Facebook Twitter Email

În creierii munţilor Orăştie, la cetatea Sarmizegetusa, străjer de 25 de ani este Vladimir Brilinski sau Nunu, cum îi spune toată lumea. Turiştii, localnicii şi autorităţile îl ştiu drept ultimul dac. Apără cetatea când cu vorba, când cu bâta de care este nedespărţit. Datorită lui, hoţii, vandalii şi căutătorii de comori ocolesc acum situl arheologic. Lucrurile au început să intre acum pe un făgaş normal, însă străjerul crede că lupta e departe de a fi terminată.

„Dacă în Biblie spune că la început a fost cuvântul, eu cred că în conştiinţa fiecărui român ar trebui să scrie că la început a fost Sarmizegetusa Regia”.

Acest gând i-a călăuzit ultimii 25 de ani de viaţă.

Îndrăgostit de Sarmizegetusa încă din copilărie, Nunu a devenit cel mai aprig susţinător şi cel mai înfocat admirator al cetăţii. Pentru Nunu, zilele trec aproape la fel. E mai mereu sus, în cetate, pregătit să rezolve eventuale probleme. Primii care îl întâmpină de fiecare dată când urcă acolo sunt cei 3 căţei pe care îi creşte de mici şi cărora nu uită niciodată să le aducă mâncare.

Cetatea este în patrimoniul UNESCO, însă legislaţia naţională e prea stufoasă, iar, de multe ori, birocraţia îngreunează treaba bătrânului străjer.

Vladimir Brilinski: „Îmi place să cred că sunt o treaptă, o treaptă pe care alţii, care vor veni din urmă, vor călca, şi vreau să fiu o treaptă solidă, pe care să se poată călca, şi să se poată continua demersurile pe care le-am început aici”.

N-a fost singur în demersul lui. A avut alături prieteni, turişti, familia. Şi bâta cu care i-a întâmpinat mereu pe vizitatori – fie ei bine intenţionaţi sau nu.

Vladimir Brilinski: „Am avut 9 miniştri ai culturii în vizită aici, şi cu bâta în mână le-am explicat, mai frumos sau mai urât, că Sarmizegetusa trebuie ajutată. Din păcate, ajutor am avut foarte puţin din partea lor, mai mult promisiuni”.

În urmă cu doi ani, Consiliul Judeţean Hunedoara l-a făcut pe Vladimir administratorul oficial al cetăţii. El a acceptat, convins că doar aşa va putea sprijini locul pe care îl iubeşte atât de mult.

Vladimir Brilinski: „Mai de frica amenzilor, mai de frica bâtei, mai de frica jandarmilor, mai de frica firmei de pază, pot să spun că procentul celor tentaţi să se urce pe monumente a scăzut simţitor”.

Nunu a avut parte la Sarmizegetusa şi de una dintre cele mai frumoase surprize din viaţa lui. Se întâmpla acum 2 ani, în iulie 2013, după o furtună puternică.

Vladimir Brilinski: „La rădăcina unui copac am descoperit o piesă fabuloasă, o piesă care nu poate fi evaluată, are o valoare inestimabilă, o matriţă de bronz în care dacii turnau bijuterii, sau probabil meşterii chemaţi aici, în capitala Daciei”.

Nunu îi cunoaşte pe turiştii care revin de dragul zonei.

Iar pentru cei care ajung pe aceste plaiuri prima oară, devine cel mai bun ghid.

„Se cam luptă cu morile de vânt, din câte am putut observa ca turist. Oamenii oricum rămân la stadiul de da, hai să facem, numai că el este singurul care chiar a făcut ceva. L-am văzut în urmă cu vreo 2 ani cărând cu maşina personală gunoaiele din Sarmizegetusa”.

„Un om care a început curăţenia cetăţii, un om care a început să protejeze siturile, un om mai dac decât dacii”.

Sarmizegetusa Regia, prima formaţiune statală de pe teritoriul ţării noastre, mai are multe secrete de dezvăluit. Arheologii au scos la lumină abia 5 la sută din aşezările civile, amplasamentele militare sau din templele de sacrificii ale dacilor. Odată ce săpăturile vor continua, ele vor dezvălui o civilizaţie fabuloasă, comparabilă cu cea grecească şi cea romană, spune cu convingere Vladimir Briliniski.

Sursa: digi24

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva