Search
Facebook Twitter Email

Cea mai valoroasă resursă a județului Satu Mare o constituie apele termale. Județul este efectiv așezat pe o uriașă pungă de apă termală, la peste un km adâncime, benefică pentru sănătatea umană, iar după ce a început să fie exploatată cu eficiență, această resursă începe să adune tot mai mulți turiști în ultimii ani, după modernizarea unor zone de agrement.

Foto: (c) Gil PIETRAR / AGERPRES ARHIVĂ

Astfel, dacă până în urmă cu doi ani sătmărenii și maramureșenii mergeau la ștranduri în Ungaria, după deschiderea celui mai mare aqua park din regiune, încep să apară la Satu Mare turiști din Ungaria sau Ucraina.
Cea mai renumită stațiune este cea din Tășnad, care adună peste 300.000 turiști într-un an, cei mai mulți veniți din județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Sălaj. Stațiunea nu are un istoric foarte vechi, dar s-a dezvoltat constant și cu ajutorul fondurilor europene s-a transformat într-o stațiune demnă de secolul XXI. Ștrandul a fost înființat în 1978 când, în urma unor prospecțiuni geologice intense efectuate pentru descoperirea hidrocarburilor, o sondă la adâncimea de 1.354 m, a depistat un acvifer termal, cu ape mineralizate, având temperaturi de peste 72°C. Imediat a fost creată o zonă de agrement, din categoria turismului de cură și agrement balnear, asemenea stațiunilor Băile Felix și 1 Mai. Zona s-a extins tot mai mult, au fost construite căsuțe pentru camping, iar după Revoluție localnicii au început să găzduiască turiști în propriile locuințe, să amenajeze primele pensiuni. Acestea s-au dezvoltat treptat, îndeosebi după 1995, când stațiunea s-a transformat într-un complex turistic grupând aproape 300 locuri cazare aparținând unor instituții sau persoane particulare. Acum sunt peste 1.200 de locuri de cazare, atât la micile pensiuni amenajate în gospodării, cât și la hoteluri moderne, cu piscine interioare, masaje și tratamente.

Apa termală din stațiunea Tășnad este caracterizată de o serie de proprietăți fizico-chimice, recunoscute prin buletine de analiză din anul 2007 realizate de către Institutul Național de Recuperare, Medicina Fizică și Balneoclimatologie. Apa de aici are valențe terapeutice și inclusiv balneare și este recomandată pentru utilizare reumatismale degenerative, reumatismale abarticulare, neurologice periferice cronice, ginecologice cronice, afecțiuni posttraumatice, boli profesionale, endocrine, boli de metabolism. Bolile reumatismale degenerative sunt cunoscute în general ca artroze, având diverse forme clinice: spondiloze (cervicale, dorsale, lombare), coxartroza, gonartroza, artrozele mâinilor și picioarelor.

Ștrandul din Tășnad are cinci bazine pentru adulți și unul pentru copii, toate funcționând cu apă termală de peste 35 grade Celsius. Din anul 2010 stațiunea balneoclimaterică fost inclusă în circuitul de tratament pentru pensionari, aceștia putând obține bilete de tratament prin Casele Județene de Pensii.

Un alt obiectiv important este complexul Aqua Star din municipiul Satu Mare, deschis în 2013 în urma unei investiții de 48 milioane lei, prin Programul Operațional Regional. Situat lângă pădurea Noroieni, Aqua Star este deschis tot timpul anului, are 9 bazine, din care cinci piscine exterioare și patru interioare cu destinații diferite, oferind totodată servicii precum saune, hidromasaj, bazin cu apă, hidroterapie, kinetoterapie, masaj, o zonă de divertisment sportiv și spații de joacă pentru copii. Aquaparkul are o capacitatea de 2.000 de persoane/zi în sezonul estival și circa 500 persoane/zi în extra sezon.

În 2012 a fost redeschis ștrandul din municipiul Satu Mare, care a fost concesionat în 2008 unei societăți pe o perioadă de 49 de ani. Lucrările trebuiau să înceapă în 2009 însă din cauza unor probleme au fost amânate și de abia în 2012 s-a concretizat acest lucru. Firma a investit 7 milioane de euro în cele șapte bazine, însă hotelul și baza de tratament cuprinse în contractul de concesionare nu au mai fost realizate.

De asemenea, mai sunt mici ștranduri cu apă termală la Acâș, Mihăieni și Carei, în vreme ce două stațiuni renumite în secolul XIX, Băile Tarna Mare și Băile Beltiug, s-au distrus. Apa minerală de la Tarna Mare, feroasă, clorurată, carbogazoasă și sulfuroasă a fost folosită atât pentru cure interne cât și pentru băi, au fost tratate boli ale stomacului și ficatului, dar și reumatisme. Pe vremuri, la stațiune se tratau turiști din Ungaria, Austria, Polonia, Slovacia.

Stațiunea din Beltiug a fost înființată în anul 1736, la scurt timp după colonizarea șvabilor, aceasta fiind renumită la începutul secolului trecut pentru apele termale și minerale. Potrivit medicilor, apele minerale din zonă, folosite sub formă de băi calde, au efecte curative în tratarea bolilor reumatismale, degenerative, articulare și a afecțiunilor ginecologice. În prezent băile sunt nefuncționale. Consiliul Județean a început după 1990 refacerea zonei turistice, s-au investit bani în bazine, într-un hotel care n-a mai fost terminat, iar acum un alt proiect de relansare a stațiunii așteaptă finanțare.

Autoritățile au mai discutat în ultimii ani despre încălzirea Spitalului Județean Satu Mare pe baza apei termale, după un modelul care funcționează în apropiere în Ungaria, însă nu s-a materializat nimic. Vecinii maghiari au demonstrat că această resursă, atâta timp cât este utilizată eficient, poate fi ajuta la dezvoltarea comunităților locale, sau poate reduce substanțial costurile cu încălzirea unor instituții publice.

AGERPRES/(AS — autor: Gheorghe Pietrar, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva