonathan Ndambuki, care a încheiat cursa în două ore, 32 de minute şi 24 de secunde.

La maraton au participat 3.209 de persoane, între care 1.152 de femei.

de Leila Bolat

Sursa Mediafax
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cei 10 jucători profesionişti români din Top 200 ATP şi WTA la simplu, şapte fete şi trei băieţi, plus Horia Tecău, locul 19 ATP la dublu, au câştigat în 2010, în total, suma de 2.327.943 de dolari premii din tenis, mai puţin decât, de exemplu, un sportiv clasat pe locul 7 în cele două ierarhii.

Premii totale de 2,3 milioane de dolari în 2010 pentru cei mai buni jucători români de tenis (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Dintre români, Alexandra Dulgheru, 21 de ani, a înregistrat cele mai mari câştiguri în acest an, 519.762 de dolari, aproape 70 la sută din banii obţinuţi în întreaga sa carieră (748.081 dolari).

Ea a avut un an bun, pe care l-a încheiat pe locul 29 WTA (cea mai bună clasare a fost locul 27, în 23 august), după ce la finalul lui 2009 se afla pe poziţia 51. Dulgheru este cel mai bine clasată româncă din WTA, după un sezon în care a reuşit să-şi apere titlul de anul trecut, de la Varşovia. Dulgheru s-a mai calificat în semifinale la Barcelona, ‘S-Hertoghenbosch, Budapesta şi a fost eliminată în turul trei al turneelor de Grand Slam Roland Garros, Wimbledon şi US Open.

Pentru al doilea titlu la Varşovia, Dulgheru a primit 98.500 de dolari, acesta fiind cel mai mare premiu încasat de un român în 2010.

Edina Gallovits este în acest moment jucătoarea numărul doi a României în ierarhia WTA de simplu, situându-se pe locul 76, în urcare 17 poziţii faţă de sfârşitul lui 2009 (cea mai bună clasare din carieră – locul 54 în 28 aprilie 2008). Ea a câştigat 177.627 de dolari premii, iar cele mai bune performanţe le-a înregistrat prin calificarea în semifinale la Acapulco, unde a pierdut în trei seturi în faţa americancei Venus Williams, şi la Guangzhou.

Monica Niculescu a încheiat anul 2009 pe locul 101 WTA, dar a reuşit să revină în 2010 în Top 100, terminând pe locul 82, dar este încă destul de departe de cea mai bună clasare a sa, locul 47, pe care l-a ocupat la 10 noiembrie 2008. Niculescu a câştigat 251.188 de dolari în 2010, însă o componentă importantă a premiilor obţinute de ea o reprezintă partidele de dublu, probă în care a reuşit să atingă finala turneului de la Hobart, în pereche cu Yung-Jan Chan din Taiwan, şi cea a turneului de la Praga, cu unguroaica Agnes Szavay, precum şi faza semifinalelor la Montreal şi sferturilor de finală ale turneului de la Roland Garros, ambele împreună cu Shahar Peer din Israel. Aceste rezultate au propulsat-o pe locul 30 WTA la dublu (poziţia a 24-a, la 7 iunie 2010), fiind cel mai bine clasată româncă în această ierarhie.

La simplu, Niculescu a ajuns în semifinalele turneului de la Taşkent. Atât Niculescu, cât şi Gallovits se apropie de primul milion de dolari câştigaţi din tenis, prima având 931.321 de dolari “strânşi” până acum, iar cea de-a doua 906.954 de dolari.

“Dezamăgirile anului” în tenisul feminin românesc sunt Sorana Cîrstea şi Ioana Raluca Olaru.

Cîrstea reuşea în 2009 să ajungă până pe locul 23 WTA (17 august) şi juca în sferturile de finală ale turenului de la Roland Garros. A urmat o “coborâre” pentru Cîrstea până pe locul 46 la finalul lui 2009 şi până pe 93 la sfârşitul acestui an. Doar o performanţă notabilă în 2010, calificarea în semifinalele turneului de la Estoril, în rest multe eliminări în primul tur al competiţiilor la care a partcipat. Cu toate acestea, ea a câştigat în acest an 224.541 de dolari şi este jucătoarea română în activitate cu cele mai mari premii obţinute în carieră, 1.115.009 dolari.

Ioana Raluca Olaru a avut, de asemenea, un an dezastruos, coborând de pe locul 73, la finalul lui 2009, pe locul 182, pe care se situează acum. Olaru, care în 27 iulie 2009 se afla pe locul 53, a câştigat în 2010 suma de 143.052 de dolari.

La polul opus, Simona Halep, 19 ani, şi Liana Gabriela Ungur, 25 de ani, au fost româncele cu cel mai important progres în 2010.

Halep era pe locul 210 în ultimul clasament publicat de WTA în 2009, iar astăzi ea se află pe poziţia a 84-a, cu un “vârf” al carierei în 1 noiembrie, locul 80. Prima performanţă majoră din cariera tinerei jucătoare a fost calificarea în sferturile de finală ale turneului de la Marbella, după ce a disputat şi trei meciuri în calificări. Era prima participare a lui Halep la un turneu WTA şi printre “victimele” sale s-a numărat şi Sorana Cîrstea, pe care a eliminat-o în turul doi. Halep a jucat apoi în finală la Fes, turneu la care de asemenea a disputat calificări. În total, Halep a câştigat în acest an 109.431 de dolari, iar în cariera sa 156.131 de dolari.

Strict din punct de vedere al poziilor din clasamentul WTA, Liana Gabriela Ungur a avut cea mai importantă ascensiune în ierarhia WTA dintre jucătoarele române, de la locul 377 la finalul lui 2009 la locul 158 la sfârşitul lui 2010. Însă ea a acumulat puncte în special în competiţiile ITF (a câştigat la Florenţa, la Sarajevo, la Padova şi la Monteroni D’Arbia), fiind prezentă pe tabloul principal al unui turneu WTA doar la Praga (turul I, eliminată de Agnes Szavay). Ea a câştigat 32.061 de dolari, cea mai mică sumă dintre românii prezentaţi în această statistică.

Pe locul secund în ceea ce priveşte câştigurile realizate de români în 2010 se află Victor Hănescu, care a acumulat 495.674 de dolari. “Hane” este jucătorul român în activitate cu cele mai mari premii în carieră, 2.775.387. Tenismanul în vârstă de 29 de ani a încheiat anul pe locul 51 ATP, trei poziţii mai jos decât în urmă cu 12 luni. Cea mai bună performanţă a sa a fost disputarea finalei turneului de la Casablanca, pe care a pierdut-o în faţa elveţianului Stanislas Wawrinka.

Hănescu a fost foarte aproape de accede în optimile de finală ale turneului de la Wimbledon, dar a fost învins în turul trei, după un meci “cu cântec”, disputat împotriva americanului Daniel Brands. Atunci, Hănescu a decis să se retragă de pe teren la scorul de 6-7, 6-7, 7-6, 6-3, 3-0 în favoarea lui Brands, după ce a ratat patru mingi de meci în setul al treilea şi după o altercaţie cu câţiva spectatori din tribună. Imaginile TV l-au arătat pe Hănescu care scuipa înspre fani, la începutul setului decisiv, sportivul român reacţionând astfel în urma unor injurii venite dinspre tribună. Pentru gestul său şi pentru faptul că a făcut şi câteva greşeli intenţionate, Hănescu a fost sancţionat cu o amendă de 15.000 de dolari.

Victor Hănescu a ajutat echipa de Cupa Davis a României să revină în Grupa Mondială, după victoriile obţinute în faţa Ucrainei (scor 3-1) şi Ecuadorului (scor 5-0). El a reuşit să câştige toate meciurile în care a evoluat în Cupa Davis în 2010, trei la simplu şi două la dublu.

În ultima probă, România a avut un sprijin important în Horia Tecău, cel mai bun jucător român de dublu. Două meciuri şi tot atâtea victorii pentru cuplul Hănescu/Tecău în partidele din Cupa Davis.

Tecău a reuşit un an de excepţie, cu cinci turnee de dublu câştigate, dintre care patru, New Haven, Bastadt, ‘S-Hertoghenbosch şi Casablanca, împreună cu suedezul Robert Lidstedt, şi unul, Auckland, cu Marcus Daniell, din Noua Zeelandă.

Tecău şi Lindstedt au disputat finala turneului de la Wimbledon, pe care au pierdut-o, scor 6-1, 5-7, 5-7, în faţa perechii Jurgen Melzer (Austria)/Philipp Petzschner (Germania). Aceasta a fost prima prezenţă românescă într-o finală de Grand Slam la dublu, din 1979.

Românul a încheiat 2010 pe locul 19 ATP la dublu (poziţia a 15-a, cea mai bună din carieră, la 11 octombrie, şi locul 46 la finalul lui 2009) şi a câştigat 241.780 de dolari numai din competiţiile de dublu, mai mult de jumătate decât în toată cariera sa (464.422 de dolari), cu cel mai mare premiu de aproximativ 93.000 de dolari, pentru finala de la Wimbledon. Tecău şi Lindstedt au ratat de puţin participarea la Turneul Campionilor de la Londra, competiţie care reuneşte cei mai buni opt jucători de simplu şi cele mai bune opt perechi la dublu.

După ce în 2009 Victor Crivoi pătrunsese în Top 100 ATP (cu locul 75 cea mai bună clasare, la 17 august 2009, şi locul 123 la finalul anului trecut), în acest an evoluţiile componentului echipei de Cupa Davis a României au înregistrat un recul, el ajungând la marginea inferioară a Top 200 ATP, pe locul 176. Puţine realizări pentru Crivoi în turneele ATP, doar prezenţa în turul doi la Moscova şi la Bucureşti şi premii de 77.773 de dolari în 2010, plus o victorie înregistrată în Cupa Davis, în meciul cu ecuadorianul Giovanni Lapentti, scor 6-2, 6-4.

Căpitanului nejucător Andrei Pavel s-a bazat mai mult în 2010 pe Adrian Ungur ca al doilea tensiman în partidele de simplu din Cupa Davis. Ungur a reuşit două victorii, ambele în meciurile de simplu din întâlnirea cu Ecuadorul, şi o înfrângere, în partida cu Ucraina, în faţa lui Serghei Stahovski. El a înregistat pe parcursul lui 2010, cea mai bună clasare din carieră, locul 122, la 23 septembrie, dar a încheiat anul pe locul 185, opt poziţii mai jos, decât la finalul lui 2009. Calificarea în turul doi la Bucureşti a reprezentat pentru Ungur cea mai bună performanţă a anului, în care a acumulat 55.054 de dolari din premii.

Pe plan internaţional, cele mai mari premi în 2010 le-a obţinut spaniolul Rafel Nadal, liderul clasamentului ATP: 10.171.998 de dolari. El este urmat de elveţianul Roger Federer (locul 2 ATP), cu 7.698.289 de dolari (dintre care 1.630.000 de dolari numai pentru câştigarea Turneului Campionilor), de sârbul Novak Djokovici (locul 3 ATP), cu 4.278.857 de dolari, de britanicul Andy Murray (locul 4 ATP), cu 4.046.805 de dolari, şi de suedezul Robert Soderling (locul 5 ATP), cu 3.731.527 de dolari.

La feminin, jucătoarea de pe primul loc al clasamentului WTA, daneza Caroline Wozniacki, a obţinut 4.446.488 de dolari din tenis în 2010. Dar ea este pe locul doi în ierarhia câştigurilor, după belgianca Kim Clijters (locul 3 WTA), care a încasat 5.035.060 de dolari. Urmează Serena Williams (locul 4 WTA), cu 4,266,011 de dolari, deşi americanca a ratat ultima parte a sezonului din cauza unei accidentări, rusoiaca Vera Zvonareva (locul 2 WTA) cu 3.444.641 de dolari şi americanca Venus Williams (locul 5 WTA), cu 2.614.782 de dolari.

Sportivii de pe locul 7 al clasamentelor ATP şi WTA, spaniolul David Ferrer şi italianca Francesca Schiavone, au obţinut în 2010 premii în valoare de 2.593.353 de dolari, respectiv 2.456.634 de dolari.

Premiile românilor în 2010 sunt următoarele:

Feminin

Loc actual Loc 2009 Cel mai bun loc Premii 2010 Premii cariera

Alexandra Dulgheru 29 51 27 (2010) 519.762 748.081;

Edina Gallovits 76 93 54 (2008) 177.627 906.954;

Monica Niculescu 82 101 47 (2008) 251.188 931.321;

Simona Halep 84 210 80 (2010) 109.431 156.131;

Sorana Cirstea 95 46 23 (2009) 224.541 1.115.009;

Liana Ungur 158 377 157 (2010) 32.061 125.128;

Raluca Ioana Olaru 182 73 53 (2009) 143.052 618.534;

Masculin

Victor Hanescu 51 48 26 (2009) 495.674 2.775.387;

Victor Crivoi 176 123 75 (2009) 77.773 466.126;

Adrian Ungur 186 178 122 (2010) 55.054 222.524;

Dublu masculin

Horia Tecău 19 46 15 (2010) 241.780 464.422.

(Material realizat de Adrian Petculescu)

Sursa: Mediafax

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

sursa foto romgym.ro

Echipa de senioare a României, formată din Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Diana Bulimar, Larisa Iordache şi Raluca Haidu a câştigat, sâmbătă, medalia de aur la Campionatele Europene de gimnastică de la Bruxelles.

România a obţinut aurul continental după patru ani de la ultima performanţă similară. De altfel, acesta este cel de-al şaselea titlu european din palmaresul reprezentativei feminine de gimanstică a României.

Notele gimnastelor antrenate de Octavian Bellu şi Mariana Bitang, obţinute în finala pe echipe, sunt următoarele:

Cătălina Ponor – sărituri – 15.033, bârnă-15.433, sol-14.733

Sandra Izbaşa – sărituri – 15.200

Larisa Iordache – sărituri – 15.058, paralele-14.333, bârnă-14.333, sol-15.033

Raluca Haidu – paralele-13.833

Diana Bulimar – paralele-13.933, bârnă-14.733, sol-14.633.

sursa foto romgym.ro

Cu un total de 176.288 puncte, România a cucerit aurul european, conducând finala de la un capăt la altul, în faţa unor tribune pline de steaguri tricolore.

Vicecampioana europeană a fost Rusia (175.536 puncte). Pe locul al treilea s-a clasat reprezentativa Italiei.

Clasamentul final a arătat astfel:

1. ROMÂNIA: 176,288
2. Rusia: 175,536
3. Italia: 171,430
4. Marea Britanie: 167,763
5. Franţa: 164,295
6. Belgia: 163,821
7. Spania: 163,522
8. Germania: 160,497

În primele trei zile de competiţie, delegaţia tricoloră a mai obţinut două medalii de bronz, la nivelul junioarelor, în concursul pe echipe şi la individual-compus, prin Andreea Munteanu.

Programul CE de la Bruxelles include duminică finalele pe aparate la junioare (Andreea Munteanu-la bârnă şi sol, Alina Stănilă-sărituri, Silvia Zarzu-sărituri) şi senioare (Sandra Izbaşa-sărituri, Cătălina Ponor-bârnă, sol, Larisa Iordache-bârnă, sol, Larisa Iordache-paralele).

În 2010, la Birmingham, România a cucerit medalia de bronz în competiţia pe echipe, iar în 2008, la Clermont-Ferrand, pe cea de aur, în lotul de la acea vreme aflându-se şi Sandra Izbaşa.

Autor Oşan

Sursa: gandul

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

Aur pentru Romania: Avem trei campioane europene!

ueg.org
Sandra Izbasa, Catalina Ponor si Larisa Iordache au adus Romaniei trei medalii de aur la Campionatele Europene de Gimnastica de la Bruxelles

Larisa Iordache castiga aurul la sol

Finalele individuale se termina cu trei medalii de aur si doua de argint pentru Romania. Larisa Iordache a castigat medalia de aur la sol, fiind urmata pe podium de Catalina Ponor. Fetele au reusit performanta de a inversa locurile de pe podiumul de la barna. 

Astfel, Romania castiga trei medalii de aur din patru posibile la finalele individuale pentru senioare, iar Larisa Iordache este surpriza echipei.

Primul aur al zilei a apartinut Sandrei Izbasa, pentru proba de sarituri. Gimnasta a fost notata cu 14.900 la prima saritura si cu 14.883 la a doua, iar cu media de 14.866 a cucerit medalia de aur, scrie mediafax.ro.

Medalia de argint a revenit gimnastei Oksana Susovitina (Germania), cu 14.683, iar pe locul trei s-a clasat Giulia Steingruber (Elvetia) – 14.624.

Catalina Ponor a castigat la scurt timp medalia de aur in finala la barna, fiind ultima care a intrat in competitie, scrie realitatea.net. Medalia de argint la barna a fost castigata tot de o romanca, Larisa Iordache. Podiumul a fost completat de britanica Hannah Whelan.

Romania a cucerit 12 medalii europene la Bruxelles, dupa cum urmeaza:
medalia de aur pe echipe la senioare;
aur la senioare sarituri (Sandra Izbasa), barna (Catalina Ponor) si sol (Larisa Iordache);
argint la senioare barna (Larisa Iordache) si sol (Catalina Ponor)
argint la junioare la sarituri (Alina Stanila), barna (Andreea Munteanu), sol (Silvia Zarzu);
bronz la junioare, pe echipe, la individual-compus si sol (Andreea Munteanu).

Sandra Izbasa si-a aparat titlul de campioana europeana. Anul trecut a castigat medalia de aur la sarituri la Campionatele Europene de la Berlin.

Sursa: 9am

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Talentul nu este niciodată suficient. Cu câteva excepţii, cei mai buni jucători sunt şi cei care muncesc inimaginabil de mult; ani întregi de muncă sunt necesari pentru a deveni „peste noapte” o mare senzaţie, Alina Motoc.

Cu o experienţă de peste 20 de ani în şah, la cei 26 de ani Alina „s-a jucat” cu cele mai importante Turnee de şah din lume, fiind Campioană Mondială (sub 10 ani) în Sao Laurenco, Brazilia, Campioană Europeană (sub 18 ani) în Peniscola, Spania, Campioană la Women Chess Balkan, Istanbul, Turcia. Primeşte de asemenea distincţiile Fair-Play în 2002 pentru întreaga activitate, Woman International Grandmaster în 2005, 12 titluri de Campioană Naţională, Cel mai bun jucător român de şah în 2002. Între turneele de şah, Alina este şi antrenoare pentru tineri jucători din Africa de Sud şi Canada.

Ai absolvit Facultatea de Psihologie la Iaşi. În ce măsură pregătirea profesională şi pasiunea pentru şah dau rezultate şi dincolo de tabla de şah?

Atât psihologia cât şi şahul sunt parte din mine, m-au pasionat dintotdeauna şi oricât am încercat, nu am „reuşit” să le dau deoparte şi să îmbrăţişez o altă carieră. Pentru mulţi oameni, a juca şah pare a fi o utopie, un joc, o preocupare fără cap şi fără coadă, care cu siguranţă nu aduce banii necesari unui trai decent. Mi s-a întâmplat de multe ori să fiu privită ciudat (în sensul bun!) şi cu insistenţă atunci când îmi dezvăluiam activitatea: şahistă profesionistă. Sinceră să fiu, şi eu aş fi făcut la fel, daca nu aş fi practicat acest sport de mai bine de 20 de ani. Dar după atâţia ani de muncă investită, zi de zi, acest stil de viaţă, mereu pe drumuri, între avioane, autobuze, trenuri şi cu bagajul pregătit în faţa uşii, mereu pe picior de plecare – mi se pare absolut normal. Viaţa pe care o duc nu este una extrem de neobişnuita, ci pur şi simplu diferită.

Nu aş vrea să exagerez, folosind cuvinte prea mari pentru ceea ce fac, dar cred că aş putea spune că şahul este viaţa mea. Şi totuşi…viaţa mea nu este şahul. Oricât de frumoasă şi plină de neprevăzut ar fi cariera de şahist, personal nu ma pot mulţumi numai cu atât. Nu-mi doresc unilateralitate, m-aş plictisi îngrozitor. Acesta nu este insa singurul motiv pentru care m-am hotărât să urmez Facultatea de Psihologie, o facultate la care am visat mereu, încă de când eram (şi încă sunt) complet absorbită de cărţile scriitorilor ruşi, care surprind atât de bine adâncurile fiinţei umane.

Nu pot să uit prima „lecţie” pe care am primit-o pe băncile facultăţii: „De ce vă aflaţi voi aici?! Cu siguranţă pentru a vă rezolva una sau mai multe din multiplele probleme cu care vă confruntaţi!”…remarcă foarte aproape de adevăr de altfel. Şi eu mă lupt cu adversarii la tabla de şah, mă „chinui” în antrenamentele zilnice, mă străduiesc din răsputeri să nu mă las doborâtă de insomniile care mă încolţesc uneori în timpul turneelor, când creierul nu vrea să se oprească din calcule. Cu alte cuvinte, facultatea de psihologie este cum nu se poate mai binevenită, nu numai pentru a-mi oferi un punct de sprijin la nevoie, ci mai ales pentru a ajunge să câştig bătălia cea mai mare: cu mine însămi, adversarii sunt mai uşor de înfrânt.

Prin urmare, şahul şi psihologia merg mână în mână, îmi sunt prieteni devotaţi şi dau rezultatul pe care mi l-am dorit şi urmărit dintotdeauna: să mă simt împlinită ca om.

Citește tot interviul aici.

 

Proiectul “Voci pentru România” este lansat de GRASP (Global Romanian Society of Young Professionals). Scopul proiectului este de a aduce în atenţia publicului români care au excelat în domenii diverse şi care pot reprezenta un reper concret pentru societatea română contemporană şi, mai ales, pentru tinerii români în orientarea lor spre o bună dezvoltare profesională.

 Autor:


Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
de Marian Ursescu   •

Alina Dumitru e pentru a opta oară campioana Europei

Alina Dumitru (48 kg) şi Andreea Chiţu (52 kg) au cîştigat ieri titlul european la Europenele de la Celiabinsk. Ultima s-a calificat şi la JO de la Londra
Fenomenul Alina Dumitru continuă la Europene! Campioana olimpică de la Beijing 2008 şi-a trecut ieri în palmares titlul european pentru a opta oară în ultimii 9 ani! E un lucru incredibil pentru micuţa judoka, o sportivă care domină categoria în Europa din 2004, an în care, la Bucureşti, a cîştigat primul titlu european.

Gata cu complexul belgian
Alina a trecut lejer de adversarele din grupa sa. Le-a învins pe Marina Krot (Ucraina), pe Lisa Kearney (Irlanda) şi pe Ludmila Bogdanova (Rusia). În semifinale nu a stat la discuţii cu Laetitia Payet, franţuzoaica pierzînd prin ippon. Greul a început însă în finală, în meciul cu belgianca Charlie van Snick, cea care conducea la partidele directe cu 4-1!

“Ştiam că Alina va cîştiga, pentru că nu i-am mai dat voie belgiencei să facă antijudo! A încercat ea să lovească, să dea cu piciorul în stilul ei, dar eu de pe margine strigam football, box. Recunosc, puteau să mă elimine arbitrii, dar aveam dreptate. Şi pe judo, nu are cum să cîştige van Snick niciodată”, explică antrenorul Florin Bercean, omul din spatele poveştii de succes a Alinei.
Campioana olimpică a avut nevoie de prelungiri pentru a cîştiga, reuşind ipponul în Golden Score.

S-a calificat la Olimpiadă
Pentru Andreea Chiţu turneul european de la Celiabinsk însemna ultima şansă de calificare la Londra. Trebuia să ajungă cel puţin în semifinale pentru a fi sigură. A început tare, sufocîndu-şi adversarele. Priscilla Gneto (Franţa), Rosalba Forciniti (Italia), Mareen Kraeh (Germania) şi Ana Carrascosa (Spania) nu au putut să-i oprească româncei drumul spre finală.

În ultimul act, Andreea a avut de înfruntat şi spectatorii din sala “Tractor” din Celiabinsk, dar nu a fost o problemă. A reuşit repede ipponul în faţa Nataliei Kuziutina, izbucnind apoi în plîns. După bronzul Mondial de anul trecut, acum a reuşit aurul european. Şi visul de a ajunge la Londra e o certitudine.

2.500 de euro primesc campionii europeni din partea Federaţiei Europene de Judo. Antrenorii sînt recompensaţi cu 500 de euro pentru fiecare aur

“Sînt fericită! Merg la Londra încrezătoare!”
– Alina, ştii să numeri pînă la opt?
– Cum să nu? Sînt foarte fericită că am cîştigat a opta medalie de aur la Europene. În plus, am dovedit că pot să mai fac performanţă. Se apropie Londra şi merg acolo încrezătoare. Va fi ultimul meu turneu şi vreau să închei totul cu o nouă medalie.

– În finală ai trecut şi de complexul van Snick.
– Nu era un complex, pînă acum mă bătea pe prostiile mele şi pe faptul că e o sportivă dură. Anul trecut, la Paris, mi-a dat un pumn de m-a făcut groggy. Apoi nu am mai ştiut de mine şi a cîştigat. Dar acum am fost concentrată şi nu a mai avut şanse.

– Că s-a calificat şi Andreea acum, sînteţi trei fete care veţi merge la Londra.
– Da, sînt foarte bucuroasă. Am refăcut şi noi trioul de la Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000. Atunci au fost Laura Moise, Simona Richter şi Ioana Dinea Aluaş. Acum merg eu, Corina Căprioriu şi Andreea Chiţu. Poate dă Dumnezeu şi ne întoarcem şi cu trei medalii.

Sursa : GSP

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Cristina Bogdan, one of the five Românians who will carry the Olympic torch: I am proud to represent România!

This year, five Romanians will carry the Olympic torch to the London Olympic Games, in what was called by organizers “Your moment to shine.” Cristina Bogdan, Adrian Hadean, Bogdan Cismariu, Marius Radu and Catalin Stelian were chosen by Samsung, through national contest “Life-changing passions,” to join the other ambassadors from all over the world in carrying the Olympic torch for 70 days through Great Britain, in 1,000 towns, so that local communities can share the Olympic spirit. In an exclusive interview to Bucharest Herald, Cristina Bogdan, 35, a university lecturer doctor with the Bucharest University School of Letters, Communication Science Department, talked about when she was nominated and about what will happen in England.

BH: How did you learn about being nominated in this contest organized by Samsung?C.B: One evening last fall, I got a phone call and was told that my story (written by a former student of the Communication Science Department where I teach, blogger Alexandru Ciuca) was selected from among a few hundred stories, to take part in the final selection of the contest “Life changing passions,” organized by Samsung (global partner of the 2012 London Olympic Games), to appoint the five Romanian Olympic torch bearers. I was amazed and obviously very pleased, especially that I was nominated by a former student (and I believe there cannot be a bigger joy for a teacher than to feel that they are a beautiful memory in their students’ emotional memory). I have experienced similar emotions in the spring of 2010, when I was chosen Bologna Professor in a contest held by 16 student organizations all over the country to appoint the “cool teachers” (as the promotion campaign slogan said). But this time, the stake was a lot higher because it’s a global phenomenon (the Olympic Games), whose values coagulate the interest of people belonging to different cultures, languages and religious backgrounds.BH: What does carrying the Olympic torch for the 2012 London Olympic Games mean to you?C.B:It is a real honor to me to be able to carry the Olympic torch for the 2012 London Olympic Games. But I will not be there for myself, but for my students from the Communication Science Department of the Bucharest University School of Letters, who chose to send a representative to this event. And I will be there on behalf of a guild that I believe is nowadays much too criticized in the Romanian space (often unfairly so): the guild of teachers.I will try to be a mirror to include all the faces, voices, ideas, feelings of my students and to carry the Olympic torch as if in my heart there are beating the hearts of all those who believed I can represent them. In fact, teachers must be torchbearers every day of their life and to pass on to next generations the questions, amazement, wish of finding answers to existential problems. So I will take part in the 2012 Olympic Games with everything I am: a teacher who embraces students with mind and heart every day.

BH: What exactly does being an Olympic torchbearer imply? What will you have to do?

C.B: In this edition of the Olympic Games, the Olympic torch will be carried for 70 days all over Great Britain, in 1,000 towns, so that local communities can share the Olympic spirit, a spirit of an authentic meetings between different cultures and civilizations (which is proven by the colors of the Olympic flag, against the white background: red, blue, green, yellow and black – so that every nation can find at least one of their national flag colors), but also of recognition of humanity’s constant wish to surpass its limits, given the Olympic Games slogan: Citius, Altius, Fortius (Faster, Higher, Stronger).

Every torchbearer will go 300 meters in what was called by the organizers “Your moment to shine.” The itineraries have already been decided, I have to run a segment of Broadstairs town (Kent, south-eastern England) on July 19, 2012. And I am very proud and happy that, although very far from Romania, I will not be alone, but accompanied by all my dear students, because some of them, who are doing master’s studies or working in England, will come there to be next to me.

BH: How do you feel thinking that you will bear the Olympic torch that so many world sports and culture figures have carried over the years?

C.B: I find it extraordinary that Samsung had this idea to discover common people, less visible than the overwhelming personalities or stars of the moment, but people who are trying, at their level, to contribute moral, spiritual or actual beautification of their communities. It is an honor to carry a symbol that so many millions of people know and appreciate. Moreover, to me as a teacher (I want to emphasize this dimension because this is what defines me the best and this is the reason I was voted and chosen), it is an honor to take part in the Olympic torch bearing race, given that the person who “brought back to life” this extraordinary even in 1896, Frenchman Pierre de Coubertin, was himself a pedagogue and historian.

 

Cristina Bogdan, unul din cei 5 romani ce vor purta Torta Olimpica: Sunt mândră sa reprezint Romania !

Anul acesta, cinci români vor purta Torţa Olimpică, în cadrul Olimpiadei de la Londra,  în ceea ce a fost denumit de către organizatori „Your moment to shine”. Cristina Bogdan, Adrian Hădean, Bogdan Cismariu, Marius Radu şi Cătălin Stelian au fost desemnaţi de Samsung, prin concursul naţional „Pasiuni care schimbă vieţi”, să se alăture celorlalţi ambasadori din întreaga lume pentru a purta Flacăra Olimpică timp de 70 de zile, pe teritoriul Marii Britanii, în 1000 de oraşe, astfel încât comunităţile locale să se poată împărtăşi din spiritul olimpic. În exclusivitate pentru Bucharest Herald, Cristina Bogdan, 35 de ani, Lector universitar doctor în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, la Departamentul de Ştiinţele Comunicării, a povestit momentul nominalizării, dar şi ceea ce urmează să se întâmple în Anglia.

BH: Cum aţi aflat despre nominalizarea în acest concurs organizat de Samsung?

C.B:Într-o seară din toamna anului trecut am primit un telefon şi am fost anunţată că povestea mea (scrisă de un fost student al Departamentului de Ştiinţele Comunicării unde sunt profesoară, bloggerul Alexandru Ciucă) a fost selectată dintre câteva sute de poveşti pentru a participa la selecţia finală a concursului „Pasiuni care schimbă vieţi”, organizat de Samsung (partener global al Jocurilor Olimpice Londra 2012) pentru desemnarea celor 5 purtători români de Torţă Olimpică. Am fost uimită şi evident foarte încântată, mai ales că propunerea venea din partea unui fost student (şi cred că nu poate exista o bucurie mai mare a unui profesor decât să simtă că a rămas ca o amintire frumoasă în memoria afectivă a studenţilor lui). Am mai trecut prin emoţii similare în primăvara lui 2010 când am fost aleasă Profesor Bologna în urma unui concurs organizat de 16 organizaţii studenţeşti din ţară pentru desemnarea „profesorilor tari” (cum suna sloganul campaniei de promovare). De data aceasta însă, miza era mult mai mare, întrucât era vorba de un fenomen global (Jocurile Olimpice), ale cărui valori coagulau interesul oamenilor aparţinând unor culturi, limbi şi religii diferite.

BH: Ce înseamnă pentru dvs. să purtaţi Torţa Olimpică la Jocurile Olimpice de la Londra 2012?

C.B: Este o adevărată onoare pentru mine să pot purta Flacăra Olimpică la Jocurile Olimpice de la Londra, 2012. Însă eu nu voi fi acolo în numele meu, ci în numele studenţilor mei de la Departamentul de Ştiinţele Comunicării al Facultăţii de Litere din Universitatea din Bucureşti, care au ales să-şi trimită un reprezentant în acest context. Şi în numele unei bresle care astăzi este, în opinia mea, mult prea hulită în spaţiul românesc (şi adesea pe nedrept): breasla profesorilor.

Voi încerca să fiu o oglindă care să cuprindă în ea chipurile, glasurile, ideile, sentimentele studenţilor mei şi să port Flacăra Olimpică ca şi cum în inima mea ar bate, la unison, toate inimile celor care au avut încredere că îi pot reprezenta. În fapt, profesorul trebuie să fie un purtător de torţă în fiecare zi a existenţei lui şi să treacă generaţiilor care vin întrebarea, uimirea, dorinţa de a căuta răspunsuri la problemele existenţiale. Aşa încât, voi participa la Jocurile Olimpice 2012 cu tot ceea ce sunt: un profesor care îşi îmbrăţişează, în fiecare zi când este la catedră, cu mintea şi inima, studenţii.

BH: Ce presupune mai exact faptul că aţi fost desemnată să purtaţi Torţa Olimpică? Ce va trebui să faceţi efectiv?

C.B: La această ediţie a Jocurilor Olimpice, Flacăra Olimpică va fi purtată timp de 70 de zile pe teritoriul Marii Britanii, în 1000 de oraşe, astfel încât comunităţile locale să se poată împărtăşi din spiritul olimpic, care este unul al întâlnirii autentice între culturi şi civilizaţii diferite (dovadă culorile care apar pe steagul olimpic al cărui fond este alb – roşu, albastru, verde, galben şi negru – astfel încât fiecare naţiune să poată regăsi cel puţin una dintre culorile prezente pe drapelul naţional), dar şi al recunoaşterii dorinţei constante a umanităţii de surmontare a limitelor, dacă ne gândim la deviza Jocurilor Olimpice: Citius, Altius, Fortius („Mai repede, mai sus, mai puternic”).

Fiecare purtător de Torţă va parcurge o distanţă de 300 de metri, în ceea ce a fost denumit de către organizatori „Your moment to shine”. Traseele au fost deja stabilite, mie îmi revine un parcurs în oraşul Broadstairs (comitatul Kent, din sud-estul Angliei), în data de 19 iulie 2012. Şi sunt foarte mândră şi bucuroasă că, deşi foarte departe de România, nu voi fi singură, ci însoţită tot de studenţii mei dragi, pentru că unii dintre ei, aflaţi la masterate sau la muncă în Anglia, vor veni să îmi fie alături.

BH: Cum vă simţiţi la gândul că veţi purta Torţa Olimpică pe care au   purtat-o, de-a lungul timpului, multe dintre personalităţile culturii şi ale sportului mondial?

C.B: Mi se pare extraordinar că Samsung a avut această idee de a descoperi oamenii obişnuiţi, mult mai puţin vizibili decât personalităţile covârşitoare sau vedetele momentului, dar care încearcă, de la nivelul lor, să contribuie la înfrumuseţarea morală, spirituală sau concretă a comunităţilor din care fac parte. Este o onoare să porţi un simbol pe care atâtea milioane de oameni îl recunosc şi apreciază. În plus, pentru mine ca profesor (ţin să accentuez această dimensiune pentru că este ceea ce mă defineşte cel mai bine şi pentru că datorită ei am fost votată şi aleasă) este o onoare să particip la cursa de purtare a Flăcării Olimpice, cu gândul la cel care a „reînviat”, în 1896, această manifestare extraordinară, Pierre de Coubertin, el însuşi pedagog şi istoric francez.

 

Sursa: www.bucharestharald.ro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

O idee propagata destul de puternic în societatea româneasca de astazi este ca, deloc mândri cu originea lor, unii dintre români afirma ca toate aceste prilejuri de mândrie nationala tin doar de domeniul trecutului, ca România de astazi ar fi… o “tara bolnava”, fara civilizatie, fara personalitati marcante, ea fiind mereu “codasa Europei”.

Pentru a contracara astfel de teorii negativiste, menite sa-i tina pe români “la locul lor” (si departându-i de traditia si sufletul neamului românesc), teorii stabilite de cei ce se doresc “Atotputernicii Lumii”, Iluminati sau francmasoni, vom oferi si o serie de realizari ale geniului românesc ale ultimilor ani:

• Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obisnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocata întreaga Biblioteca a Academiei Române, iar informatiile ar putea rezista… 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la Salonul Mondial al Inventiilor “Bruxelles Europa”, iar autorul doreste cu orice pret producerea de serie în România. Dar forurile din România întârzie la nesfârsit formalitatile…

• Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premiera mondiala, un aparat care purifica aerul în spatiile de locuit: distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind “ca în salina sau pe litoralul marin”. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!…

• Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, în ian.2001)

• România a câstigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe Internet, în 16.11.2000 (107 – 75 cu SUA în finala).

• Hackerii români sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. “Distractia” (conform declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa îsi dovedeasca … valoarea) celor “5 magnifici de la Rasarit” a obligat CIA sa trimita o delegatie la Bucuresti… Printre site urile “sparte” de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc…

• La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s a clasat pe locul I în privinta numarului de premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegatia româna s-a mai întors de la Geneva si cu 4 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu de creativitate (pentru Ionut Moraru – inventia “Biomer”), Medalia expozitiei si Diploma salonului pentru contributia exceptionala în promovarea inventiilor.

• Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si în Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În plus, medicul român a primit si medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numita si în conducerea acestei unitati.

• Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan si director al institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F.Kennedy, Charles de Gaulle, presedintii Suharto si Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), printul Agacan (cu sotia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy, etc.

• La olimpiada internationala de matematica de la Washington (iulie 2001), elevii români au obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din Galati, Arad, Vâlcea si Constanta. Participarea la olimpiade internationale de matematica si fizica: 500 de elevi din 83 de tari… Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galati) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internationale si Balcaniada… Fireste, el a fost “racolat” imediat de americani, optând pentru Universitatea din Princetown (SUA)…

• Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, în vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe în colaborare cu NASA.

• Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii…

• România este pe primele locuri în lume la… exportul de inteligenta. De exemplu, la “Microsoft”, a doua limba vorbita este româna, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot români…

• Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan/New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarându se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video lectii de fitness produse de Cindy Crawford începând din 1992 au fost realizate împreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa înfiinteze în România primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica în fitness pentru adulti…

• Nicolae Balasa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socoteste mental mai rapid decât calculatorul (înmultiri, împartiri, ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este actualmente somer…

• Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD pentru a si realiza inventia epocala (pâna la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe baza gravitatiei, fiind în fapt “instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala în lucru mecanic”. “S-ar închide toate centralele nucleare”, spune el. Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) a refuzat sa-i breveteze inventia în lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu se înghesuie (ca si statul) sa i asigure cei 15.000 USD necesari…

• Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme “Hewlett Packard”. Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit “performanta” de a fi somer în România…

• Ioan Davidoni (52 de ani), un banatean sarac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogatie: inteligenta si inventivitatea. Angajat al fabricii de sticla din Tomesti (Timis), pentru care a realizat, în câtiva ani, 45 de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat când a îndraznit sa si ceara drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adica… de 4 ori greutatea sa în aur!) si apoi a fost reangajat ca muncitor… “din mila”!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat doua inventii de exceptie: un recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani… Prima inventie valoreaza miliarde de dolari în Vest, a doua a înregistrat o inutil la OSIM, pentru ca atât chinezii cât si americanii i au furat si folosit inventia cu un profit imens. De exemplu, în SUA s au vândut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari… În acest timp, statul român ignora în continuare o inventie, într adevar de miliarde…

• Anonim nascut la 14.11.1902, în Câmpina este redescoperitorul tratamentului cu lumina. Prietenul sau, Albert Einstein l-a avertizat: “Esti un visator. Cine crezi ca o sa-ti permita sa distrugi întreaga industrie farmaceutica si sa revolutionezi medicina?” Mai târziu, Elena Ceausescu i-a propus, prin intermediari, s- i cedeze inventia… Pâna la urma, avea sa ajunga prioritatea neuropatologului Peter Mendel, ca atâtea alte inventii românesti “pierdute” în strainatate …

• În 1991, Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche, neconcretizat nici pâna acum. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice… Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vânduta de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fara biela (vânduta Japoniei si folosita în celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii `90).

• Justin Capra este un inventator celebru al României, din pacate mereu tratat cu indiferenta (chiar ostilitate) de autoritatile statului, conditii în care nu e de mirare ca unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani… În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Dupa 7 ani în care “semidoctii savanti” l-au tratat cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din România si au lansat o în fabricatia de serie… În 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu care s a ridicat de la pamânt la… Ambasada SUA din Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata în 1962 de Wendell Moore (“specializat” deja!), iar inventatorul… a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau… Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, “Soleta”, care consuma … 0,5l/100 km si al unei motorete unica în lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încarcare).

• Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! “Cazul Rusetel”, este elocvent pentru geniul românesc dar si pentru “talentul” cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 si a fost brevetat în … ianuarie 2001. Pâna atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca si consilier tehnic la “Mercedes” (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei… Motorul sau se bazeaza, ca principiu de functionare, pe “cazanul Traian Vuia”, inventie folosita înca la locomotivele Diesel electrice pentru încalzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre si navale, în locul turbinelor din termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice.

În lume, mai exista doua brevete în domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid. “Motorul Rusetel” foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina. Datele tehnice preconizate de a patra sa macheta (10 l/100 km consum de apa, 70 km/h viteza maxima) pot fi îmbunatatite la realizarea prototipului: un motor cu apa montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing.Constantin Stroe, care cunoaste acest proiect chiar din 1980, a afirmat ca este dispus sa ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a declarat, încântat: “reusita ar fi un miracol, si cred ca în asemenea caz ar trebui sa se inventeze pentru acest om Premiul Super Nobel”.

Sursa: http://ro.altermedia.info

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva