Search

Facilitati – avantaje

Facebook Twitter Email

Gimnastică aerobică: România a cucerit trei medalii de aur și două de argint la Mondialele de la Cancun

România a cucerit trei medalii de aur și două de argint la Campionatele Mondiale de gimnastică aerobică de la Cancun (Mexic).

Foto: (c) GEORGE CALIN / AGERPRES ARHIVA

După argintul adjudecat pe echipe, medaliile de aur au fost câștigate la perechi mixte, trio și grup, în timp ce Oana Corina Constantin a luat argint la individual feminin. Oana Corina Constantin a fost notată cu 22,000, ocupând locul secund, după Lubov Gazov (Austria), cu 22,150 p.

La individual masculin, Mircea Zamfir s-a clasat pe locul 4, cu 21,500, devansat de Josefath Veloz Velazquez (Mexic), 22,450 p, Benjamin Garavel (Franța), 21,975 p, și Daniel Bali (Ungaria), 21,775 p.

În proba de perechi mixte, Marius Ciprian Petrușe și Maria Bianca Becze și-au adjudecat aurul, cu 21,125 puncte, fiind urmați în clasament de francezii Benjamin Garavel și Aurelie Joly, 21,100 p, și de rușii Denis Solovev și Duhik Djanazian, 20,800. O a doua pereche românească, formată din Dacian Nicolae Barna și Alina Radu, a ocupat locul 7, cu 20,450 p.

La trio, România (Oana Corina Constantin, Anca Claudia Surdu, Andreea Bogati) a câștigat medaliile de aur, cu 21,541 puncte, devansând China 1, 21,350 p, și Coreea de Sud, 21,100 p.

Cel de-al treilea titlu mondial al României este cel de la grup (Anca Claudia Surdu, Maria Bianca Becze, Andreea Bogati, Oana Corina Constantin, Bianca Maria Gorgovan), unde reprezentantele noastre s-au impus cu 21,705 puncte, fiind urmate în ierarhia finală de Franța, 21,527 puncte, și China, 21,525 p, etc.

În finala de la dans aerobic, România (Anca Claudia Surdu, Mircea Zamfir, Andreea Bogati, Marius Ciprian Petrușe, Dacian Nicolae Barna, Bianca Maria Gorgovan, Marius Gavriloaie, Alina Radu) a terminat pe locul patru, cu 19,100 puncte, după Rusia, 19,150 p, China, 19,125 p, și Coreea de Sud, 19,100 p.

Sursa:AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

La numai câţiva kilometri de Mangalia, există o peşteră misterioasă în care cei mai mulţi care au păşit acolo, nu s-au mai întors. Ascunsă în pântecele unui deal, o lume străveche şi plină de mister încă nu se arată la faţă pentru a fi înţeleasă: Peştera de la Limanu.

Locul de sub dealul de la marginea comunei Limanu nu a putut fi niciodată explorat în întregime, din cauza labirintului întortocheat de peşteri, în care mulţi dintre cei care s-au aventurat mai mult decât trebuia s-au pierdut şi nu au mai găsit drumul la întoarcere. Legendele localnicilor spun că peştera aceasta ciudată este o poartă către lumea de dincolo de moarte.

Ecaterina Pop

 

  • O lume plină de istorie şi mister

Puţini dintre turiştii care vin vara pe plajele însorite ale Mării Negre de la Mangalia şi Vama Veche, ştiu că un pic mai încolo de asfaltul şoselei pe care păşesc, drumul duce către o lume plină de istorie şi abundă de mister încă nedesluşit de minţile înţelepte.

Intrarea în peşteră se face printr-o poartă metalică de la poalele dealului, mai jos de o pădurice de pini şi este străjuită de câteva pietre mari. Chipurile din piatră care se pot vedea la intrare au făcut ca peştera să primească şi denumirea de „La Icoane”,figuri care se presupune că ar fi fost scrijelite în piatră pentru locul prin care se intră în pământ. “Icoana înseamnă în limba veche “chip”, “imagine”. Nu e vorba de icoane în sensul creştin. Acolo erau nişte chipuri din piatră, chiar la intrare. Bolovanii de la intrare au fost sculptaţi, când am facut eu cercetări se vedeau clar trăsăturile umane, ochii, nasul, gura. Acum sunt răsturnaţi, nu cred că se mai vede ceva. Deci erau nişte capete de piatră care vegheau la intrarea în peşteră. De aceea sătenii au numit peştera “La Icoane”. Figurile astea au fost făcute probabil demult, în vremea dacilor, poate ca un semn de recunoaştere pentru locul prin care se intra sub pământ, ori cine ştie din ce alte motive”, povesteşte profesorul Vasile Boroneant, expert în arheologia peşterilor.

Acesta vorbeşte cu tristeţe de inscriptiile pe care le-a descoperit acum treizeci de ani şi care acum nu mai există, fiind acoperite de mâzgâlituri moderne. Întreaga peşteră este vandalizată, acoperită de sute de graffiti ale vizitatorilor inconştienţi.

Totuşi, la aproape 200 de metri de cum păşeşti în Peştera de la Limanu, se mai pot vedea şi astăzi altare ale preoţilor daci şi un cap de om sculptat în calcar. După ce se înaintează tot mai mult în peşteră, drumurile se întretaie de mai multe ori. Uneori, chiar pământul se surpă, astupând intrarea deja folosită şi deschide o alta de a cărei existenţă nu se ştia.

Peştera are o lungime de aproape 4 kilometri şi sute de galerii care şerpuiesc pe sub sat. Se spune că în această peşteră s-au adăpostit dacii împreună cu toate bunurile lor mai de preţ, pentru că erau prigoniţi de către romani. Tot aici s-au adăpostit mai apoi primii creştini, în căutarea însingurării şi a unui loc de rugăciune departe de zgomotul lumii de afară.

 

  • Pământul sacru al lui Zamolxis

De Peştera de la Limanu se leagă şi o serie de descoperiri ştiinţifice, printre care cea mai amănunţită a fost făcută de profesorul Vasile Boroneant, expert în arheologia peşterilor (cel care a scris lucrarea “Labirintul subteran de la Limanu”).

Deşi descurajat de cei care auziseră că vrea să facă cercetări la Limanu, profesorul Boroneant a pornit, în anii ’70, în mare descoperire. El a găsit aici ceramică, atât romană, cât şi grecească, însă majoritatea era specific dacică, şi, totodată, a mai descoperit desene rupestre, figuri de oameni şi de animale.

Dintre ele se distinge, prin factura sa aparte, o figură umană, probabil un bărbat stând în picioare sau eventual pe un scaun. Capul este un pătrat umplut cu puncte, trunchiul un oval umplut tot cu puncte. Mâna dreaptă se sfârşeşte ca o pată neagră în formă circulară neregulată; în mâna stângă, personajul pare a ţine un scut pătrat. Demn de reţinut este faptul că, şi la celelalte figuri umane, mâinile se termină cu câte o pată de culoare neagră, lasând impresia unor obiecte ţinute în palmă.

La aproximativ 35 m de la intrare se află şi un bloc de piatră pe care sunt gravate trei figuri umane. Din păcate, reprezentarea a fost distrusă parţial.

Un interes deosebit prezintă figurile de călăreţi; caii văzuţi din profil sunt redaţi în galop, iar călăreţii au chipurile privite din faţă. Ca siluete şi mod de prezentareseamană în mod izbitor călăreţilor daci de pe ceramica descoperită în multe aşezări de pe aria locuită de traco-daci.

Celelalte desene – simbolurile religioase creştine, literele sau cuvintele în caractere chirilice – aparţin perioadei romano-bizantine şi celei ulterioare, fiind o dovadă că peştera de la Limanu a constituit un adăpost pentru populaţia locală până târziu către sec. X-XI e.n.

Cele mai vechi desene aparţin însă foarte probabil perioadei de maximă înflorire a culturii geto-dacice (sec. I i.e.n.) de când datează, conform arheologilor, amenajarea peşterii.

În jurul acestui loc de mister s-au ţesut, aşa cum era de aşteptat, câteva legende ale locului. Astfel că, se spune că peştera este străjuită de însuşi Zamolxis, care păzeşte intrarea în tărâmul sacru până când strămoşii daci se vor întoarce. Localnicii povestesc că bătrânii satului spuneau că înlănţuirea de peşteri ar trece pe sub Dunăre până în apropiere de oraşul bulgăresc Varna.

O altă legendă spune că aici se aud câteodată nişte vaiete stranii şi înspăimântătoare care vin din străfundurile pământului, iar cei care le aud sunt de-a dreptul hipnotizaţi de ele şi pornesc în căutarea glasului. Se spune că acest glas ar fial paznicului porţii metalice de la intrare, care vrea să îi ademenească pe cei neiniţiaţi şi care, din curiozitate, păşesc cu blasfemie pe pământul sacru al lui Zamolxis.

 Explicaţia ştiinţifică a acestor sunete ciudate, dată de speologi, este că vaietele sinistre sunt făcute de vântul care străbate numeroasele galerii de peşteri subterane de la Limanu, zgomot care, se pare, influenţează psihicul omului.

Aici, în peştera de sub deal, s-a dezvoltat o faună bogată, datorită lipsei curenţilor de aer, care au făcut ca galeriile din sectorul doi al peşterii să fie populate de lilieci.

Atât cât a fost exploatată de speologi, peştera dă impresia unui oraş imens, organizat pe trei cartiere, în care galeriile seamănă cu nişte străduţe care comunică între ele sau, din contră, se înfundă brusc.

Peştera de la Limanu seamănă cu Peştera Mamut din Statele Unite, care este cea mai lungă peşteră din lume. Unele reprezentaţii ce se găsesc la Limanu sunt unice şi tipice, fiind de fapt cel mai mare labirint subteran din România.

Datorită unicităţii ei, Peştera de la Limanu a fost declarată în anul 1959 rezervaţie speologică.

 

 Sursa: Financiarul.ro

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Istorie
6.       Golgota Basarabiei 
8.        Blindatele de pe Dunăre 
12.        Independența României 
22.       Execuția Ceaușeștilor 
23.        Marele jaf comunist 
 
Mediu
Religie & Spiritualitate
3.        Părintele Arsenie Boca 
6.        Gaura albă în timp 
7.        Cultul diavolului 
8.        Amazon 
10.        Misterele Cabalei 
14.        Mai presus de mine 
26.        Chakrele iluminate 
29.        Moartea la români 
30.        Codul lui Moise
31.        Dumnezeul absent 
33.        Secretul 
34.        Yoghinii din Tibet 
35.        Cine a scris Biblia? 
36.        Trezirea la punctul zero 
 
Conspiratii
14.        Incidentul Roswell
28.        Colapsul
30.        Conspirația tutunului
33.        Inamici inventați
36.        Joc final
42.        Decepția Obama
45.        Kymatica
46.        Agenda ascunsă
50.        Loose Change
51.        Spațiul secret
Natura
4.        Wild Carpathia
5.        Feline africane
7.        Everest
9.        Puii dinozaurilor
14.        Misterul Nilului
16.        Misterele Jurasicului
22.        Marșul pinguinilor
26.        Baraka
Mistere
1.        Codul Voynich
6.        Biblia Diavolului
12.        Legenda Atlantidei
14.        Puterea credinței
16.        Masoneria
17.        Misterul Maya
23.        Atlantida
24.        Triunghiul Bermudelor
26.        Astronauți străvechi
27.        București, 13
29.        Jocurile minții
31.        Secretele Vaticanului
34.        Nostradamus: 2012
 
Politica
3.        Economia fericirii
12.        Cum se vinde războiul
14.        De ce luptăm?
19.        Ca la Moldova
21.        Corporația
Cultura
Stiinta
5.        Universul
10.        Gloanţele viitorului
20.        Telepatia
26.        Omul de Neanderthal
31.        Om, versiunea 2.0
33.        Cum gândește Google
34.        Călătoria cosmică
38.        În pântec
41.        Curgerea timpului
43.        Universul elegant
Societate
1.        Buck
2.        Cum ne mint experţii
5.        Macauba
6.        Mâncare mortală
7.        Moartea neagră
9.        Pământul primordial
10.        Palmele
13.        Turist în Spania
16.        Turist în Londra
22.        Praga, oraşul de aur
23.        Sclavia modernă
28.        Părul perfect
42.        Caută-mă pe Google
49.        Povestea lucrurilor
54.        Imaginea de ansamblu
55.        Națiunea suspectă
56.        Copiii lui Ceaușescu
58.        Fantoma din Belgrad
 
Biografii
3.        Slobodan Milosevic
5.        Tupac: Renaşterea
6.        Marele trişor
14.        Maradona
15.        Confucius
16.        Bruce Lee – Legenda
18.        Viața lui Hitler
24.        Viața lui Buddha
25.        Tyson
Arta & Artisti
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Denumire licitatie „SUPPLY OF 6.638 MILLION Pcs PLASTIC LAUNDRY BAGS TO DOHA MARRIOTT GULF HOTEL”
Numar licitatie/cod identificare la organizator QNH/758/DMGH
Obiectul licitatiei Achizitie
Produsele licitate 6.638.000 saci rufe din plastic
Numele firmei organizatoare QATAR NATIONAL HOTELS Co.
Adresa 1st Floor, QNH Headquarters, C Ring Road, Doha, Qatar
Telefon +974.4237776
Fax +974.4237734
E-mail
Adresa pagina web www.qnhc.com
Persoana de contact/Departament Chairman, Tenders Committee
Garantia bancara de participare la licitatie (Tender Bond) 25.000 riali (~6868 USD), valabila 120 zile
Documentele licitatiei (caietul de sarcini: adresa de unde poate fi obtinut, cost caiet sarcini): Contra chitanta bancara, la sediul companiei

500 riali (~137 USD)

Termenul de valabilitate a ofertelor: 90 zile de la data inchiderii licitatiei
Termenul de depunere a ofertelor
(data si ora)
12.10.2009, 11.00
Data si ora deschiderii licitatiei
Conditii tehnice specifice (certificate calitate etc)
Conditii contractuale specifice
(legislatie locala etc.)
Garantia de buna desfasurare a contractului (Performance Bond) 10%, valabila 30 zile
Experienta
Conditii de plata
Transport
Relatii suplimentare si sprijin BCE BPCE Doha

Tel: +974.4934848

Fax: +974.4934747

E-mail: bcedoha@qatar.net.qa

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Autor:  Georgeta Petrovici

Un Cabernet Sauvignon de la Cramele Recaș a obținut Marea Medalie de Aur la Concursul Național desfășurat la Timișoara. În competiție au fost degustate 130 de vinuri românești.

Juriul notează fiecare vin fără să cunoască producătorul. Toate observațiile sunt notate într-un tabel cu zeci de rubriciSursa: Adrian Pîclișan
„Calitatea vinului românesc începe să fie deosebită. Astăzi găseşti și 10 soiuri bune într-un restaurant, iar asta trebuie să fie o mândrie pentru toţi românii”, susține deputatul Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

Premiantul anului

Rotund, ușor catifelat la gust, miroase vag a coacăze, ciocolată și cafea și e de un roșu rubiniu limpede – așa arată cel mai bun vin din România, desemnat la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice (CNVBA). Un Cabernet Sauvignon „Castelul Huniade” de la Cramele Recaș, producția 2011. El și-a adjudecat Marea Medalie de Aur la competiția care a grupat peste 130 de vinuri. La fel de bine cotat a fost un spumant „Romantine” de la Jidvei.

Degustare cu toate simțurile

Oenologul Petrișor Badea, președintele juriului CNVBA, ne învață cum se face o degustare ca la carte. Mai întâi vinul se privește, i se admiră culoarea, apoi se miroase și în final se gustă. Am degustat împreună cu specialistul Cabernet Sauvignon „Castelul Huniade” de Recaș, ce a primit Marea Medalie de Aur.

„Urmărim în primul rând aspectul vinului, limpiditatea și culoarea. Acesta are o culoare vie, intensă, de un roșu rubiniu. Limpiditatea este foarte bună, cristalină. Apoi mirosim. Olfactiv, acest vin, care a fost baricat (a stat în butoi de lemn – n.r.), a dezvoltat mirosuri fine de fructe roșii – coacăze – cu nuanțe delicate de cafea și ciocolată. Gustativ, vinul acesta este într-un echilibru desăvârșit. Taninurile sunt moi și bine integrate în structura vinului, iar rezultatul e un vin rotund, ușor catifelat. Armonic”, explică  Badea.
Recomandarea specialistului: vinul acestea trebuie servit cu fripturi de carne roșie, brânzeturi fine franțuzești și paste picante.

Cel mai bun vin, numai 15 lei
Recașul domină clasamentul vinurilor din România. La CNVBA, producătorul bănățean a obținut cele mai mute medalii de aur, 5, între care Marea Medalie de Aur (MMA) cu un vin care se vinde la raft cu 15 lei.  Pe locul secund, Jidvei, a obținut trei medalii de aur, între care o MMA.
Alte vinuri medaliate cu aur:
– Crama Oprișor (Sauvignon Blanc Măiastru)
– Crama Gârboiu (Fetească Regală Vrancha, Muscat Ottonel Livia)
– SCDVV Blaj (Muscat Ottonel)
– Wine Princess (Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon)
– Vincon Vrancea (Busuioacă de Bohotin Viță Românească)
– Rovit (Fetească Neagră)
– Viti Pomicola Sâmburești (Cabernet Sauvignon – Domeniile Sâmburești)
– Murfatlar (Pinot Gris).
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

In afara de buna imagine pe care o are Romania si produsele romanesti, Kurdistan ofera niste avantaje maxime din mai multe puncte de vedere. In primul rand, esti tratat cu foarte mare respect inca de la intrarea in tara. Apoi, pe langa scutiri de taxe, se ofera mai multe facilitati, dintre care mentionez cateva din cele mai importante:

  • – se ofera teren gratuit;
  • – 10 ani scutiri de taxe si impozite;
  • – 5 ani scutiri de taxe vamale;
  • – nu exista TVA sau alte taxe similare;
  • – se poate repatria tot profitul fara alte conditionari;
  • – se pot accesa 30 milioane locuitori;
  • – firmele romanesti au prioritate in obtinerea de contracte.

 

Pentru alte informatii, puteti accesa:

Cel mai important avantaj este implicarea autoritatilor locale din toate punctele de vedere, si mai exact faptul ca statul poate finanta pana la 40% dintr-o investitie strategica. Spre exemplu, daca vrei sa deschizi o fabrica de sucuri sau o rafinarie, statul kurd nu numai ca ofera pamantul gratuit,  dar poate veni si cu bani in afacere.

Prin urmare, costurile de productie sunt mici, piata de desfacere foarte mare, virgina si avida de produse romanesti.

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva