Cadanțu (25 ani, 287 WTA) a întâlnit-o în premieră de Cagla Buyukakcay (25 ani, 166 WTA), după ce în sferturi trecuse de rusoaica Valentina Ivahnenko (22 ani, 292 WTA), a patra favorită.

În finală, Alexandra o va înfrunta pe principala favorită, Kristina Kucova (Slovacia), o jucătoare de 25 de ani, aflată pe locul 181 în ierarhia WTA, pe care a învins-o în ambele partide anterioare, în 2008 la un turneu futures la Galați, cu 7-6 (7), 6-3 în semifinale, și cu 6-4, 7-5 în 2010, în optimile unui turneul ITF la Cairo (25.000 dolari).

La dublu, Diana Buzean și Aliona Sotnikova (Ucraina), favoritele numărul trei, au fost întrecute cu 6-2, 6-1 de cuplul ucrainean Olga Ianciuk/Anastasia Vasilieva, cap de serie numărul doi.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Begu, principala favorită a competiției, s-a impus clar, după o oră și 11 minute de joc. Românca (25 ani, 29 WTA) și-a luat astfel revanșa după ce van Uytvanck (21 ani, 58 WTA) a întrecut-o anul trecut în optimi la Florianopolis, cu 6-4, 7-6 (6). În primul tur la Seul, van Uytvanck a învins-o pe Andreea Mitu, cu 3-6, 6-1, 7-6 (2).

Irina Begu și-a asigurat un cec de 55.435 de dolari și 180 de puncte WTA, iar în finală va juca împotriva belarusei Aleksandra Sasnovici, venită din calificări. Sasnovici (21 ani, 136 WTA) a învins-o în primul tur pe Alexandra Dulgheru, cu 6-3, 6-2, iar în penultimul act a dispus de Anna Karolina Schmiedlova (Slovacia), a doua favorită, cu 3-6, 6-3, 6-3. Begu și Sasnovici nu au mai fost adversare până acum.

Anul trecut la Seul, Begu a pierdut în primul tur la simplu, dar a câștigat proba de dublu, alături de Lara Arruabarrena (Spania).

Pentru Begu finala de la Seul este cel mai bun rezultat reușit anul acesta, în care a mai jucat o semifinală la Rio de Janeiro și optimi la Australian Open. Ea are în palmares un singur titlu la simplu, cucerit în 2012, la Tașkent, dar a mai jucat alte trei finale, anul trecut la Moscova și în 2011, la Marbella și Budapesta.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

“The gold medals went to Ovidiu Razvan Harsan and Alexandru Petrescu, both 8th graders of the Tudor Vianu National Informatics College of Bucharest as well as to Andrei Ioan Nicolae (8th grader of the Bucharest International Informatics High School). Rounding up the tally was Maria Alexandra Udristoiu (7th grader of the Fratii Buzesti National College of Craiova), who captured the bronze medal,” the Education Ministry reports in a press statement sent to AGERPRES.

Accompanying and coordinating the team in the competition were teachers Eugen Nodea of the Tudor Vladimirescu National College of Targu-Jiu and Ionel-Vasile Pit-Rada of the Traian National College of Drobeta Turnu-Severin.

There were 38 contesters from 9 countries competing in the Olympiad. AGERPRES

În finala mică, Maria Udrea (CSA Steaua) a dispus cu 15-6 de Petra Magyar (CSU Poli Timișoara), potrivit site-ului Federației Române de Scrimă.

La startul concursului s-au aliniat 18 sportive.

Maria Boldor a câștigat trofeul pentru al treilea an la rând.

Competiția va continua joi cu proba pe echipe.

AGERPRES (AS-editor: Mihai Țenea)

În perioada 1982-1992, a colaborat cu Teatrul de Comedie din București, iar în intervalul 1992-2002, a fost angajat la Teatrul din Petroșani, la cel din Sibiu, apoi în București, la Odeon. Din iunie 2002, a colaborat cu Teatrul Național București (TNB).

Primul rol pe care l-a jucat în București a fost în piesa “Niște țărani” de Dinu Săraru, la Teatrul Mic. Dintre piesele celebre în care a jucat pe scena TNB, menționăm: “Revizorul”, în regia lui Serghei Cerkasski (2002); “Crimă pentru pământ”, după romanul lui Dinu Săraru, în regia lui Grigore Gonța (2002); “O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, în regia lui Grigore Gonța (2003); “Apus de soare” de Barbu Delavrancea, în regia Dan Pița (2004), “Dineu cu proști”, în regia lui Ion Caramitru (2010).

Șerban Ionescu, în spectacolul “O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale, 2003

A interpretat, între altele, rolurile: Savelov, în “Gândirea” de Leonid Andreev, în regia Felix Alexa (2005); Schwonder din “Inimă de câine”, după Mihail Bulgakov — spectacol regizat de Yuriy Kordonskiy (2005); ministrul de interne din “Comedie roșie”, de Constantin Turturică, în regia Alexandru Tocilescu (2006); Regele Ioan al II-lea din “Eduard al III-lea”, de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu (2008).

Șerban Ionescu și Dan Tudor la a VI-a ediție a Premiilor Confidențial, februarie 2009

A făcut parte din distribuția alternativă a spectacolului “Molto, gran’ impressione”, în regia lui Dan Tudor, a cărui premieră oficială a avut loc la 10 ianuarie 2010. A jucat și rolul lui Gaev din “Livada de vișini”, de A.P. Cehov, în regia Felix Alexa (premiera — 23 aprilie 2010).

După debutul cinematografic, ca protagonist în ecranizarea după Liviu Rebreanu a romanului “Ion” — ”Blestemul pământului, blestemul iubirii”, în regia lui Mircea Mureșan, din 1979, a fost considerat revelația anilor ’80, reușind să se impună prin forța și expresivitatea interpretării.

Sursa foto: captură YouTube

Regizorul filmului “Ion”, Mircea Mureșan, spunea, pentru adevarul.ro, la 22 noiembrie 2012, că i-a urmărit cu interes pe Șerban Ionescu și pe Valentin Teodosiu încă din facultate: ”Îi urmăream zi de zi, pas cu pas. Iar cu Șerban Ionescu am avut mare noroc. Nu mi-am imaginat vreodată că filmul ar fi putut să fie cu altcineva decât cu el. Era cel mai indicat în rolul lui Ion”.

De-a lungul carierei, numeroasele roluri din filmografia sa i-au confirmat prestigiul de care s-a bucurat încă de la debut: “Lumini și umbre” (1979-1982, serial TV), “Burebista” (1980), “Capcana mercenarilor” (1981), “Țapinarii” (1982), “Imposibila iubire” (1983), “Horea” (1984), “Pădureanca” (1986), “Mircea” (1988).

După 1989 s-a remarcat în filmele: “Șobolanii roșii” (1990), “Rămânerea” (1990), “Oglinda — Începutul adevărului” (1993), “Chira Chiralina” (1993), “Prea târziu” (1996), “Maria” (2003), “Sindromul Timișoara” (2004), “15” (2005), “Visuri otrăvite” (2006), “Păcală se întoarce” (2006), “Beyond America” (“Dincolo de America”, 2008). A jucat în filmul lui Dan Chișu, “WebSiteStory” (2010).

A jucat și în filme de televiziune și telenovele precum: “Om sărac, om bogat” (2006), “Anticamera” (2008) sau “Fetele marinarului” (2008).

În februarie 2011, a fost lansat filmul “Umilința”, în care Șerban Ionescu a avut, potrivit declarațiilor regizorului Cătălin Apostol, un rol de compoziție, un rol total. Regizorul a mai declarat, pentru adevarul.ro, la 22 noiembrie 2012, că personajul interpretat de Șerban Ionescu, un medic veterinar care alege să plătească pentru un păcat, este un fel de “Ion întors pe dos”.

A primit Premiul de excelență al UCIN pe 2002 și Ordinul Național “Serviciul Credincios” în Grad de Cavaler, în același an.

A fost căsătorit cu actrița Magda Catone. A murit la 21 noiembrie 2012.

AGERPRES (Documentare — Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu)

Photo: (c) 10GheorgheHagi / facebook.com

He received the soccer’s Hall of Fame trophy from Prince Albert of Monaco.

Hagi left a permanent mould of his footprints on ‘The Champions Promenade’ on the Monegasque Riviera, next to those of previous winners of the Golden Foot — Baggio, Nedved, Shevchenko, Ronaldo, Del Piero, Roberto Carlos, Ronaldinho, Totti, Giggs, Ibrahimovic, Drogba and Iniesta. His football academy website also lists other soccer legends honoured this way: Pele, Maradona, Platini, Zidane, Beckenbauer and Matthaeus

French David Trezeguet, Russian Rinat Dasaev and Argentinian Daniel Passarella were also awarded on Monday night’s gala.

Gheorghe Hagi has good memories of Monte Carlo, where he succeeded to win two Europe Supercups, with Steaua Bucharest and Galatasaray, the source recalls.AGERPRES

Gheorghe Hagi, premiat cu trofeul Golden Foot

Foto: (c) 10GheorgheHagi / facebook.com

La gala Golden Foot, echivalentă cu Hall of Fame-ul fotbalului, Hagi a primit prestigiosul trofeu de la prințul Albert de Monaco.

Totodată, Gheorghe Hagi și-a imprimat talpa piciorului pe aleea “Promenada Campionilor” de pe riviera monegască, acolo unde au mai primit această recunoștință de-a lungul timpului fotbaliști celebri ai planetei, precum Pele, Maradona, Roberto Baggio, Platini, Zidane, Beckenbauer sau Matthaeus.

Foto: (c) 10GheorgheHagi / facebook.com


Tot în cadrul galei de luni, au mai fost premiați francezul David Trezeguet, rusul Rinat Dasaev și argentinianul Daniel Passarella.

Gheorghe Hagi are amintiri plăcute de la Monte Carlo, în Principat reușind să-și treacă în palmares două Supercupe ale Europei, cu Steaua și Galatasaray, notează sursa amintită.

AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)

Sursa: ieso-info.org

Medaliile de argint au fost cucerite de Alexandra Dima (clasa a XI-a — Liceul Internațional de Informatică București) și Dan-Mircea Neagoe (clasa a X-a — Colegiul Național ‘Mircea cel Bătrân’ din Constanța). Medalia de bronz a intrat în posesia lui Tudor-Cristian Cozma (clasa a X-a — Colegiul Național ‘Emil Racoviță’ Iași). Din lot a făcut parte și Maria Velicu, elevă în clasa a XII-a la Liceul Internațional de Informatică din București.

La ediția din acest an a Olimpiadei Internaționale de Științe ale Pământului au participat 92 de elevi din 23 de țări.

Olimpicii români revin în țară luni după-amiază pe Aeroportul Internațional “Henri Coandă”.

AGERPRES/(AS — autor: Cristian Anghelache, editor: Cătălina Matei)

Dacă la Under-23, România a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, cu 4 de aur, 4 de argint și 2 de bronz, la juniori s-a aflat pe locul 10, la egalitate cu Polonia, cu 3 de argint și una de bronz.

România revenit cu acest prilej pe harta marilor competiții internaționale de kaiac-canoe, după ce țara noastră a mai organizat acum 50 de ani, în 1965, Campionatele Europene de seniori, la Snagov.

La categoria Under-23, medaliile de aur au fost cucerite în probele de Kaiac-4 masculin pe 1.000 m (Daniel Burciu, Constantin Mironescu, Cătălin Turceag și Răzvan Oltean), Canoe-2 masculin pe 1.000 m (Leonid Carp și Ștefan Strat), Canoe-4 masculin pe 500 m (Leonid Carp, Adi-Aurelian Grozuță, Cosmin Simion și Ștefan Strat) și la Kaiac-4 feminin pe 500 m (Roxana Borha, Daniela Varona, Elena Meroniac și Irina Lauric).

Medaliile de argint au fost câștigate de Florentina Caminescu, la Kaiac-1 pe 1.000 m, de Leonid Carp, la Canoe-1, pe 500 m, la Kaiac-2 feminin pe 500 m (Roxana Borha și Elena Meroniac) și la Canoe-2 feminin pe 200 m (Valentina Poștaru și Alexandra Dragomirescu), în timp ce medaliile de bronz au fost adjudecate la Kaiac-2 pe 1.000 m, masculin (Cătălin Turceag și Daniel Burciu) și feminin (Florida Ciută și Daniela Varona).

La juniori, argintul a revenit României în probele de Kaiac-1 feminin pe 1.000 m (Laure Pleșca), Kaiac-2 masculin pe 500 m (Cosmin Vieru și Ionț Povălniceanu) și la Canoe-4 masculin pe 500 m (Călin Leonard, Gheorghe Stoian, George Vasile și Andrei Nicolae). în timp ce Vieru și Povălniceanu au obținut și un bronz la Kaiac-2 pe 1.000 m.

Sportivii români au înregistrat și cinci clasări pe locul 4.

AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)

A absolvit Școala de muzică — clasa vioară. A absolvit liceul în 1954, tot la Ivanovo. Într-o zi a văzut un film argentinian, ”Vârsta dragostei” cu Lolita Torres. De atunci repertoriul ei și cântecele spaniole au intrat în repertoriul ei.

Părinții au hotărât să o trimită la facultate la Moscova, la Institutul de Finanțe, unde l-a cunoscut pe românul Marcel Voica, primul său soț, cu care s-a căsătorit din vremea studenției. După finalizarea studiilor, artista și-a urmat soțul venind în România. În București s-a adaptat repede, o vreme a lucrat la ADAS — Direcția Generală, conform site-ului www.marinavoica.ro.

”Într-o zi, o prietenă mi-a adus în casă un tânăr care lucra la Televiziune, ca să mă asculte cântând. M-am așezat la pian și am cântat tot repertoriul lui Lolita Torres, iar din când în când luând castanietele și dansând prin cameră. Cred că l-am cucerit pe tânărul de la TV, fiindcă peste câteva zile am fost invitată la o emisiune de-a lui. Mi-am croit și mi-am cusut singură o rochie pe care o am și acum (…). Am avut un succes cu apariția mea. Tânărul regizor, care era nu altul decât Valeriu Lazarov, mi-a spus să uit că sunt o economistă, că acum s-a născut o nouă stea”, povestește artista pe site-ul personal.

Într-una dintre emisiuni, cineva a avut ideea de a face un duet cu Marina Voica și tânăra — pe atunci — Margareta Pâslaru. A fost ales un cântec din repertoriul Lolitei Torres — ”Pe aripa vântului”. Drept urmare, începând cu Revelionul TV din 1960, cele două au cântat împreună. După câțiva ani, când erau artiste consacrate, Radu Șerban a compus pentru ele ”Balada”, lansată la Festivalul de la Mamaia.

În 1962, s-a recăsătorit cu Viorel Teodorescu, cel pe care l-a numit adesea ”iubirea vieții mele”. Din păcate, acesta s-a stins din viață în 1981.

Primul compozitor care i-a încredințat o piesă în limba română a fost Ion Cristinoiu, piesa ”Încredere” cucerind la Mamaia marele Premiu.

Apoi a colaborat cu mulți compozitori și oameni de radio și televiziune — Marius Țeicu, Marcel Dragomir, Ion Cristinoiu, George Grigoriu, Ionel Tudor, Titus Munteanu, Ovidiu Dumitru, Paul Urmuzescu, Ioana Bogdan, Aurora Andronache, Tudor Vornicu, Dan Mihăiescu.

A participat la numeroase show-uri TV în țară și peste hotare, festivaluri naționale și internaționale, i-au apărut discuri, a efectuat turnee în țară și peste hotare: Polonia, Cehia, Bulgaria, Germania, Turcia, Cuba, Israel, Rusia, Canada, USA.

Împreună cu Margareta Pâslaru și Ovidiu Lipan Țăndărică la deschiderea Festivalului Cerbul de Aur 2008.

Curând a început să compună și să scrie texte, între creațiile proprii numărându-se ”Mama”, ”Cântecul meu”, ”Dor călător”, ”Micuță stea”, ”Într-un colț de cafenea”, ”Bucureștiul e micul Paris”, ”Apartament 23”, ”Și afară plouă, plouă”.

Este deținătoarea diplomei acordate de revista engleză Music Week — Star of the year (1974). De-a lungul anilor a primit numeroase premii și distincții — Premiul pentru interpretare la Concursul Mamaia 1972, “Diploma de suflet” din partea sindicatului interpreților și compozitorilor din România, Premiul pentru întreaga carieră — Revista Actualitatea Muzicală 2002, Premiul pentru întreaga carieră Festivalul RBA 2002, Premiul Performanței din partea Revistei Actualitatea Muzicală, Diploma de onoare din partea TVR cu ocazia aniversării a 40 de ani de festival “Cerbul de Aur”,
Diploma de excelență din partea festivalului de la Mamaia 2001 obținută pentru întreaga activitate profesională, Diploma de excelență din partea VIP, Diplomă pentru colaborarea cu formațiile muzicale are Armatei României.

La spectacolul dedicat actorului Florin Piersic cu prilejul împlinirii a 50 de ani dedicați scenei și cinematografiei românești, 2010.

La 12 martie 2009, i s-a decernat Premiul ”O viață dedicată cântului”, cu prilejul Galei Premiilor Revistei Actualitatea Muzicală. La cea de-a VII-a ediție a Galei premiilor muzicale Radio România Actualități (RRA), desfășurată la 15 martie 2009, i-a fost acordat premiul de excelență.

De mai mulți ani artista locuiește la Breaza. ”Toate televiziunile au venit să-mi filmeze casa și curtea și toți au fost încântați de peisaj. Tot aud că Marina Voica ‘s-a retras, s-a retras, s-a retras’. Nici vorbă. Eu am fugit de căldura din București, pe care o suportam din ce în ce mai greu. Continui să compun, să apar la TV. Sunt înconjurată de oameni, de vecini buni și nu mă simt nici singură și nici retrasă. În casa mea răsună muzică și cântec!”, scrie Marina Voica pe site-ul personal.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Horia Plugaru)