Facebook Twitter Email

Ansamblul de arhitectură ”Pasajul Macca-Villacrosse” se află în sectorul 3 al Capitalei și face legătura între Calea Victoriei și Strada Lipscani. Amplasat pe locul fostului han ”Iancu Câmpineanu”, pasajul este clasat ca monument istoric cu codul B-II-a-A-19837.

Foto: (c) Alex MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Istoria pasajului începe în 1843, atunci când românul de origine catalană Xavier Villacrosse, arhitect-șef al Bucureștilor, între anii 1840-1850, s-a căsătorit cu Polixenia, una dintre fiicele dragomanului Petrache Serafim. Acesta, de meserie interpret oficial în țările din Orient, devenise proprietar al fostului han Câmpineanu. La căsătoria Polixeniei, Serafim i-a oferit acesteia clădirea hanului, ca zestre de nuntă. Hanul, ce a împrumutat numele mirelui, a funcționat ca atare până la realizarea pasajului.


Foto: (c) EUGEN ENACHESCU / AGERPRES ARHIVĂ

La sfârșitul secolului al XIX-lea, hanul Villacrosse este demolat, iar municipalitatea hotărăște construirea unui pasaj pietonal în mijlocul orașului, după modelul celor existente în marile orașe occidentale. Locul ales de edili a fost în vecinătatea Căii Victoriei și Lipscanului, două artere sufocate de aglomerația vremii. În acest sens, Primăria cumpără casele din zonă, dar nu și Hotelul ”Stadt Pesht”, proprietarul refuzând vânzarea acestuia. Arhitectul desemnat cu realizarea acestei lucrări nu a fost Xavier Villacrosse, așa cum s-ar putea crede la prima vedere, ci Felix Xenopol. Acesta din urmă se vede nevoit sa creeze un pasaj în formă de potcoavă, care să înconjoare hotelul rămas în mijloc. Astfel se explică existența celor două aripi din cadrul pasajului, de-a lungul celor două laturi ale hotelului.

Foto: (c) Alex MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Pasajul este acoperit cu sticlă galbenă, pentru a crea o atmosferă de intimitate, și este bogat ornamentat cu stucaturi, ornamente arhitectonice în relief. La intrarea dinspre strada Eugen Carada, este realizat un portal monumental. Rotonda de după intrare are un acoperiș cu vitraliu de sticlă.

Foto: (c) ROBERT GHEMENT / AGERPRES ARHIVĂ

Încă de la început, în pasaj se puteau găsi diferite magazine la parter, aici funcționând și unele instituții publice. Un exemplu, în acest sens, a fost Bursa de Valori București, care și-a avut primul sediu în Pasajul Macca-Villacrosse. La etaj, camerele puteau fi închiriate.

Ramura dinspre strada Lipscani a pasajului a fost numită ”Villacrosse” în amintirea arhitectului Xavier Villacrosse și a hanului omonim. A doua ramură poartă numele lui Mihalache Macca, cumnatul constructorului pasajului, Felix Xenopol.

Foto: (c) ROBERT GHEMENT / AGERPRES ARHIVĂ

Între anii 1950 și 1990, construcția a purtat numele de ”Pasajul Bijuteria”, după specificul magazinului aflat în vecinătate.

După 1990, pasajul și-a reluat numele inițial de Macca-Villacrosse. În prezent, aici există diferite restaurante, printre care un bar-restaurant cu teme egiptene, o cafenea și un bistro, un restaurant chinezesc, o bijuterie de lux, un amanet și un magazin numismatic.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva