Search
Facebook Twitter Email

Cine oare nu s-a visat, măcar odată, în copilărie, companion al miticului căpitan Nemo sau scafandru la bordul lui Nautilus, în explorarea tainelor civilizațiilor ascunse ale oceanului planetar, răsfoind cu emoție romanele lui Jules Verne ‘Douăzeci de mii de leghe sub mări’ sau ‘Insula Misterioasă’? Sau care român nu aștepta cu frenezie, la televizor, expedițiile subacvatice ale oceanologului Jacques-Yves Cousteau și echipajului navei Calypso, în căutarea perpetuă a Atlantidei, chiar și pe țărmurile vestice ale Pontului Euxin, la gurile străbunului Danubius ?

Foto: (c) Luisiana BÎGEA / AGERPRES FOTO

Iată însă că din vara anului viitor incursiunile submerse la situri arheologice de pe platoul continental dobrogean al Mării Neagre, atât cât se întinde el pe litoralul românesc și bulgăresc, vor fi accesibile turiștilor, iubitorii de mare și istorie, grație proiectului HERAS — ‘Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’, inițiat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Clubul de Scufundări Subacvatice Respiro, Muzeul de Istorie Cavarna și Institutul de Oceanologie din Varna, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România — Bulgaria 2007-2013 și finanțat cu peste 1, 4 milioane de euro.

Coordonatorul proiectului HERAS, conf. dr. Glicherie Caraivan, mărturisește că asistăm, de fapt, la încununarea visului de la începutul anilor ’60, al pionierului arheologiei subacvatice în România, comandorului Constantin Scarlat, cel căruia îi datorăm și prima hartă a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre. ‘HERAS este un proiect interdisciplinar geo-arheologic prin care se vor studia siturile arheologice din bazinul de vest al Mării Negre ce urmează a fi introduse în patrimoniul cultural. În fapt, obiectivul principal îl reprezintă indentificarea unor ținte localizate până acum din observațiile primare, chiar empirice, ale unor martori precum pescarii spre exemplu, întocmirea hărților și promovarea ulterioară a acestora ca obiective de interes patrimonial subacvatic, ce vor fi oferite celor care caută turismul de aventură, scufundătorilor. Vizitarea acestor situri poate avea atât scop științific, cât și de agrement, de palmares — pentru unii dintre scufundători sau de vizualizare a obiectivelor de patrimoniu’, spune Glicherie Caraivan.

Harta incursiunilor submerse la situri arheologice de pe platoul continental dobrogean al Marii Neagre, atât cât se întinde el pe litoralul românesc și bulgăresc, ce vor fi accesibile turiștilor, iubitorilor de mare și istorie, grație proiectului HERAS — ‘Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’
Foto: (c) DAN MIHAESCU/ AGERPRES FLUX

Cea mai mare a proiectului constă în derularea campaniilor de teren, ceea ce incumbă cam 90% din munca specialiștilor români și bulgari. Și ca să înțelegem mai bine ce înseamnă această muncă, să facem referință doar la faptul că opinia generală a arheologilor și cercetătorilor marini, până la lansarea acestui demers, era că patrimoniul cultural submers este cunoscut, localizat și cercetat în procent de maxim 5%, în zona litoralului româno-bulgar.

La rândul său, dr. Constantin Chera, cercetător al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, din Constanța opinează că în prima etapă, munca echipei HERAS, de culegere a informațiilor, de catagrafiere și cartografiere, a început din zonele cele mai nordice ale litoralului românesc, acolo unde se știe că au fost așezări omenești din cele mai vechi timpuri. ‘Și este cazul Cetății Histria — unde există un veritabil oraș imers, la Corbu-pe plajă, unde investigațiile magnetometrice și electrometrice ne indică continuitatea siturilor pe linia țărmului, la Năvodari, pe Insula Ostrov de pe Lacul Tașaul unde este o așezare inundată ce datează din preistorie, la Tomis — cartiere ale cetății ce se află sub nivelul mării, ca și la Callatis, la Tuzla, 23 August, la Eforie și dincolo de frontieră, începând de la Durankulak unde se află prima așezare umană, din lume, construită din piatră, de către oameni’ — subliniază Chera. Dar cât de mult vor fi extinse cercetările pe platoul continental al Mării Negre? ‘Până la izobata de 40 de metri, adică până unde pot ajunge scafandri autonomi experimentați. Facem investigații electromagnetice și de magnetografie cu aparatură de geofizică, cu sonar lateral, ROV și chiar un submarin — utilizat de colegii bulgari. Pornim de la circa 1000 de posibile ținte semnalate de pescari ca așa zise ?agățători’ — acestea fiind primele indicii că în zonele respective există potențiale obiecte de interes pentru arheologia submarină, epave de nave, avioane sau zone antice de locuire. Apoi mai sunt și zonele cavernicole, mai puține pe teritoriul românesc, mai multe la bulgari care pot fi de interes pentru pasionații de scufundări, și acestea reprezentând premise pentru un turism de aventură’ — a conchis dr. Glicherie Caraivan.

Și pentru că cercetătorii sunt de regulă oameni chibzuiți și principalul comandament al muncii lor este punerea în valoare a comorilor de patrimoniu și mai ales prezervarea siturilor identificate, proiectul HERAS are și o importantă componentă de formare a ghizilor ce vor fi autorizați să lucreze cu viitoarea ‘hartă a comorilor’ submarine care este întocmită acum. ‘În România sunt în evidențele oficiale cam vreo 20 de cluburi de scufundători și pentru că magia comorilor subacvatice naște întotdeauna pasiuni — uneori chiar periculoase, am gândit acest proiect și cu o latură formativă și astfel pregătim și atestăm scufundători care vor avea acces la harta siturilor de patrimoniu imers și care vor fi singurii autorizați să asiste amatorii de turism de aventură la imersiunile de la situri. Ei parcurg un instructaj de arheologie submarină, de legislație de patrimoniu național protejat și aprofundează un ghid de bune practici astfel că după susținerea examenului de atestare vor fi singurii ce vor avea responsabilitatea vizitării acestor obiective, alături de cei care practică turismul subacvatic, de agrement’, a explicat Caraivan.

Intenția autorităților este ca la final, Proiectul HERAS — ‘Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’ să poată fi interconectat unui circuit de agrement turistic pe litoralul Mării Negre ce combină evenimente sau obiective de relevanță culturală, religioasă, folclorică, festivaluri, situri arheologice terestre sau muzee din România și Bulgaria, inclusiv realizarea unei expoziții permanente cu descoperiri arheologice, artefacte și metode de investigare obținute în urma derulării acestui proiect.

Acest lucru îl reliefează, de altfel, și președintele Societății de Scufundări Subacvatice RESPIRO, Mircea Popa, care opinează că cea mai importantă latură a acestui proiect rezidă în conservarea, restaurarea, catalogarea artefactelor și analizarea rezultatelor de către specialiști, datele obținute urmând a fi prezentate în publicațiile științifice și informative precum și în expoziții tematice organizate cu materialul colectat de la fiecare sit arheologic (de exemplu zona Tomis) sau de la mai multe situri arheologice în funcție de o temă specifică, cum ar fi rutele maritime comerciale din bazinul Mării Negre, spre exemplu.

‘HERAS este un proiect comun între oamenii de știință români și bulgari, în care ne propunem să investigăm platoul de vest a Marii Negre de la Dunăre până la Capul Kaliakra. Obiectivele proiectului sunt de a descoperi, conserva și promova patrimoniul arheologic subacvatic din această regiune. Zeci, poate sute de epave și situri arheologice așteaptă să fie explorate. Pornind de la siturile din perioada elenă și romană și până la epavele moderne, această zona nu a fost niciodată explorată într-o manieră științifică și exhaustivă. Ca mod de abordare a problematicii, etica proiectului HERAS constă în analizarea arhivelor și a documentelor vechi, în scopul de a determina locații probabile ale vestigiilor arheologice. În acest scop folosim tehnologii nonintruzive pentru cartarea siturilor iar lucrările arheologice se realizează la cele mai înalte standarde, folosind baze de date specifice, inventariere arheologică, desene, cartografiere, fotografiere, filmare și analiză fotogrametrică’, a declarat, pentru AGERPRES, Mircea Popa.

AGERPRES/ (AS — autor: Dan Mihăescu, editor: Adrian Drăguț)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva