Facebook Twitter Email

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a fost înființat la 11 decembrie 1946, de către Adunarea Generală a ONU, cu scopul de a furniza ajutoare de urgență, constând în alimente, haine și produse medicale, copiilor europeni care se confruntau cu foametea și bolile, în urma celui de-al Doilea Război Mondial.

Foto: (c) facebook.com/unicef


Organizația a obținut de la început statut semi-autonom în cadrul ONU, având un organism propriu de guvernare (25 de guverne la început, apoi numărul a crescut la 30) și propriul Secretariat. Primul director executiv al UNICEF a fost Maurice Pate, filantrop și om de afaceri american, care a condus organizația din ianuarie 1947 până la moartea sa, în ianuarie 1965. De altfel, Maurice Pate și Herbert Clark Hoover, fost președinte al SUA (1929-1933), au rămas în istorie ca fondatori ai UNICEF.

În 1953, UNICEF a devenit parte permanentă a ONU, prin extinderea mandatului pe termen nelimitat. În acea perioadă, UNICEF a desfășurat o campanie globală de succes împotriva afecțiunii framboesia (pian), o boală infecțioasă ce afecta milioane de copii și putea fi tratată cu penicilină.

La 20 noiembrie 1959, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația Drepturilor Copilului, care definește drepturile copilului la protecție, educație, îngrijire a sănătății, adăpost și o alimentație potrivită.

În 1961, după un deceniu de orientare a atenției către problemele de sănătate a copiilor, UNICEF și-a extins aria de interes către mai multe nevoi și a demarat activitățile de implicare în domeniul educației, prin susținerea pregătirii profesorilor și a dotării sălilor de curs în țările care tocmai deveniseră independente. În 1965, UNICEF a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru ”promovarea frăției între popoare”.

Anul 1979 a fost declarat de către UNESCO Anul Internațional al Copilului pentru a celebra a 20-a aniversare a Declarației Drepturilor Copilului și pentru a încuraja punerea sa în aplicare. În 1982, UNICEF a lansat o acțiunea supranumită ”Revoluția pentru supraviețuirea copiilor și dezvoltare”, destinată salvării vieților a milioane de copii anual. Revoluția s-a bazat pe patru tehnici simple, ce presupun costuri scăzute: monitorizarea creșterii, terapia de rehidratare orală, alimentația la sân și imunizarea.

În 1987, studiul UNICEF “Adjustment with a Human Face” generează o dezbatere asupra protejării copiilor și a femeilor de efectele negative ale ajustărilor economice și reformelor impuse pentru a reduce datoriile în țările subdezvoltate. În 1989, Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenția pentru Drepturile Copilului, care a intrat în vigoare în septembrie 1990 și a devenit tratatul cel mai rapid și bine acceptat la nivel mondial. În 1990, la Organizația Națiunilor Unite s-a desfășurat un summit fără precedent—Summit-ul Mondial pentru Copii — la care au participat Șefi de stat și de guvern, pentru stabilirea țintelor în următorii zece ani.

În prezent, UNICEF este forța din spatele fundamentării unei lumi unde drepturile fiecărui copil sunt îndeplinite. Organizația, cu sediul la New York, deține autoritatea globală în influențarea strategilor și a partenerilor de la nivel global. Organizația este condusă de Anthony Lake, de la 1 mai 2010. Cu o experiență de peste 45 de ani în serviciul public, Anthony Lake este al șaselea director al UNICEF.

UNICEF face parte din Mișcarea Globală pentru Copii (Global Movement for Children), o coaliție extinsă dedicată îmbunătățirii vieții fiecărui copil. Prin acțiunile desfășurate și evenimente precum Sesiunea Specială a ONU pentru Copii, este încurajată participarea tinerilor la deciziile care se răsfrâng asupra vieților lor.

UNICEF este activ în peste 190 de țări și teritorii prin intermediul programelor de țară și al Comisiilor Naționale. Prioritățile organizației sunt direcționate pe următoarele segmente: supraviețuirea și dezvoltarea copiilor; protecție și incluziune socială; educație; ajutor de urgență și acțiuni umanitare.

Potrivit Planului Strategic 2014 — 2017 al UNICEF, agenda de dezvoltare post-2015, ce trasează o nouă serie de ținte, include: o atenție deosebită pentru sănătate, educație și nevoile de protecție ale copiilor, fete și băieți în mod egal; guvernanță consolidată; o atenție sporită asupra sărăciei, imparțialității, incluziunii, mediului și rezistenței la factori externi; o restructurare a responsabilităților pentru toate țările, sărace și bogate, pentru a aborda inegalitățile sociale, înlăturarea barierelor sociale și financiare și îndeplinirea obligațiilor pentru respectarea tuturor drepturilor copiilor de pretutindeni.

În România, UNICEF lucrează împreună cu Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate, pentru protejarea și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Programul de țară menține și dezvoltă agenda legată de drepturile copilului în contextul apartenenței României la Uniunea Europeană și de expertiza și capacitatea UNICEF la nivel global, regional și local.

De peste o jumătate de secol, Ambasadorii UNICEF contribuie la apărarea drepturilor și la îmbunătățirea calității vieții copiilor și femeilor din lumea întreagă. Smiley, Andreea Marin și Gheorghe Hagi dețin calitatea de Ambasadori ai Bunăvoinței.

”Cu 15 milioane de copii prinși în conflicte majore, UNICEF a declarat 2014 un an devastator pentru copii”, a trasat UNICEF o concluzie asupra situației din acest an, prin intermediul unui comunicat de presă, publicat la 8 decembrie 2014. Cele 15 milioane de copii au fost prinși în conflictele violente din Republica Centrafricană, Irak, Sudanul de Sud, Palestina, Siria, Ucraina. La nivel mondial, UNICEF estimează că 230 de milioane de copii trăiesc în prezent în țări sau zone afectate de conflicte armate.

AGERPRES/ (Documentare—Roxana Mihordescu, editor: editor: Horia Plugaru)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva