Prezent cu mai multe creații proprii în celebra colecție muzicală Budhha Bar, Mihai Toma i-a surprins foarte plăcut pe organizatorii Festivalului Internațional George Enescu, care începe din acest week-end, cu șase prelucrări moderne foarte inspirate ale creațiilor lui George Enescu. În consecință, viziunea lui asupra opereleor enesciene va putea fi ascultată de bucureșteni cel puțin în pasajul de la Universitate, începând de duminică, iar pentru cititorii noștri, de astăzi, la playerul de mai jos.

Iată cum este prezentată de organizatorii festivalului realizarea sa:

„Cum sună muzica lui George Enescu în viziunea unui compozitor român, ale cărui piese au ajuns pe cunoscutele compilaţii Buddha Bar?

Pornind de la Suita pentru vioară și pian ‘Impresii din Copilărie’ de George Enescu, compozitorul și producatorul Mihai Toma prelucrează sunetul clasic, îi adaugă teme celebre din Rapsodia 1, Rapsodia 2, Poema Romana sau din Balada pentru vioara și orchestră pentru o experienţă de 30 de minute de muzica electro-fantastica de ultimă generaţie.

Piesa va fi difuzată pe durata Festivalului George Enescu în Pasajul de la Universitate, intre 30 August si 20 Septembrie.”

Daniel Roxin

Pagina de facebook a lui Mihai Toma: https://www.facebook.com/Mihai.Tomma

Căprioriu a fost învinsă prin waza-ari de Matsumoto, cea care se impunea în fața româncei și în 2012, în finala Jocurilor Olimpice de la Londra.

Corina Căprioriu reușise să treacă în turul secund de spaniola Concepcion Bellorin, prin ippon, iar apoi a învins-o prin același procedeu tehnic, în optimile de finală, pe luxemburgheza Mano Durbach. În sferturi a dispus de unguroaica Hedvig Karakas, tot prin ippon, iar în semifinale a câștigat prin waza-ari meciul cu Catherine Beauchemin-Pinard (Canada).

Cea de-a doua reprezentată a țării noastre la categoria 57 kg, Loredana Ohâi, s-a oprit în optimile de finală, fiind învinsă prin yuko de portugheza Telma Monteiro, cvadruplă vicecampioană mondială. În primele două tururi, Ohâi reușise să treacă de Po Sum Leung (Hong Kong) și Arleta Podolak (Polonia).

Medaliile de bronz au fost adjudecate de franțuzoaica Automne Pavia (victorie la americanca Marti Malloy) și de mongola Sumiya Dorjsuren (a câștigat în fața canadiencei Beauchemin-Pinard).

România are până acum două medalii de argint, după ce Andreea Chițu a pierdut, marți, finala categoriei 52 kg, tot în fața unei japoneze (Misato Nakamura).

În continuare, pentru România vor evolua cei patru băieți deplasați la Astana, Cristian Bodîrlău, Denis Mititelu (ambii la cat. 81 kg), Valentin Radu (100 kg) și Daniel Natea (+100 kg).

AGERPRES (autor: Mihai Țenea, editor: Teodora Oprea)

Vine în București în 1969, fiind admis la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale București (secția actorie), pe care îl termină în 1973, ca șef de promoție.

După absolvire alege Teatrul Național București, unde a jucat, între anii 1973-1990, în piese precum: ”Richard al III-lea” de Shakespeare (regia Horea Popescu, 1975), ”A XII-a noapte” de Shakespeare (regia Anca Ovanez, 1984), ”Cyrano de Bergerac” de E. Rostand (regia Al. Toscani), ”Destine” de R. Waiker (regia Ion Cojar, 1976), ”Fata din Andros” de Terentiu (regia Grigore Gonța, 1977), ”Romulus cel mare” de Durenmatt (regia Sanda Manu,1977), ”Alexandru Lăpușneanu” de V. Stoenescu (regia Cristian Munteanu, 1978), ”Filumena Marturano” de Ed de Fillippo (regia Sanda Manu) ș.a. Tot la Teatrul Național București semnează regia spectacolului ”Mantaua” de Gogol, precum și scenariul și regia spectacolelor ”Clovnii” și ”Actorul”.

Este, de altfel, absolvent, tot la IATC, al secției ”regie teatru”, în 1984, precum și doctor în Istoria teatrului (1995). În 1981 a beneficiat de o bursă de studii la Școala de teatru ”Jacques Lecoq” din Paris. A fost profesor la IATC, secția actorie, între anii 1984-1989, și a predat, de asemenea, în străinătate, la Școala de Teatru Pygmalion din Viena (pantomimă) și la Gallaudet University (Washington, SUA), în calitate de profesor invitat (arta și cultura românească).

Se remarcă, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și televiziune, precum și în numeroase filme.

Astfel, în 1974 debutează la Radio, invitat fiind de Dan Puican să joace în ”Mușcata din fereastră” de V. Ion Popa, după cum menționează însuși actorul pe site-ul său (www.malaimare.ro). În anii următori avea să lucreze aici cu regizorii Grigore Gonța, Titel Constantinescu, Constantin Dinischiotu, Nicoleta Toia, Ion Vova, Val Moldoveanu, Manole Pavel Dan și Vasile Manta. Despre Radio Mihai Mălaimare spune că ”este o școală de viață și de meserie fantastică”.

Dintre spectacolele de teatru de televiziune amintim : ”Omul de catifea” (1973), ”Regele Ioan”, ”Evantaiul” (1974), ”Doctor fără voie”, ”Marii maeștri ai farselor” (1975), ”Omul cu umbrela” (1977), ”Castelul din Carpați” (1980) ș.a.

A jucat și în numeroase filme, precum: ”Veronica” (1972, r Elisabeta Bostan), ”Explozia” (1972, r.Mircea Drăgan), ”Filip cel bun” (1974, r. Dan Pița), ”Tufă de Veneția” (1976, r. Petre Bokor ), ”Falansterul” (1978, r.Savel Stiopul ), ”Nea Mărin miliardar” (1978, r. Sergiu Nicolaescu), ”Speranța” (1978, r. Șerban Creangă), ”Ora zero” (1979, r. N. Corjos), ”Grăbește-te încet” (1981, r. Geo Saizescu ), ” Întâlnirea” (1982, r. Sergiu Nicolaescu), ”Secretul lui Nemesis” (1985, r. Geo Saizescu) ș.a.

Spectacol al Teatrului Masca în anul 1994

La 24 mai 1990, Mihai Mălaimare a înființat Teatrul Masca, singurul teatru de gest, pantomimă și expresie culturală din România, al cărui director este, fiind, de asemenea, și regizorul multor spectacole de aici. Teatrul Masca s-a dezvoltat în două direcții: cea a teatrului de stradă (spectacole cu clovni, commedia dell arte, teatru medieval, statui vivante etc.) și cea a spectacolelor de interior, cu scenariu elaborat, inspirat de mari autori (Gogol, Marquez, Goldoni, Briusov, Borjes).

”Teatrul rămâne singura artă vie, capabilă să răspundă mereu aceluiași deziderat — emoția”, a declarat Mihai Mălaimare într-un interviu acordat AGERPRES, în noiembrie 2014.

Dintre proiectele de anvergură pe care acest teatru le-a promovat amintim: ”Târgul de Jucării”, ”Festivalul Internațional de Statui Vivante”, ”Festivalul Măști Europene la… Masca”, ”Orașul de sub oraș” (acesta din urmă reprezentând spectacole de teatru în stații de metrou).

A jucat la Teatrul Masca în spectacolele: ”Medievale”, ”Clovnii”, ”Mantaua”, ”Oina” (scenariul și regia Mihai Mălaimare), ”Gardienii veseli”, ”Cabaretul Națiunilor”, ”Fior d’amor în Bucuresci”, ”Cafeneaua” ș.a., potrivit site-ului amintit. Semnează, totodată, regia spectacolelor : ”Concert de promenadă”, ”Cabaretul Națiunilor”, ”La Romani”, ”Gardienii veseli”, ”Domnul de Pourceaugnac”, ”Parada”, ”Cafeneaua”, ”Acul Cumetrei Gurton”, ”Cocktail”,”Comedia erorilor”.

‘Fior d’amor in Bucuresci’, spectacol al Teatrului Masca în stația de metrou Piața Unirii 2 (2009)

Teatrul Masca a devenit cunoscut și iubit, atât în țară, cât și peste hotare, acest lucru datorându-se și numeroaselor turnee în Franța, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Turcia, Albania, Macedonia.

Mihai Mălaimare a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului între 2008-2013 și membru al Consiliului de Administrație al TVR între 1998-2000.

A fost membru al PDSR din 1995, ulterior, din 2001, al PSD. A demisionat din PSD, la 25 mai 2005, devenind membru al PNL, din 29 mai 2005. A fost deputat PSD de Botoșani în legislatura 2000-2004 și președintele Comisiei pentru Cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților în aceeași legislatură. A fost reales deputat de Botoșani pe listele PSD la alegerile parlamentare din noiembrie 2004, devenind apoi membru al grupului parlamentar al PNL (2004-2008). A fost, de asemenea, președinte al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO (2008).

A scris cărțile ”Maidane cu teatru” (1998), ”Demisia” (2004) și ”Șansa” (2007).

Președintele Ion Iliescu i-a conferit lui Mihai Mălaimare Ordinul Național ”Serviciu credincios” în grad de Cavaler (2002)

Mihai Mălaimare a fost decorat în 2002 cu Ordinul Național ”Serviciu credincios” în grad de Cavaler. În 2008, a primit Premiul UNITER, pentru teatru nonverbal.

Mihai Mălaimare la cea de-a XVI-a ediție a Galei Premiilor UNITER (2008)

La 9 iunie 2010, Teatrului Masca i-a fost atribuit ”Ordinul Cultural în grad de Cavaler”, la categoria ”Arta spectacolului”, fiind confirmată astfel valoarea trupei condusă de Mihai Mălaimare, precum și valoarea tipului de discurs teatral propus în spațiul teatrului românesc.

Mihai Mălaimare a mai primit, între altele, Diploma de Excelență și Trofeul “România 2000” în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Galei laureaților “România 2000″ din 15 mai 2013, ”pentru rezultate de excepție în activitatea sa, pentru promovarea artei dramaturgice românești în țară și străinătate, la cele mai înalte standarde ale măiestriei artistice”, iar din partea Academiei de Teatru și Arte Plastice din Chișinău — titlul onorific de Doctor Honoris Causa, în cadrul Festivalului Class Fest ce s-a desfășurat în perioada 11-16 aprilie 2014.

La 1 iulie 2015, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria D — “Arta spectacolului” Teatrului Masca din București, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înființare, “în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea și talentul puse în slujba artei dramatice, impunându-se atât în țară, cât și în străinătate drept un veritabil ambasador al culturii românești”.

Pe 27 august a.c., chiar în ziua în care actorul și regizorul Mihai Mălaimare împlinește 65 de ani, Teatrul Masca susține la Cercul Militar Național de pe Calea Victoriei spectacolul aniversar ”Baroc”.

AGERPRES (Documentare: Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru)

Halep (23 ani), care nu mai ocupase locul secund în ierarhia jucătoarelor profesioniste din 11 mai, a jucat finalele ultimelor două turnee din circuitul WTA, fiind nevoită să abandoneze la Toronto, pe 16 august (în fața Belindei Bencic), iar duminică a cedat la Cincinnati.

Simona Halep este devansată de Serena Williams, care are mai mult de dublul punctelor româncei, podiumul fiind completat de Maria Șarapova, la doar 95 de puncte de Simona, care va fi a doua favorită la US Open, al patrulea și ultimul turneu de Mare Șlem al anului.

Românca a revenit pe locul secund, tot în dauna rusoaicei Maria Șarapova, și în clasamentul Road to Singapore, pentru calificarea la Turneul Campioanelor. Șarapova se menține încă în fața româncei în ierarhia premiilor obținute în acest an din circuitul WTA.

În top 100 mondial se află încă patru românce, Irina Begu, care se menține în continuare pe locul 28 (cea mai bună clasare a carierei), Monica Niculescu, aflată pe 37, adică trei poziții mai jos față de săptămâna precedentă, Alexandra Dulgheru, care a urcat o treaptă, pe 51, și Andreea Mitu, care staționează pe 74.

La dublu, România are trei jucătoare în prima sută, Irina Begu fiind cea mai bună, pe 48 (o treaptă mai jos față de săptămâna trecută), Raluca Olaru este pe 52, urcând două poziții, iar Monica Niculescu a coborât nouă locuri și se găsește pe 60.

Clasamentul WTA la simplu
1 (1). Serena Williams (SUA) 12.721 puncte
2 (3). Simona Halep 6.130
3 (2). Maria Șarapova (Rusia) 6.035
4 (5). Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.735
5 (4). Petra Kvitova (Cehia) 4.526
6 (6). Lucie Safarova (Cehia) 3.550
7 (9). Ana Ivanovic (Serbia) 3.500
8 (7). Karolina Pliskova (Cehia) 3.335
9 (8). Garbine Muguruza Blanco (Spania) 3.245
10 (10). Carla Suarez Navarro (Spania) 3.190
………………………………………………………….
28 (28). Irina Begu 1.622
40 (37). Monica Niculescu 1.335
51 (52). Alexandra Dulgheru 1.036
74 (74). Andreea Mitu 780
116 (115). Patricia Maria Țig 513
176 (170). Sorana Cîrstea 286
184 (184). Ana Bogdan 274
270 (340). Mihaela Buzărnescu 161
278 (286). Alexandra Cadanțu 153
305 (304). Cristina Dinu 133
335 (334). Irina Maria Bara 115 etc.

Clasamentul WTA la dublu
1 (1). Sania Mirza (India) 9.355
2 (2). Martina Hingis (Elveția) 8.975
3 (3). Bethanie Mattek-Sands (SUA) 7.065
4 (4). Elena Vesnina (Rusia) 7.050
5 (4). Ekaterina Makarova (Rusia) 7.045
6 (6). Lucie Safarova (Cehia) 6.626
7 (7). Kristina Mladenovic (Franța) 5.035
8 (9). Flavia Pennetta (Italia) 4.675
9 (8). Cara Black (Zimbabwe) 4.615
10 (14). Casey Dellacqua (Australia) 4.220
………………………………………………………
48 (47). Irina Begu 1.580
52 (54). Raluca Olaru 1495
60 (51). Monica Niculescu 1405 etc.

Clasamentul WTA Road to Singapore la simplu
1 (1). Serena Williams (SUA) 9.165
2 (3). Simona Halep 4.895
3 (2). Maria Șarapova (Rusia) 4.321
4 (8). Lucie Safarova (Cehia) 2.909
5 (6). Karolina Pliskova (Cehia) 2.905
6 (4). Angelique Kerber (Germania) 2.900
7 (5). Carla Suarez Navarro (Spania) 2.897
8 (7). Garbine Muguruza Blanco (Spania) 2.759
9 (9). Petra Kvitova (Cehia) 2.478
10 (10). Timea Bacsinszky (Elveția) 2.472
……………………………………………………..
29 (30). Irina Begu 1.220
42 (40). Monica Niculescu 960
43 (41). Alexandra Dulgheru 959
83 (77). Andreea Mitu 578 etc.

Clasamentul încasărilor din circuitul WTA în 2015
1. Serena Williams (SUA) 9.792.645 dolari
2. Maria Șarapova (Rusia) 3.285.949
3. Simona Halep 2.771.675
4. Lucie Safarova (Cehia) 2.472.397
5. Garbine Muguruza Blanco (Spania) 2.400.651
6. Petra Kvitova (Cehia) 1.571.876
7. Carla Suarez Navarro (Spania) 1.508.537
8. Ekaterina Makarova (Rusia) 1.495.843
9. Timea Bacsinszky (Elveția) 1.419.392
10. Agnieszka Radwanska (Polonia) 1.319.838
……………………………………………………………
33. Irina Begu 689.520
47. Monica Niculescu 481.068
71. Alexandra Dulgheru 305.654
82. Andreea Mitu 279.667 etc.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Primii ani ai copilăriei i-a petrecut în localitatea natală, iar în aprilie 1928 a venit în România împreună cu familia și s-au stabilit în Ploiești, unde Toma Caragiu a urmat ciclul gimnazial la Liceul “Sfinții Petru și Pavel”. A fost ales pentru trupa de teatru a liceului. A absolvit cursurile liceale în 1945 și s-a înscris la Facultatea de Drept, dar curând a abandonat cursurile și s-a înscris la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică București, clasa Victor Ion Popa, potrivit site-uluiwww.cinemagia.ro.

Debutul a avut loc în 1948, pe scena Studioului Teatrului Național din Piața Amzei, când era student în anul III, cu rolul unui scutier din ”Toreadorul din Olmado”, în regia maestrului Ion Sahighian. La 1 mai 1948, a fost angajat ca membru al Teatrului Național, iar în 1949 a absolvit Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică.

Alături de Marin Moraru, în piesa ”D’ale carnavalului”, 1966

La 1 aprilie 1951, s-a angajat la Teatrul de Stat din Constanța, unde a jucat rolul Rică Venturiano în piesa ”O noapte furtunoasă”. În 1953, la vârsta de 28 de ani, a fost numit director al Teatrului de Stat din Ploiești, funcție pe care o va deține timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieșteană 34 de roluri, conform site-ului www. biografii.famouswhy.ro.

În 1965, a fost invitat de Liviu Ciulei la Teatrul Bulandra din București. Dintre numeroasele roluri în teatru amintim: Truffaldino — ”Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni; Figaro — ”Nunta lui Figaro” de Beaumarchais; Ianke — ”Take, Ianke și Cadâr” de Victor Ion Popa; Pampon — ”D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale, ; Bertoldo — ”Bertoldo la curte” de Leunid Rahmaninov; Mackie Sis — ”Opera de trei parale” de Bertolt Brecht; Tipătescu — ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale; Primarul — ”Revizorul” de Gogol; Ion — ”Puterea și adevărul” de Titus Popovici; James Tyrone — ”Lungul drum al zilei către noapte” de Eugene O’Neill.

În piesa ”D’ale carnavalului”, 1966

A jucat în 39 de filme, printre care ”Vremea zăpezilor”, ”Șeful sectorului suflete”, ”Subteranul”, ”Răpirea fecioarelor”, ”Răzbunarea haiducilor”, ”Haiducii lui Șaptecai”, ”Zestrea Domniței Ralu”, ”Săptămâna nebunilor”, ”Facerea lumii”, ”Bariera”, ”Ciprian Porumbescu”, ”Operațiunea Monstrul”, ”Serenada pentru etajul XII”, ”Buzduganul cu trei peceți”, ”Marele singuratic”, ”Nufărul roșu”, ”Vara romantică”, ”Poveste sentimentală”, ”Străzile au amintiri”, ”Procesul alb”, ”Brigada Diverse intră în acțiune”, ”Brigada Diverse în alertă!”, ”B.D. la munte și la mare”, ”Trei scrisori secrete”, ”Actorul și sălbaticii”, ”Mastodontul”, ”Premiera”, ”Tufă de Veneția”, ”Gloria nu cântă”.

A avut zeci de înregistrări în emisiuni radio sau la televiziune, fiind celebre monologurile sale, dar și scenetele în care avea parteneri alți actori celebri, în emisiuni de divertisment tv.

A fost căsătorit de două ori și a avut o fiică adoptată.

A murit în urma tragicului cutremur din 4 martie 1977, împreună cu prietenul său, regizorul Alexandru Bocăneț. Cei doi sărbătoreau finalizarea filmului ”Gloria nu cântă”, regizat de Bocăneț, în care maestrul Toma Caragiu juca rolul principal și se aflau în locuința actorului din blocul Continental, care s-a prăbușit la cutremurul din 1977. A fost înmormântat la cimitirul Bellu din Capitală.

Monumentul actorului Toma Caragiu din Cimitirul Bellu

În cinstea lui, teatrul din Ploiești a fost numit Teatrul ”Toma Caragiu”, strada pe care se află clădirea teatrului poartă același nume, iar în centrul orașului se află un bust al actorului.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) ”pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Andreea Onogea)

Născut în urmă cu aproape 66 de ani, în satul Mila 23 din Delta Dunării, multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin a prezentat, miercuri, oficial, pentru prima dată serviciile oferite prin pescaturism.

Practic, timp de câteva ore, însoțiți de gazde, turiștii pot vedea dintr-o barcă din lemn cum decurge o zi din viața pescarilor. Capturile sunt apoi pregătite fie în gospodăriile localnicilor, fie în locuri special amenajate, poveștile pescarilor și vechile rețete ale preparatelor tradiționale putând fi ingredientele unei zi perfecte în Deltă.

“Genul acesta de turism este dedicat pescarilor profesioniști. Ei sunt cei care vor crea o asociație și vor decide ce este mai bine pentru ei. Astfel, presiunea pe resursa piscicolă va fi mai mică, iar valoarea peștelui va fi mai mare, cu aceeași muncă. Este o soluție de bun-simț pentru localnici, în condițiile în care un pescar nu are acasă un restaurant sau o pensiune de cinci stele”, a declarat Ivan Patzaichin.

De la Mila 23, gazdele își conduc oaspeții pe canale, în bărci din lemn construite de ultimul marangoz al Deltei, Paul Vasiliu. Conducătorul ambarcațiunii, Mihai Giurgiuveanu, în vârstă de 33 de ani, spune că a ținut mult să aibă o barcă din lemn. “Este un vis de când eram mic, o pasiune moștenită de la bunicul meu. Acum câțiva ani, am început să transport turiștii cu o lotcă din lemn cu un motor de 10 cai putere, iar anul trecut am făcut schița acestei bărci pentru grupuri de 12 persoane pe un șervețel. Paul Vasiliu a construit-o.

Toată lumea în Deltă a început cu bărci din lemn cătrănite, nu cu bărci din fibră de sticlă. Ambele bărci sunt în regulă, iar orice detaliu al Deltei se poate observa mai bine dacă barca are o viteză mică. În plus, dacă tragi la rame, nefăcând zgomot, poți să te apropii mult de păsări”, a afirmat Mihai Giurgiuveanu.

La intersecția canalelor Heracle cu Lopatna, pescarii arată ce au prins în plase. “Un somn și trei crapi. E bine. Dacă erau mai mulți, mergeam la cherhana”, spune unul din pescarii din localitate.

Pentru tulcenii din Mila 23, pescaturismul este în continuare un vis, cât timp legislația din România nu le permite să-și ia în bărci nici măcar proprii copii pentru a-i învăța să pescuiască. “Nu avem voie să luăm în bărci persoane neautorizate. Dacă vrem să-i învățăm pe copii cum se pescuiește, ne iau bărcile și motoarele și tot ce mai avem. Toată lumea vrea să mănânce tradițional, iar pentru asta nu e nevoie decât de un ceaun, o tigaie, farfurii și linguri. Dacă vin autoritățile în control însă, ne cer restaurante de cinci stele”, a afirmat Dorin Barbăneagră, în vârstă de 46 de ani, din Mila 23.

Plimbarea cu bărcile din lemn în Deltă continuă până la un foișor acoperit cu stuf de pe malul unui canal. Se taie lemne, se face focul și se pregătește borșul de pește. “Ce nu se poate face din pește? Ciorbă tradițională, pește prăjit, saramură, ciorbă de perișoare din pește, storceag, ciorbă de varză cu capete de pește prăjit, plachii, proțapuri și câte și mai câte. Toată lumea știe și cere pește prăjit, dar după ce gustă din celelalte și le ține minte, a doua oară când vine le cere și pe celelalte”, a povestit Lucica Buhaev.

Printre turiștii care gustă preparatele tradiționale premiate la concursurile gastronomice organizate în România în ultimii ani se numără și președinta Asociației româno-canadiene pentru protecția Deltei Dunării, Izabel Nițoi. “Vrem să sprijinim financiar proiectele lui Ivan Patzaichin pentru a ne ajuta țara și pentru a o promova. Inițiativele sale sunt o garanție a succesului. Chiar dacă proiectele se derulează încet, e important că încercăm să schimbăm mentalități”, a menționat Nițoi.

Pentru satul Mila 23, pescaturismul este o șansă, potrivit primarului comunei Crișan, Ilie Munteanu. “Avem mulți investitori din alte localități din țară în comună și sunt foarte puțini localnici implicați în turism. Sperăm ca, prin pescaturism, să-i încurajăm. Am început să înființăm un Grup de Acțiune Locală și vrem să-i ajutăm pe localnici să se dezvolte, pentru că, în mod normal, întrunesc condițiile — soțul pescuiește, iar soția gătește”, a declarat primarul Munteanu.

Demersul Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, susținut financiar de Danube Competence Center, Germania, care a avut în vedere atât realizarea unui traseu culinar pilot în Rezervația Biosferei Delta Dunării, cât și armonizarea cadrului legislativ din România pentru implementarea conceptului de pescaturism, se va încheia în luna octombrie a acestui an. Atunci, potrivit reprezentanților asociației, va exista un set de reguli de bun-simț și pentru pescari, dar și din punct de vedere legislativ. În timpul sezonului de iarnă, autoritățile vor încerca să multiplice proiectul și în alte zone din Deltă, în beneficiul localnicilor.

“Este foarte important să conștientizăm importanța resurselor naturale, să le exploatăm durabil și să le transformăm în atuuri, astfel încât România să poată fi identificată pe piața turistică într-un mod unic. Delta Dunării trebuie să ne aducă pe primele locuri în topul destinațiilor turistice. Pescaturismul este necesar României, este o resursă și un produs turistic care poate fi transformat într-un atu. În mare parte, legislația pentru pescaturism este definitivată”, a declarat președinta Autorității Naționale pentru Turism, Mirela Matichescu, prezentă la inaugurarea oficială a primului traseu de pescaturism din Deltă.

Așezată pe malul Dunării Vechi, pe una din buclele cunoscute navigatorilor ca ‘Marele M’, care au fost eliminate încă din secolul al XIX-lea ca urmare a rectificării brațului Sulina prin lucrările efectuate de Comisiunea Europeană a Dunării, localitatea Mila 23 este o așezare lipovenească. În apropierea acesteia, cercetările arheologice româno-franceze au scos la iveală cea mai veche așezare umană cunoscută până în prezent în Deltă, situl Taraschina. Datat cu patru milenii înainte de Hristos, situl a fost declarat, în anul 2011, monument istoric.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Vicențiu Purcărea)

Copiii vor fi împărțiți în două grupe de câte 60, în funcție de vârstă, și vor face antrenamente în două serii, dimineața și după-amiaza. Tabăra de vară se adresează în mod egal fetelor și băieților.

Cunoscutul baschetbalist consideră că numărul copiilor care fac în ziua de astăzi un sport în mod susținut este mai mare decât în anii trecuți. El a subliniat că pe lângă mișcarea pe care copiii o fac în parc sau în fața blocului, ei au nevoie de programe coerente de sport. Ghiță Mureșan consideră că tabăra de vară inițiată de el în urmă cu aproape un deceniu i-a inspirat și pe alți organizatori să facă programe de sport pentru copii.

“Eu am plecat din Cluj și cât timp am jucat baschet, până în 2001, veneam în Cluj câteva zile pe an în vacanța de iarnă. După ce am terminat m-am gândit să dau și eu ceva înapoi și singurul lucru pe care pot să îl fac este să vin să joc baschet, să fac această tabără. Când am făcut-o pe prima, în 2002-2003, în România nici nu se auzise de așa ceva. A fost o idee și pentru alții. În același timp, e bine să aduni copiii să facă sport într-un loc organizat decât să stea la computer, să se mai recreeze puțin. Iar aici în Cluj e aer curat”, a spus Ghiță Mureșan.

Cunoscutul baschetbalist a mai spus că nu consideră că are ce trucuri să le împărtășească celor mici, pentru că de fapt totul stă în antrenamente și în repetarea mișcărilor, până când copiii vor putea face ce vor cu mingea.

AGERPRES/(A — autor: Elena Stanciu, editor: Mircea Lazaroniu)

Sursa foto: mcbackgammon.com

Bogdan Constantin, la categoria începători, a ajuns până în faza semifinalelor, această performanță fiind recompensată, implicit, cu treapta a treia a podiumului, iar Ciprian Rădulescu a ocupat locul al treilea la turneul de consolare, la categoria intermediar

Noul campion mondial este turcul Cihangir Cetinel, urmat de Serghei Erokin (Rusia) și Eric McAlpine (Anglia). La dublu, titlul a revenit unui tandem format din femei, italiencele Annalisa Agosti și Laura Monaco. Campioană mondială la feminin este aceeași Laura Monaco, iar în competiția echipelor naționale, Italia a învins în finală Elveția.

Backgammon-ul reprezintă un sport recunoscut la nivel internațional, tutelat de o Federație Mondială. Popularul joc de table a fost adaptat pentru formule competiționale, iar ca element de distincție intervine cubul de dublaj, prin care jucătorii pot multiplica miza liniei, chiar în timpul desfășurării unei partide.

Tradițional, Campionatele Mondiale de backgammon se desfășoară în Principatul Monaco. În România, jocurile de table și backgammon sunt foarte răspândite, existând o serie de competiții oficiale, la care iau parte peste 200 de participanți în mod regulat. Cele mai dezvoltate centre de table și backgammon în România sunt la București, Bacău, Craiova sau Constanța. Competițiile sunt organizate de Federația Română de Table sau de Asociația Română de Backgammon.

AGERPRES (AS/autor: Teodora Oprea, editor: Mircea Lazaroniu)