Facebook Twitter Email

Timișoara, oraș-curcubeu multietnic, cu o paletă culturală largă oferită de cele aproape 30 de minorități ce conviețuiesc în armonie, aduce în fiecare an peste o sută de evenimente cultural-artistice menite să atragă un public numeros și variat, impunându-se ca puternice atracții turistice.

Prima ediție a balului vienez — Timișoara — 2012
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

Municipalitatea timișoreană a elaborat o strategie de dezvoltare culturală pentru următorii zece ani, într-o viziune extinsă, care cuprinde manifestări pe toate gusturile, de la festivalurile clasice, de elită, ori balurile cu parfum vienez, la concerte internaționale de jazz și serbări cu iz câmpenesc, toate fiind foarte apreciate de public.

“Timișoara ar trebui să fie mai inclusivă, pentru că avem un consum cultural care ne ridică peste consumul național, potrivit cercetărilor efectuate de noi în ultimii 15 ani. (…) Timișoara trebuie să militeze nu doar pentru o cultură a elitelor și a clasei de mijloc, ci trebuie să fie a tuturor”, a declarat pentru AGERPRES prof.univ.dr. Corina Răceanu, consilier în cadrul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Timiș.

La toate marile manifestări devenite tradiționale pentru Timișoara, de fiecare dată numărul străinilor este impresionant, iar aprecierile sunt unanime.

Festivalul Baroc, organizat în preajma zilei de 18 octombrie, când Prințul de Savoya a eliberat Cetatea Timișoarei de sub ocupația otomană, în 1716, aduce patru zile de carnaval în centrul istoric al orașului, iar bucuria este cu atât mai mare cu cât se suprapune cu sărbătoarea berii, Oktoberfest, care umple halbele cu tradiționala bere nemțească, iar mesele cu cârnați bavarezi și alte specialități germane, cu parade cu calești de epocă, concursuri și multă distracție.

Concert extraordinar de muzică barocă, organizat în cadrul Festivalului Baroc Timișoara, la Domul Romano-Catolic din Piața Unirii—2014
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

La fiecare sfârșit de săptămână de la finele lunii octombrie, Parcul Rozelor din Timișoara schimbă mireasma trandafirilor cu cea a strugurilor, stăpân devenind Bachus, care vine încărcat cu recolta de struguri și vin alb, rose, rubiniu ori negru din podgoriile Recașului, umplând ulcele și pahare cu licoarea dătătoare de veselie. Printre butoaiele pline cu tone de must dulce, tulburel zglobiu sau “bătrân” aromat, oaspeții pot degusta din bunătățile culinare tradiționale românești: brânzeturi, mititei, preparate din carne de porc și vită, dulciuri de casă și multă muzică.

O altă invitație câmpenească se repetă în fiecare an, de Ignat, în Muzeul Satului Bănățean, unde măcelari din Serbia, Ungaria și România se întrec în gătirea preparatelor din carne de porc sacrificat la fața locului. Spectatorii, copleșiți de miresmele mirodeniilor folosite de bucătari, așteaptă cu răbdare terminarea primelor porții de gulaș și papricaș aburind pentru a degusta pomana porcului și pot vedea “pe viu” cum porcii sunt transformați de maeștrii în delicatese culinare în șorici, jumări, lebăr, tobă, cârnați, sângerete sau caltaboși.

Muzeul Satului Bănățean
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

Balurile au fost și au rămas o tradiție pentru Banat până în zilele noastre, când se organizează frecvent. La începutul veacului al XVIII-lea, când plebea se întâlnea duminica și de sărbători la hore, reprezentanții înaltei societăți alegeau balurile, ai căror protagoniști erau mai cu seamă funcționarii și administratorii militari germani aduși de primul guvernator militar al Banatului, Claudius Florimund Mercy. Astfel, în clădirea Cazinoului Militar din Piața Libertății ființa Palatul contelui Saureau, iar în Sala mare se desfășurau celebrele baluri ale ofițerilor. Pentru a putea avea acces la un astfel de bal, trebuia să fi împlinit vârsta de 15 ani, iar pregătirea pentru conduită să fi început cu cel puțin un an înainte.

Mai târziu, pe la începutul secolului al XIX-lea, au apărut și alți muzicanți, mai laici. În cadrul balurilor lumii ortodoxe se asculta muzica specifică. Atunci au apărut și primele asociații de cântări și muzică sau de petrecere, care funcționau în fiecare cartier timișorean, din care făceau parte germani, maghiari, români, sârbi și evrei.

Istoricul Ion Hațegan spune în relatările sale că în 1875, când s-a deschis noua clădire a Teatrului și a Operei, a existat o nouă sală, “Reduta”, unde se desfășurau baluri. Sălile în care aveau loc aceste petreceri erau suficient de mari, cu un loc gol în mijloc pentru dans, cu sau fără bufet, dar, obligatoriu, cu băuturi nealcoolice, iar, de jur împrejur, erau amenajate scaune pentru familiile fetelor și ale băieților.

Secolul XX a venit peste lumea bună din Banat cu același tipic al balurilor, dar, după 1950, acestea și-au schimbat culoarea, devenind tot mai sărăcăcioase, mai proletare și mai rare. Balurile erau organizate pentru oamenii muncii, sâmbăta, pe la fabrici sau căminele culturale, pentru ca, mai apoi, după 1990, locul lor să fie luat de discoteci.

Pe urmele acestor tradiții, Timișoara de azi așteaptă turiști din întreaga lume la Balul Vienez (5 decembrie), o manifestare ce poartă marca înregistrată la Bruxelles și care se organizează sub Înaltul Patronaj al Ambasadei Austriei, fiind recunoscut la nivel internațional de Primăria din Viena și onorat prin participarea reprezentanților ambasadelor, a consulatelor, a familiilor regale, a instituțiilor locale și a investitorilor prezenți în România.

Prima ediție a balului vienez, organizat la Timișoara — 2012
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

Oana Selner, PR al evenimentului, dă asigurări că va fi o seară de neuitat, în cadrul căreia cei care cunosc la perfecție pașii nobilului dans vor putea evolua în foaierul Operei Naționale Române din Timișoara. “Scopul acestui proiect este de a sprijini Fundația Internațională ‘United Way Romania’, în beneficiul a circa 750 de copii, tineri și vârstnici din oraș. Pe lângă latura caritabilă, balul are și un scop educativ, deoarece inițiază copii și adolescenți în tainele dansului clasic și în muzica simfonică de bună calitate”, spune Oana Selner. Balul este cu atât mai fermecător, cu cât coincide cu Târgul de Crăciun din Piața Operei, organizat după modelul Praga-Viena și iluminat artistic în stil parizian.

Peste an, invitațiile rămân deschise la Balul Primăverii din luna aprilie, un bal mascat cu surprize, muzică, dans și concursuri, după moda franceză “Belle epoque”, organizat de Institutul Francez Timișoara.

Luna iulie aduce Festivalul Inimilor, conceput în ianuarie 1990 de autoritățile locale și lansat în luna iulie a aceluiași an, fiind prima manifestare profesionistă de folclor din România inclusă în calendarul anual al UNESCO. Evenimentul aduce în fiecare vară zeci de mii de spectatori din îndepărtatele Argentina, Peru sau Brazilia, până la Australia, Coreea și țări din Uniunea Europeană.

Festivalului Internațional al Inimilor — 2014
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

Festivalul Internațional de Jazz TM, organizat de Primăria Timișoara, a reușit să se impună încă de la prima ediție (iulie 2013) ca un adevărat regal bisat de public venit special din Austria, Germania, Anglia, Italia sau Ungaria, iar numele artiștilor sunt în fiecare seară de referință, de la Manu Delago și Kurt Elling, până la Ilhan Ersahin sau David Murray featuring Macy Gray.

Festivalul Internațional de Jazz TM — 2013
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

Serbările câmpenești rămân scene deschise multiculturalității și în septembrie, când Festivalul Internațional Plai umple de viață Muzeul Satului Bănățean, ale cărui poteci sunt transformate în alei culturale, artistice și meșteșugărești pe care se desfășoară activități de învățare interculturală, prin intermediul picturii, sculpturii, arhitecturii, gravurii, fotografiei, teatrului, filmului, literaturii, muzicii, cu invitați din Balcani, Orientul Apropiat, America de Sud, Europa.

Eveniment de aleasă ținută, Festivalul Internațional Timișoara Muzicală a cunoscut un asemenea un succes important, încât în ultimul timp are câte două ediții anuale, cea de primăvară (mai — iunie) susținut de Filarmonica Banatul, și cea de toamnă (octombrie — noiembrie) organizat de Opera Națională Română, sute de interpreți de pe trei continente dând publicului meloman tot ce poate fi mai frumos din spiritul uman. Între cele două ediții, Opera organizează la fiecare sfârșit de lună august serate lirice de excepție în cadrul Festivalului de operă, operetă și balet, în Parcul Rozelor, înregistrând record de public care depășește 20.000 de spectatori.

Festivalul de Opera și Opereta, organizat în Parcul Rozelor din Timișoara — 2010
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

Timișoara a reușit să se transforme în doar doi ani dintr-un oraș ușor monoton într-unul dinamic, în care săptămânal se poate ieși la o distracție pe gustul fiecăruia, pe lângă tumultoasele concerte pentru tineri putând alege diverse destinații culturale, pentru că municipalitatea este foarte interesată să atragă turiști din întreaga lume pentru a promova imaginea Timișoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

AGERPRES/(A, AS — autor: Otilia Halunga, editor: Cristian Anghelache)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva