Facebook Twitter Email

Data de 31 mai a fost decretată Ziua Geniștilor.

Monumentul Eroilor din Arma Geniului, ‘Leul’ din Capitală
La 31 mai 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, militar și el de carieră, “încuviințează” Raportul nr. 1902, înaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea înființării și întreținerii unui batalion de geniu, necesar pentru “înaintarea lucrărilor publice”. Este, de fapt, data “nașterii” primei unități de geniu din armata română — Batalionul 1 Geniu.

Un an mai târziu, corpul de geniu instituit la 31 mai 1859 a sporit prin înființarea, în Țara Românească, a unui al doilea batalion care, împreună cu cel din Moldova, a constituit primul regiment de geniu. Primele batalioane de geniu ale oștirii române aveau un efectiv de 1.000 de oameni fiecare, împărțiți în patru companii. Comandant al acestor subunități a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici. Dificultățile financiare au impus, în 1871, contopirea trupelor într-un singur batalion. În ajunul Războiului de Independență, organizarea batalionului de geniu cuprindea un stat major, un pluton independent, o școală a trupei geniului și cinci companii (patru de săpători minari și una de pontonieri), potrivit volumului ”Calendarul tradițiilor militare” (2010).

În timpul Războiului de Independență (1877-1878), trupele de geniu au contribuit, atât prin lucrările executate, cât și prin jertfe de sânge, la obținerea victoriei de la Plevna împotriva Imperiului Otoman, îndeplinind misiuni specifice, precum lucrările de fortificații executate pe malul Dunării în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz și altele, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliștioara-Măgura, între 14-31 august 1877, organizarea și executarea lucrărilor de fortificații în zona Plevnei și asigurarea comunicațiilor pentru nevoile trupelor românești și rusești din zonă.

De-a lungul timpului, arma geniului a trecut prin diferite schimbări, au fost luate măsuri pentru perfecționarea ei organizatorică, pentru înzestrarea trupelor.

La începutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate din: un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri și un batalion de specialități cu o companie aerostații. Printre misiunile îndeplinite: construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați, precum și a podului de la Cernavodă, pentru a nu fi folosite de inamic, și lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăști și Oituz, în vara anului 1917. Jertfele geniștilor în Primul Război Mondial sunt estimate la aproape 1.000 de morți și mult mai mulți răniți.

În memoria eroilor armei geniului din Războiul de Întregire a Neamului, în București a fost ridicat un impresionant monument — “Leul”, pe soclu aflându-se inscripția: “Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului” — “Eroilor din arma geniului 1916-1919”.

Dintre lucrările genistice executate de trupele de geniu în perioada interbelică se detașează sistemul de fortificații de la granița de vest a țării, acțiune demarată în anul 1936.

De la înființarea lor, trupele de geniu — în paralel cu desfășurarea pregătirii militare — au participat efectiv la executarea unor obiective economice: platforme industriale, modernizări portuare, irigații, Transfăgărășanul și Canalul Dunăre-Marea Neagră, dezvoltarea sau întreținerea rețelei de drumuri și de căi ferate în toată țara etc.

În conformitate cu Hotărârile Parlamentului, nr. 23 și 43/1995 și Hotărârea de Guvern nr. 63 din 07.02.1996, începând cu 8 martie 1996, România a participat la misiunea NATO din Bosnia și Herțegovina, cu 1 batalion de geniu (Batalionul 96 Geniu) cu un efectiv de 200 de militari, misiunea de bază a acestuia constând în asigurarea libertății de mișcare a forței militare internaționale în teatrul de operații. Geniștii români au îndeplinit o gamă diversă de misiuni (124 la număr), diferite ca amploare, complexitate și durată, pe întreg teritoriul Bosniei-Herțegovina, într-o arie deosebit de mare (peste 350 km de la Nord la Sud și peste 300 Km de la Est la Vest), atât în Republica Srpska, cât și în Federația Croato-Musulmană. După anul 2000, având în vedere stabilizarea păcii în Bosnia, Batalionul 96 Geniu a fost reorganizat, luând ființă Detașamentul Național “Bosnia”, staționat la Butmir, și Detașamentul Național “Olanda”, care a acționat în cadrul contingentului olandez.

AGERPRES/(Documentare, editor: Cerasela Bădiță)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva