Foto: (c) Loredana CIOBANU / AGERPRES FOTO

Doamna Veronica, cea care a descoperit că din ochiul stâng al părintelui curg lacrimi și a dat vestea în tot satul, este un fel de “coordonator” al activității în zonă. Știe poveștile pelerinilor care vin să se închine la icoană, le povestește acestora cum a descoperit minunea, le dă oamenilor flori, îi ajută să aprindă candele sau lumânări. A ajuns, fără să vrea, vedetă. A dat interviuri pe la televiziuni, a intrat în direct la emisiuni, a vorbit cu zeci de ziariști.

“Oooh, iar mă pozați. Sunteți de la televiziune? Au venit o mulțime de ziariști în sat să întrebe despre icoană. M-am săturat de dat interviuri”, mărturisește, ușor stânjenită, doamna Veronica Popa.

Când e întrebată dacă icoana mai lăcrimează, femeia spune cu glas convingător: “Când sunt oameni aici, nu plânge, dar când nu e niciun pelerin plânge, iar asta e semn că părintele se bucură atunci când oamenii vin la el să-l vadă și să se închine”.

Oamenii locului au înțeles repede că despre satul lor se va vorbi altfel de acum încolo și s-au gândit să schimbe ceva. Troița care adăpostește icoana cu cel ce a fost numit “Sfântul Ardealului” a căpătat “haine” noi. A primit geamuri de termopan, în locul celor vechi și a fost văruită, în timp ce icoana a fost așezată într-o casetă de sticlă, ca să nu mai fie atinsă de pelerini.

Credincioșii vin cu mic cu mare la icoană, mai ales în zilele de duminică și stau la rând pentru a se închina. Unii vin cu speranța că minunea s-ar putea revărsa și asupra lor, alții, mai sceptici, țin să întrebe la intrarea în troiță, ce părere a avut Biserica despre icoana de la Pușcași.

Biserica din sat a trimis la locul troiței lumânări, care se vând cu 60 de bani bucata, autoritățile locale au montat afișe privind traseul către troiță și au amenajat un loc de parcare pentru mașinile care sosesc la Pușcași, iar unii săteni, mai “întreprinzători”, vând flori pelerinilor.

De când s-a aflat despre icoană, la Pușcași au venit mai mulți preoți. Fețele bisericești s-au rugat și au preferat să nu spună nimic cu privire la icoana lui Arsenie Boca. Prin vocea protopopului de Vaslui, Adrian Chirvasă, Biserica a exprimat un punct de vedere ferm și a îndemnat la cumpătare și răbdare.

“Biserica și credința ortodoxă au la baza lor minunea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos și Pogorârea Duhului Sfânt. Desfășurarea activității Bisericii este o lucrare minunată ea însăși, pentru faptul că Dumnezeu lucrează prin Biserica Sa pentru oameni. Spunem aceste cuvinte pentru a arăta că minunea este proprie doar Bisericii, dar referitor la icoana de la Pușcași este nevoie de răbdare, înțelepciune și credință. Dacă este ceva de la Dumnezeu, va continua și va dăinui, dacă nu este de la Dumnezeu, se va stinge. Este de dorit să evităm senzaționalul trecător și să căutăm pe Dumnezeu, pe Maica Domnului și pe sfinții Bisericii, dar și lucrarea minunată mai întâi prin credință, apoi smerenie și responsabilitate pentru ce primim, bine știind că în orice caz Dumnezeu dorește doar binele omului”, a afirmat protopopul de Vaslui, preotul Adrian Chirvasă.

Icoana de la Pușcași cu chipul părintelui Arsenie Boca a fost adusă de un sătean, de la Mănăstirea Lainici, și a fost așezată în troița ridicată de membrii familiei Motău, în memoria fetiței pe care au pierdut-o în urmă cu câțiva ani. O vecină a fost cea care a observat că icoana lăcrimează. La început femeia a crezut că i se pare, însă după ce a chemat mai mulți consăteni, oamenii sunt acum convinși că se află în fața unei minuni sau a unei prevestiri.

Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vața de Sus (Hunedoara). A studiat la Academia Teologică “Andreiana” din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. În Vinerea Izvorului Tămăduirii, după Paștile anului 1940, a fost tuns în călugărie la Mânăstirea Brâncoveanu — Sâmbăta de Sus, primind numele Arsenie. Ca preot, duhovnic și stareț, va începe cu putere, cu duh apostolesc și chiar prorocesc mișcarea unică de la Sâmbăta, de redeșteptarea religioasă și morală a credincioșilor. A fost părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareț la Mănăstirea Brâncoveanu și apoi la Mănăstirea Prislop. În anul 1959, regimul comunist a desființat lăcașul de cult din Hunedoara, l-a transformat în cămin de bătrâni, iar părintele Arsenie Boca a fost alungat din mănăstire. Securitatea i-a interzis să mai slujească în vreo biserică din România. Părintele a fost arestat și torturat de fosta Securitate în anii 1948 și 1951 pentru presupuse legături cu legionarii, fapte negate de acesta. Închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea, condamnat la muncă silnică la Ocnele Mari și la Canal, părintele a revenit, la sfârșitul pedepsei, ca stareț la Mânăstirea Prislop. A fost unul dintre martirii gulagului comunist. A pictat biserica din comuna Drăgănescu, la 25 km de București.

Arsenie Boca este considerat ca cel mai mare duhovnic român al secolului XX. A trecut la cele veșnice pe 28 noiembrie 1989 la Sinaia. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop se perindă zilnic sute de pelerini. Anual, pe 28 noiembrie, mii de oameni sunt prezenți la slujba de pomenire a celui care, chiar fără a-l fi cunoscut direct, le-a schimbat viața, cel mai mare număr înregistrându-se în 2010, respectiv 30.000 de credincioși.

AGERPRES/(AS — autor: Loredana Ciobanu, editor: Cristian Anghelache)