Facebook Twitter Email

Un tunel în lungime de 54 de metri, pe interiorul căruia sunt pictați 365 de sfinți din calendarul ortodox, pentru fiecare zi din an, reprezintă una dintre atracțiile stațiunii montane Straja, din Valea Jiului.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES ARHIVĂ

Cunoscută pentru calitatea pârtiilor de schi, stațiunea Straja este un loc plin de surprize pentru călătorul care alege să urce în Masivul Vâlcan, pe drumul județean care pleacă din Lupeni și ajunge la altitudinea de 1.440 de metri.

O cruce din metal, ctitorită de Exploatarea Minieră Lupeni și ridicată de creștinul Emil Părău în anul 1996, veghează asupra ținutului. Comparabilă cu cea din Caraiman, crucea din Straja are o înălțime de 18,6 metri și o anvergură de 9 metri, fiind situată pe un mic deal, în imediata apropiere a unui schit din lemn construit în același an.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES ARHIVĂ

Bisericuța din lemn poartă hramul Sfinților Apostoli Constantin și Elena și a devenit, alături de cruce și un calendar pictat, unul dintre simbolurile stațiunii, mai ales că este foarte frumoasă. Aici este locul unde se organizează slujbe la sărbătorile de peste an, cel mai mare eveniment fiind legat de Vinerea Mare, atunci când este depusă crucea din lemn de paltin ce este purtată pe umeri de credincioși cale de peste 10 kilometri, pe Drumul Crucii, de la Lupeni, la Straja.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES ARHIVĂ

Ninsorile mari din timpul iernii, viscolul care suflă cu putere și troienește zăpada, dădeau însă suficient de furcă celor care se ocupau de bisericuța din lemn și care și-au dorit ca oamenii să poată ajunge oricând la acest lăcaș de rugăciune. Așa s-a înfiripat ideea construirii unei tunel care să facă legătura între drumul principal din stațiunea Straja și bisericuța din lemn. Lucrările de construcție ale tunelului s-au încheiat în anul 2006, iar ceea ce a rezultat din mâinile meșterilor a luat forma unui calendar special, unic în România.

“În Straja este foarte multă zăpadă și tot timpul se ajungea destul de greu la schit. De aceea, am zis să facem acest tunel până la schitul Straja. Și ca să dăinuiască în veci, l-am făcut din beton. După aceea, în timp ce mă uitam la un calendar ortodox, am zis că noi, ortodocșii, avem în fiecare zi câte un sfânt. Așa mi-a venit ideea ca în acest tunel să pictăm tot calendarul ortodox, de fapt, să fie un calendar ortodox în imagini”, spune Emil Părău, cel care a finanțat integral construcția schitului și a tunelului.

A durat aproape doi ani până când pictura interioară a fost gata. Calendarul ortodox pictat pe interiorul tunelului începe cu data de 1 septembrie, urmând astfel cutuma anului bisericesc. Lunile anului ocupă partea stângă a tunelului, de la intrare spre curtea interioară a bisericii, iar pe tavan sunt pictate scene din Vechiul și Noul Testament. Pe partea dreaptă sunt reprezentate 12 prăznicare ortodoxe, alături de cele 10 porunci creștine.

O candelă este veșnic aprinsă în acest tunel și este mutată în fiecare zi în fața icoanei sfântului care marchează data curentă din calendar.

Oamenii apreciază acest inedit tunel al sfinților. Intră în tunel pe o poartă mare din lemn vopsită în alb, își caută ziua de naștere și apoi văd chipul sfântului din acea zi, așa după cum este trecut el în calendarul ortodox. După câteva minute își aduc aminte de cei apropiați, din familie sau de prieteni, și le caută zilele de naștere în orânduirea lor creștină.

Foto: (c) Sorin BLADA / AGERPRES ARHIVĂ

“Eu cred că pe lângă lucrurile lumești pe care facem atunci când venim într-o stațiune, ar trebui să ne apropiem și de Dumnezeu. Aici sunt pictate icoane, scene biblice. Imaginile completează, întotdeauna, ceea ce știm noi despre religie, iar icoana este poarta către Dumnezeu”, a explicat părintele Valentin, împreună cu care am vizitat tunelul celor 365 de sfinți.

“Turiștii apreciază foarte mult acest tunel și schitul de aici, din Straja. E un loc unde își găsesc liniștea sufletească. Pot să vă spun că o dată cu apariția acestui schit, numărul turiștilor a crescut foarte mult. Poate că la acest aspect a contribuit și apariția schitului, pentru că omul, pe lângă faptul că vine la Straja să schieze sau să se relaxeze în timpul anului, aici poate să se și reculeagă. Pot să vă spun că aproximativ 90 la sută dintre cei care vin în Straja trec și prin acest tunel și merg la schit pentru a spune o rugăciune”, a adăugat Emil Părău.

Există și o poveste legată de tunelul, schitul și Crucea Eroilor din Straja. În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinții Constantin și Elena, un turist a aprins lumina într-o încăpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de către unul dintre turiști, dar după numai două săptămâni fenomenul s-a repetat. Becul acela poate fi văzut la schitul Straja, iar interpretarea dată atunci de un călugăr a fost legată de cei opt sute de ostași care au murit în zonă în Primul Război Mondial.

Așa a fost construită Crucea Eroilor în memoria militarilor români, după care a fost ridicat schitul din lemn și, mai apoi, tunelul celor 365 de sfinți. Se spune că din luna octombrie a anului 1996, de când a fost ridicată Crucea și până în prezent, niciun turist nu și-a pierdut viața în Straja.

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Blada, editor: Cristian Anghelache)

Etichete:
Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva