Facebook Twitter Email
  • Pe traseul "Drumul vulcanilor" din Geoparcul Dinozaurilor "Țara Hațegului"
  • Yahoo News/Andreea Dogar – Pe traseul “Drumul vulcanilor” din Geoparcul Dinozaurilor “Țara Hațegului”

Alături de Maramureș sau de Bucovina, Țara Hațegului este una dintre cele frumoase regiuni din România. Dacă în primele două regiuni turismul s-a dezvoltat deja foarte mult, Țara Hațegului a rămas, până acum, mai departe de turismul de masă, cel organizat de agenții și de tour operatori. 

Din acest motiv în Țara Hațegului, o regiune înconjurată trei mari grupe de munți – Parâng, Retezat și Poiana Ruscă – este încă posibil să dați peste sate fabuloase care nu au nicio pensiune. Prin urmare, dacă vreți să petreceți mai mult timp în zonă, va trebui să vă cazați la săteni sau să stați la cort.

Probabil că pentru vizitatorii care ajung aici este mult bine că pot vedea în liniște toate aceste obiective turistice – de la situri arheologice și mici biserici de piatră vechi de secole până la peisajele minunate din munți – fără să dea peste grupuri mari de turiști. Pe de altă parte, comunitățile locale ar avea mult de câștigat dacă mai mulțituriști și-ar petrece vacanțele în zonă.

Până să ajungeți acolo, Yahoo News România vă poartă cu ajutorul imaginilor într-o călătorie prin câteva dintre cele mai frumoase sate din Țara Hațegului. Dacă ați ajuns deja acolo vă invităm să ne împărtășiți povești de călătorie în secțiunea de comentarii.

1. Satul Densuș din comuna cu același nume se află în județul Hunedoara, la poalele Munților Poiana Ruscă.

Localitatea și împrejurimile sale merită să fie vizitate fără grabă, așa că cel mai bine ar fi să petreceți mai multe zile în Densuș. Este puțin probabil să vă plictisiți în satul hațegan deoarece are destul de multe obiective turistice, de la cele cultural-istorice la peisajele minunate și traseele pentru drumeții în natură.

Biserica de piatră “Sfântul Nicolae” din Densuș este una dintre cele mai vechi biserici din România. Forma din prezent datează din secolul al XIII-lea, dar cercetările arheologice realizate în anii 1961-1963 au stabilit că partea inferioară a pereților naosului și ai altarului aparțin secolului al X-lea, se arată pe site-ul Direcției Județene pentru Cultură Hunedoara.

Construită din pietre romane fasonate aduse de la ruinele orașului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, lăcașul de cult are o înfățișare destul de ciudată, atipică pentru o biserică.

Potrivit informațiilor publicate de administrația Geoparcului Dinozaurilor “Țara Hațegului”, biserica este un amestec de stiluri și materiale: unele ferestre sunt, de fapt, bucăți tubulare (racorduri) de canalizare romană, zidurile bisericii sunt sprijinite de coloane, în altar se află un capac de sarcofag, pietrele masive din ziduri păstrează cioplituri antice, iar pe acoperișul bisericii se află câțiva lei, vechi statui romane aduse pentru a înfrumuseța lăcașul de cult construit în evul mediu.

În interiorul bisericii se află o icoană interesantă în care Hristos este îmbrăcat în costum popular românesc. Din anul 1991 biserica se află pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.

Dincolo de casele tradiționale din lemn, de gospodăriile sătenilor și de drumurile pe care veți întâlni cai superbi sau vaci care se întorc seara la grajd însoțite de sunetul tălăngilor atârnate la gât, Densuș merită să fie vizitat și pentru traseul „Drumul vulcanilor” din Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”.

Insula tropicală de acum 70 de milioane de ani

Traseul este destul de ușor și nu durează mai mult de o oră dus-întors. „Drumul vulcanilor” pleacă din satul Densuș și urcă până în vârful unui deal, unde veți avea o panoramă superbă asupra localității, a munților și a dealurilor din jur.

În urmă cu 70 de milioane de ani, zona muntoasă de astăzi era un fund de mare. Pe-atunci, Țara Hațegului de astăzi făcea parte dintr-o insulă tropicală înconjurată de apa Oceanului Tethys. Se pare că insula avea aproximativ 80.000 de kilometri pătrați.

Pe versantul de nord, Dealul vulcanilor este acoperit de o pădure de fag și carpen în care veți descoperi un arbore impresionant, cu trunchiul foarte gros, plin de noduri și de încâlcituri: este un fag secular.

Poteca domoală urcă până în vârful dealului, unde se încheie cu o priveliște minunată asupra satelor Densuș și Ștei, întinse de-a parte și de alta a șoselei.

În satul Densuș s-au păstrat și urmele erupțiilor vulcanice de la sfârșitul Cretacicului (perioadă cuprinsă între 145 – 65 de milioane de ani î.Hr.), iar dacă sosiți în localitate veți avea ocazia de a vedea cum arată o bombă vulcanică. Prinse în maluri de pământ, aceste bombe vulcanice sunt fragmente de lavă sau roci rupte din coșul vulcanic în timpul exploziei, care au fost aruncate în aer. Acum, ele sunt captive în scoarță.

În vârful Dealului vulcanilor din satul Densuș. Foto: Andreea Dogar
Biserica de piatră din satul Densuș. Foto: Andreea Dogar
Bombele vulcanice, urme vechi de zeci de milioane de ani. Foto: Andreea Dogar
Pe Drumul vulcanilor din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Foto: Andreea Dogar

 

 

Pe Drumul vulcanilor din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Foto: Andreea Dogar

 

 

Fag secular pe Drumul vulcanilor din Geoparcul Dinozaurilor. Foto: Andreea Dogar

 

 

Pe Drumul vulcanilor din Geoparcul Dinozaurilor. Foto: Andreea Dogar

 

 

Traseul Drumul vulcanilor se termină în vârful unui deal. Foto: Andreea Dogar

 

 

Traseul Drumul vulcanilor se termină în vârful unui deal. Foto: Andreea Dogar

 

 

Pe Drumul vulcanilor din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Foto: Andreea Dogar

 

 

Arhitectura bisericii de piatră din Densuș (detaliu). Foto: Andreea Dogar

 

 

Arhitectura bisericii de piatră din Densuș (detaliu). Foto: Andreea Dogar

 

 

Turnul care se ridică deasupra altarului bisericii din Densuș. Foto: Andreea Dogar

 

 

Arhitectura bisericii de piatră din Densuș (detaliu). Foto: Andreea Dogar

 

 

În satul hațegan Densuș din județul Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

 

În satul hațegan Densuș din județul Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

 

În satul hațegan Densuș din județul Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

 

Casă tradițională în satul hațegan Densuș din județul Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

2.  Comuna Sarmizegetusa

Mai puțin faimos decât capitala dacică Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei, fostul oraș construit de romani cu scopul de a deveni capitala noii provincii Dacia ar trebui să facă parte dintr-o călătorie în Țara Hațegului.

Numele complet al orașului ridicat de romani era Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa și a fost construit la 40 de kilometri distanță de capitala dacică din munți. Astăzi, localitatea poartă numele de Sarmizegetusa și adăpostește un sit arheologic și un muzeu.

Fără un ghid, situl este destul de dificil de descifrat și s-ar putea să vă fie destul de greu să deosebiți ruinele templelor de cele ale sanctuarelor sau de ale forumurilor. Însă puteți încerca să găsiți la muzeul din localitate o persoană care să vă însoțească și să vă ghideze prin situl arheologic. Una dintre cele mai interesante construcții păstrate este amfiteatrul.

Situl arheologic din comuna Sarmizegetusa. Foto: Andreea Dogar
Situl arheologic din comuna Sarmizegetusa. Foto: Andreea Dogar
Comuna Sarmizegetusa se află pe locul fostului oraș roman. Foto: Andreea Dogar

 

 

Ruinele orașului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

 

Soarele apune după un deal în comuna Sarmizegetusa. Foto: Andreea Dogar

 

 

Ruinele orașului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

3. Satul Suseni din comuna Râu de Mori

În satul hunedorean Suseni se află o superbă biserică din piatră ridicată pe o colină care se înalță lângă drumul principal care taie satul în două. Micul lăcaș de cult a fost construit în secolul al XIV-lea de către familia nobiliară Kendeffy (Cândea).

Precum biserica din Densuș, și aceasta are o înfățișare destul de ciudată deoarece seamănă mai degrabă cu o fortăreață. Singura turlă a bisericii este, de fapt, un turn fortificat prevăzut cu mortiere (deschizături înguste în zid prin care se putea trage cu arma). În vechime, turnul făcea parte dintr-un sistem defensiv menit să protejeze Cetatea Colț, care se află în apropiere.

Pentru a ajunge la cetate trebuie să porninți într-o drumeție de aproximativ o jumătate de oră (o oră dus-întors). Drumul pleacă din satul Suseni și vă aduce la cetate după un traseu minunat prin pădure. Cetatea Colț, ridicată pe un colț de stâncă deasupra văii Râușorului (la intrarea în defileul Râușorului), este cunoscută mai ales deoarece despre ea se spune că l-a inspirat pe Jules Verne să scrie romanul „Castelul din Carpați”. Ceea ce se știe cu siguranță despre cetate, din care astăzi au mai rămas doar niște ruine, este că a fost ridicată în secolele XIV-XV de aceeași familie Kendeffy.

Biserica de piatră din satul Suseni. Foto: Andreea Dogar
Cetatea Colț, ridicată pe un pinten stâncos. Foto: Andreea Dogar
Împrejurimile satului hațegan Suseni sunt și ele superbe. Foto: Andreea Dogar
Drumul prin pădure care urcă din Suseni la Cetatea Colț. Foto: Andreea Dogar

 

 

Împrejurimile satului hațegan Suseni, din județul Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

4. Satul Mălăiești din comuna Sălașu de Sus

Micul sat Mălăiești are numai 145 de locuitori, dar merită să fie vizitat în cadrul unui tur al Țării Hațegului. Aici a fost construit, la sfârșitul secolului al XIV-lea, un donjonul ale cărui ruine pot fi văzute și astăzi.

Donjonul (turnul principal al unei fortificații) era înconjurat de o incintă inelară din piatră de râu. Construcția a fost ridicată de către cnejii din Sălașu de Sus (familia Sărăcin) și a funcționat până în secolul al XVII-lea.

Turnul de apărare din satul Mălăiești, județul Hunedoara. Foto: Andreea Dogar
Turnul din apropierea satului hațegan Mălăiești. Foto: Andreea Dogar
Interiorul fostului turn de apărare din Mălăiești, azi în ruină. Foto: Andreea Dogar

 

 

Câmp cultivat în apropierea satului hațegan Mălăiești. Foto: Andreea Dogar

 

5. Satul Ostrov din comuna Râu de Mori

Ostrov este un alt sat hațegan fermecător. Are 360 de locuitori, case tradiționale și o mică biserică văruită în alb, construită în secolul al XIV-lea de cnejii locali. Biserica, fostă capelă de curte, se numără printre cele mai vechi monumente de zid românești păstrate în Transilvania și se află pe lista monumentelor istorice.

La fel de frumoase sunt împrejurimile satului Ostrov: dacă ajungeți în zonă, vizitați și barajul de pe Lacul Ostrov, aflat imediat în apropierea localității. Priveliștea care se deschide spre munți de la înălțimea barajului este superbă.

Câmp cu maci în apropierea satului hațegan Ostrov. Foto: Andreea Dogar
Barajul Ostrov se află în apropierea satului cu același nume. Foto: Andreea Dogar
Sătenii își așteaptă vacile care pe seară se întorc de la păscut. Foto: Andreea Dogar
Biserica din Ostrov datează din secolul al XIV-lea. Foto: Andreea Dogar
Împrejurimile satului hațegan Ostrov, din județul Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

 

Împrejurimile satului hațegan Ostrov, din județul Hunedoara. Foto: Andreea Dogar

 

6. Satul Răchitova

Satul Răchitova din comuna cu același nume adăpostește ruinele unui vechi turn ridicat în secolul al XIV-lea pe moșia familiei de cneji Mușina de la Densuș. Turnul – astăzi ruinat, dar nu lipsit de farmec – se înalță pe o colină de lângă sat. Drumul până în vârf este foarte ușor, iar odată ajunși sus veți avea o panoramă grozavă asupra satului. În trecut, turnul din Răchitova era înconjurat de fortificații din pământ și era folosit pentru a supraveghea împrejurimile.

Turnul din vârful colinei din satul hațegan Răchitova. Foto: Andreea Dogar
Satul hațegan Răchitova văzut de pe o colină. Foto: Andreea Dogar

 

7. Satul Râu Alb din comuna Sălașu de Sus

Satul Râu Alb (183 de locuitori, conform datelor de la recensământul din 2011), nu are obiective turistice faimoase precum alte localități din Țara Hațegului (se mai păstrează doar turnul unei vechi biserici ruinate acum), dar localitatea liniștită și împrejurimile sale sunt perfecte pentru cei care vin aici ca să se odihnească. Vă puteți caza la săteni sau puteți sta la cort.

Case tradiționale în satul Râu Alb din comuna Sălașu de Sus. Foto: Andreea Dogar
Satul hațegan Râu Alb din comuna Sălașu de Sus. Foto: Andreea Dogar
Râul care trece prin satul Râu Alb din comuna Sălașu de Sus. Foto: Andreea Dogar
Câmpuri cultivate în apropierea satului Râu Alb. Foto: Andreea Dogar
Câmpuri cultivate în apropierea satului Râu Alb. Foto: Andreea Dogar
Pe înserat, vacile se întorc în gospodării (satul Râu Alb). Foto: Andreea Dogar
Câmpuri cultivate în apropiere de satul Râu Alb. Foto: Andreea Dogar

De Andreea Dogar | Yahoo News 

Sursa: yahoo
Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva