Nikola Tesla, viaţa şi realizările ştiinţifice
January 31st, 2015 |
 Nikola Tesla a fost un om de ştiinţă original şi foarte fertil în materie de invenţii. În jurul presupuselor ori adevăratelor invenţii ale lui Tesla circulă multe legende. Citiţi o continuare o succintă, dar vie şi pasionantă trecere în revistă a vieţii şi realizărilor ştiinţifice ale lui Tesla.
“Invenţia mea are nevoie de o fabrică mare, dar odată materializată, va putea distruge totul, oameni şi maşini, pe o rază de 300 de kilometri” – Nikola Tesla. Cuprins: Introducere
Deşi Tesla (1856 – 1943) a murit înainte de inventarea tranzistorului, acesta avea abilitatea de a-şi folosi mintea aşa cum ne folosim noi astăzi de computer: îşi proiecta, construia şi testa toate invenţiile folosindu-şi uluitoarea capacitate de concentrare mentală. Fără a fi nevoie de vreo schiţă, acesta a putut construi modele funcţionale ale invenţiilor sale. Inteligenţa nativă a lui Tesla a fost însoţită de această putere deosebită de concentrare, care, deopotrivă, l-a binecuvântat şi torturat din copilărie. După unele indicii, se pare că Tesla a suferit de unele probleme psihice, în special în ultima parte a vieţii. Acesta a petrecut mare parte a timpului lucrând obsesiv şi solitar; interacţiunea cu persoanele obişnuite pare a fi fost o sarcină grea pentru Tesla. Poate de aceea, la bătrâneţe, el a pretins că a reuşit să contacteze fiinţe cu inteligenţă superioară de pe planeta Venus. În ciuda excentricităţilor sale (ori poate tocmai din cauza acestora) Nikola Tesla a fost capabil să-şi folosească puterea minţii pentru a îmbunătăţii vieţile a miliarde de oameni.
Nikola Tesla, lucrând
COPILĂRIA. PORTRETUL UNUI SAVANT Există dovezi substanţiale conform cărora, pe când era copil, coeficientul de inteligenţă al lui Nikola era unul foarte ridicat. Există unele anecdote care ilustrează precocitatea acestuia. Pe când avea doar 5 ani, Tesla şi-a informat tatăl că urmează să strunească puterea apei. Invenţia pe care a realizat-o reuşea să bată ouăle folosind ca forţă generatoare a mişcării apa… Până la vârsta de 9 ani, maşina de bătut ouă a evoluat, fiind alimentată de mişcarea unor gândaci. Anul următor Tesla rezolva ecuaţii matematice cu o asemenea rapiditate, încât profesorii săi l-au suspectat că trişează. A efectuat o serie de teste sub supravegherea părinţilor şi a profesorilor, dovedind că este vorba de un copil-minune. Imaginaţia sa tehnică a fost în plină manifestare încă de copil: credea că într-o bună zi va putea să fotografieze gândurile oamenilor.
Nikola Tesla vorbind în 1880 Societăţii Franceze pentru Fizică şi Societăţii Internaţionale a Electricienilor
Dacă abilităţile cognitive ale lui Tesla par a fi moştenite de la cei doi părinţi (tatăl cunoştea pe de rost Biblia, iar mama vorbea 4 limbi străini), inteligenţa sclipitoare pare să fi fost întărită de puterea sa de concentrare şi motivaţia intensă. Este posibil ca această intensitate să fie un răspuns la tragica moarte a fratelui mai mare, care a survenit pe când Nikola avea doar 5 ani. După decesul fratelui, a decis să devină la fel de bun şi inteligent pe cât a fost defunctul. Pentru un copil de 5 ani, Tesla a demonstrat o abilitate neobişnuită de a se concentra preţ de mai multe ore asupra proiectelor sale ştiinţifice. Nikola avea abilităţi de memorare vizuală excepţionale; putea păstra ideea unei maşini ori a unei invenţii în minte, o putea testa, manipulând-o în diferite poziţii mental şi putea vizualiza maşina în mişcare. Deşi în mod clar un copil supradotat, Tesla a arătat uneori un comportament excentric. Era foarte sensibil la anumite sunete şi putea cu greu să suporte zgomotul unui tren trecând prin apropiere. Aceste simptome, prezente la copii, sunt considerate semne ale autismului.
Film documentar: Secretele lui Nikola Tesla (subtitrare în limba română)
ADOLESCENŢA. PORTRETUL UNUI TOCILAR Tesla a absolvit liceul (care dura 4 ani) în 3 ani. Apoi, la vârsta de 17 ani, s-a expus deliberat virusului holerei. De ce a făcut asta? Pentru a evita executarea serviciului militar şi pentru a putea să continue cercetările sale. Deşi îşi revenise în bună măsură atunci când a fost controlat de doctor, a părut totuşi suficient de slăbit pentru a primi certificat de invalid. Această boală periculoasă i-a permis să se întoarcă la studiile sale după un an de zile (timp în care a citit romane, a învăţat biliard cu tatăl său şi a memorat majoritatea cărţilor din librăria locală).
Nikola Tesla, tânăr
La Institutul Politehnic din Graz, Austria şi la Universitatea din Praga, Tesla a continuat să fie însetat de cunoaştere, dovedindu-se un tocilar de frunte. Lucra în mod regulat până la 3 dimineaţa la cele mai dificile probleme (după ce dormea doar 4 ore). Într-o scrisoare a decanului Universităţii din Praga trimisă părinţilor lui Tesla, acesta spunea: “Fiul dumneavoastră este o stea de primă magnitudine”. În timpul liber, Tesla a organizat prima activitate interuniversităţi, în care o echipă dintr-o universitate provoca o altă echipă dintr-o altă universitate la şah.
Există ceva dovezi că, odată ajuns la maturitate, Tesla a suferit de o afecţiune psihică, numită OCD (obsessive-compulsive disorder, tulburare obsesiv-compulsivă). Este probabil ca tocmai extraordinara sa capacitate de a realiza calcule complexe să fi contribuit la tendinţele sale obsesive. Această afecţiune este posibil să-l fi afectat pe Tesla sub aspectul abilităţii sale de a stabili relaţii sociale. Obsesiile sale includeau fobia de mizerie şi microbi şi concentrarea asupra numărului trei.
Nikola Tesla îşi foloseşte corpul pentru a conduce electricitate Obsesiile mentale sunt adesea asociate cu un comportament compulsiv ce se supune unor reguli rigide. Tesla se simţea “obligat” să efectueze acţiuni repetitive, ca de exemplu să facă totul în seturi de trei. De pildă, după ce se plimba o dată în jurul unei clădiri, acesta simţea nevoi să repede acţiunea de încă două ori. Tesla prefera să cineze singur, şi această apucătură avea legătură şi cu obiceiul său de a curăţa farfuriile şi tacâmurile cu 18 şerveţele înainte de masă. După aceea, el calcula volumul mâncării din farfurie. Deşi un obstacol pentru relaţii sociale, obsesiile lui Tesla l-au ajutat în materie de idei. Într-un articol din 1915 el a prezis că electricitatea va duce la eliminarea microbilor, insectelor şi a rozătoarelor de pe Pământ. De asemenea, el a prezis că vor exista băi electrice în fiecare casă care vor curăţa corpul de praf şi alte particule, că municipalităţile vor adopta aspiratoare electrice de praf care vor steriliza aerul, mâncarea şi apa. Tesla a fost în mod clar interesat să folosească tehnologia pentru a-şi rezolva propriile probleme obsesive.
RELAŢIILE DE LA VÂRSTA MATURITĂŢII Deşi apropiat de membrii familiei sale, Tesla a avut doar câteva relaţii apropiate cu femei de-a lungul vieţii sale. Nu s-a căsătorit şi nici nu a avut copii. Obsesiile lui Tesla şi fobia sa pentru microbi probabil au contribuit la acest curs al vieţii. Se cunoaşte că nu-i plăcea să atingă părul cuiva ori să strângă mâini şi, din aceste motive, evita contactul cu alţii. În mod frecvent lucra singur la invenţiile sale, “răsucind” lucrurile în mintea sa uluitoare iar şi iar. Într-o perioadă în care nu a avut de lucru ca inginer, Nikola a săpat şanţuri. Cât a lucrat cu pământul, acesta a legat prietenii cu ceilalţi săpători. Dar deşi pare că avea capacitatea de a iniţia şi dezvolta prietenii, rareori a fost interesat să le cultive.
Fulgere in laboratorul lui Nikola Tesla
Tesla a avut dificultăţi în a interacţiona cu persoanele de autoritate, în special cu angajatorii săi. Iar aceste dificultăţi se datorează, măcar în parte, înţelegerii sale superioare a sistemelor electrice la care lucra. A fost în mod constant frustrat pentru că în mintea lui existau maşinării complexe care nu puteau fi realizate în practică. Astfel, în loc să creeze, el trebuia să lucreze pentru oameni care nici măcar nu reuşeau să înţeleagă concepţiile sale mecanice. Din acest motiv, Tesla a preferat să lucreze singur adeseori, pentru a nu fi întârziat de “cei inferiori” (incluzându-l aici pe Thomas Edison). Din când în când, aceste “diferenţe creative” au dus la izolarea lui. În ultimii ani, Tesla a devenit şi mai izolat socialmente decât de obicei. El a început să petreacă timp important zilnic hrănind porumbei şi îngrijind păsări rănite. În ciuda fobiei pentru microbi, a fost văzut adeseori în parc, având braţele acoperite de porumbei; a avut chiar şi un porumbel favorit, de culoare albă, care îl vizita adeseori la fereastra apartamentului său. Film documentar (limba engleză): Nikola Tesla, geniul care a “luminat” Pământul
Geniu indiscutabil, Tesla a lăsat în urmă mai bine de 200 de invenţii. La o jumătate de secol după moartea sa, mai mult de o sută dintre invenţiile lui Tesla erau încă în uzul a milioane de oameni. Creaţiile lui Tesla au inclus realizări extraordinare la acea vreme, ca arcul electric, motorul de curent alternativ şi sistemele de transport al electricităţii către gospodării. El este faimos pentru bobina de inducţie pentru curenţi alternativi de înaltă frecvenţă, concepută pentru creşterea tensiunii la frecvenţe înalte – un pas necesar pentru propagarea undelor cu ajutorul unei antene. Mulţi consideră că Tesla ar trebui creditat cu descoperirea radioului. În fapt, sistemul său de circuite oscilante, reglabile au făcut radioul posibil. Tesla, de asemenea, a introdus conceptul de cuptor cu microunde. El a avut o puternică intuiţie a electricităţii şi a undelor radio, ceea ce i-a permis să proiecteze maşini funcţionale. Tesla a avansat o mulţime de idei despre putere care erau destul de corecte, dar şi unele care erau doar extravagante. De pildă, el a înţeles faptul că transmiterea wireless a energiei este posibilă, dar nu a ştiut că există limite în privinţa cantităţii de energie transmise astfel. El a proiectat un turn prin intermediul căruia urma să transmită energie electrică în mod gratuit în orice loc de pe planetă, folosindu-se de proprietăţile de reflexie ale ionosferei, dar nu a realizat că, deşi principiul funcţionează în cazul undelor radio AM, nu este aplicabil în cazul curentului electric. De asemenea, Tesla a gândit acest turn şi ca o armă gigantică, ce ar putea să fie folosită pentru scopuri de apărare. Mai mult, a crezut că folosind energia electrică ar putea schimba vremea pe Terra, fapt despre care cercetătorii de astăzi cred că nu este posibil. Deşi înţelegerea lui Testa asupra ionosferei şi a transmiterii fără fir a energiei erau mult înaintea timpului său, acesta a atribut uneori naturii proprietăţi pe care nu le avea.
Turnul din Wardenclyffe, Long Island INCIDENTUL CU EXTRATEREŞTRII Reputaţia lui Nikola Tesla ca fiind un cercetător nebun a fost “cimentată” de aşa-numitul incident cu extratereştrii. După ce a declarat că primeşte mesaje de la locuitorii planetei Marte ori de pe Venus prin intermediul echipamentelor sale de recepţie, oamenii de ştiinţă ai vremii s-au întrebat dacă Nikola mai este în deplinătatea facultăţilor mentale. Acesta era convins că există viaţă în Univers, în afara celei de pe Terra şi a fost mereu interesat de modalităţi de a contacta locuitori din sistemul nostru solar, nepământeni. Tesla nu a reuşit niciodată să convingă pe cineva că a reuşit să recepţioneze semnale extraterestre.
Deşi Nikola Tesla a avut o mulţime de gânduri şi credinţe neobişnuite, realizările sale ştiinţifice sunt de necontestat. În fapt, fiecare aspect care îl face pe Tesla să arate ca un nebun e posibil să fi contribuit la geniul lui. Abilităţile neobişnuite de a se concentra şi de a vizualiza mental maşini complexe au legătură, fără nicio îndoială, cu tendinţele sale obsesiv-compulsive. Viaţa lui Tesla ilustrează, credem, linia subţire care delimitează geniul de nebunie. Nikola Tesla A trăit în perioada 1856 – 1943.
Mai multe despre Nikola Tesla şi invenţiile acestuia puteţi citi (eng.) accesând: www.tesla-museum.org/meni_en.htm Articolul reprezintă traducerea aproximativă a acestui material. Sursa: scientia |
Posted in Romani celebri - cercetare