Search
Facebook Twitter Email

Cine nu a auzit de uriaşii Strâmbă-Lemne şi Sfarmă-Piatră? Multe poveşti ne vorbesc despre ei. Erau atât de mari şi de puternici, încât unul lua un copac gros şi îl îndoia în mâini de parcă ar fi fost de cauciuc, iar celălalt strângea piatra în pumni şi o făcea pulbere.

Mulţi dintre bunicii voştri au aflat din bătrâni că uriaşii ar fi trăit pe pământ înaintea oamenilor.

Uriaşii erau mari de tot, cu ochii cât dovlecii şi dinţii cât fiarele plugului. Păşeau de pe un munte pe altul, făcând să se cutremure pământul. Pe lângă ei, oamenii erau ca muştele. O fetiţă de uriaş a găsit un ţăran care îşi ara pământul cu boii lui şi l-a luat în palmă, cu boi cu tot, şi l-a dus la părinţii ei. Aceştia au sfătuit-o să nu îl rănească şi să îl ducă la locul lui, căci este om şi va trăi mult timp după ce ei nu vor mai fi.

Uriaşii din Ţara Haţegului

În Ţara Haţegului, o frumoasă depresiune montană situată între Petroşani şi Deva, oamenii şi acum vorbesc despre uriaşi. Cică o fată de uriaş a făcut cetatea de la Deva; sora ei ridica alta pe vârful muntelui Retezat. Pentru că cea de pe Retezat era mai frumoasă, fata de la Deva a aruncat cu un fier de plug, stricând şi cetatea, retezând şi vârful muntelui. De aceea, muntele s-ar numi Retezat. Şi mai spun oamenii că, primăvara, apele au tot dezgolit, din când în când, oase mari, de uriaşi.

Mulţi cred că legendele şi poveştile au un sâmbure de adevăr. Acum o sută de ani, un baron ungur din Ţara Haţegului, Franz Nopcsa, a avut curiozitatea să cerceteze oasele de uriaşi pe care le găsiseră ţăranii. El studiase ştiinţele naturale la Viena şi şi-a dat seama imediat că oasele aparţinuseră unor dinozauri. Aşa s-a descoperit că „uriaşii“ erau, de fapt, dinozauri.

Dinozauri pitici

Cercetătorii de la Facultatea de Geologie din Bucureşti au studiat mai mulţi ani locurile în care apăreau oasele şi au găsit cuiburi cu ouă de dinozauri. Peste ele căzuse, în timpul unei ploi mari, un mal de pământ. Puii s-au sufocat şi nu au mai putut să iasă din ou şi au murit. Dar mâlul care i-a acoperit i-a ferit de descompunere şi ouăle cu pui s-au transformat în fosile.

Apoi, oamenii de ştiinţă au descoperit că aceşti dinozauri erau pitici, foarte mici în comparaţie cu alţi dinozauri. Asta pentru că, pe vremea lor, Ţara Haţegului nu era o depresiune înconjurată de munţi, ca acum, ci o insulă înconjurată de ape calde, tropicale, şi apărată de bariere de corali. Dinozaurii de aici aveau mai puţină hrană decât alţii şi de aceea au rămas mici.

Primul geoparc din România

Paleontologii şi geologii de la Facultatea de Geologie din Bucureşti au hotărât să protejeze locurile în care s-au găsit dinozauri de stricăciunile făcute de oamenii neştiutori. De aceea, au înfiinţat în Ţara Haţegului primul geoparc din România, recunoscut şi în Europa. Specialiştii le-au explicat sătenilor că locurile cu dinozauri, bisericile şi ruinele romane sunt o bogăţie a lor, pe care trebuie să o păstreze şi să şi-o pună în valoare. Pentru copii, au fost făcute manuale speciale, din care să afle în ce mediu natural trăiesc, ce tradiţii şi obiceiuri valoroase moştenesc şi cum le pot folosi pentru dezvoltarea durabilă a locurilor în care s-au născut.

▲ Ştiaţi că…?

În legendele noastre, mai apar nişte oameni ciudaţi, de data aceasta foarte mici? Ei se numesc blajini sau rohmani. Uriaşii se tot împiedicau de munţi şi nu puteau face treabă. Apoi, Dumnezeu i-a făcut pe blajini, oameni foarte blânzi şi credincioşi, dar prea mici: doisprezece abia ridicau un ou. Aşa că Dumnezeu i-a lăsat pe uriaşii cei răi să piară, pe blajini i-a mutat în lumea cealaltă şi i-a făcut pe oamenii de azi. Dar acolo, sub pământ, blajinii nu ştiu când vin Paştile decât cu întârziere, când ajung pe la ei cojile de ouă roşii aruncate de creştini în ape curgătoare. De aceea, la o săptămână după Paşti, în Duminica Sfântului Apostol Toma, oamenii din vechime, care cunoşteau legendele, sărbătoreau Paştele Blajinilor, dând de pomană ouă roşii şi cozonac.

▲ Cuvinte noi pe înţelesul tău

– FOSILĂ: o rămăşiţă de schelet, piele, dinţi etc., dintr-un animal străvechi, dintr-o epocă geologică îndepărtată, care, în loc să se descompună, s-a pietrificat, păstrându-şi forma.

– GEOPARC: este un uriaş parc natural în care există urme ale istoriei pământului (roci rare, fosile de animale dispărute), dar şi urme ale istoriei oamenilor (biserici vechi, castele, muzee şi monumente) care merită să fie păstrate, pentru a fi studiate de oamenii de ştiinţă şi vizitate de turişti.

– PALEONTOLOGIE: ştiinţa care studiază fosilele, ca să înţeleagă animalele şi plantele care au trăit în urmă cu milioane de ani. Prin studiul fosilelor, poţi afla cum arătau animalele, ce greutate aveau, cu ce se hrăneau, cum trăiau.

▲ Află mai mult!

– DINOZAURII sunt reptile preistorice. Reptile mai există şi în prezent, cum ar fi crocodilii, şopârlele, broaştele ţestoase şi şerpii.

Dinozaurii au apărut acum 230 de milioane de ani şi au dispărut brusc, nu se ştie de ce, în urmă cu 65 de milioane de ani. În comparaţie cu ei, oamenii sunt chiar pitici! Ei au o istorie de numai 2 milioane de ani, spun oamenii de ştiinţă.

– DINOZAURII aveau forme şi mărimi foarte diferite. Unii aveau coarne, cu care se apărau de duşmani, alţii, o platoşă osoasă, care nu putea fi străpunsă, asemănătoare pielii solzoase şi tari a unui crocodil de astăzi. Unii erau erbivori, alţii, carnivori. Erbivorele aveau dimensiuni uriaşe. De exemplu, Brachiosaurus avea 22 de metri lungime şi era înalt cât un bloc cu patru etaje! În comparaţie cu el, dinozaurii erbivori din Ţara Haţegului erau „minusculi“: nu atingeau decât o lungime de 8-9 metri. Dinozaurii carnivori au fost întotdeauna mai mici decât cei erbivori: Tyrannosaurus rex (vezi în imaginea de alături) măsura numai şase metri în înălţime. Dar carnivorele din Ţara Haţegului nu atingeau decât un metru înălţime!

– MAREA ŞI AERUL erau stăpânite de alte fiinţe preistorice. Pterozaurii semănau cu liliecii. Aveau aripi de piele şi dimensiunea unui avion mai mic. Unul a fost descoperit în Ţara Haţegului. Deschiderea aripilor sale avea trei metri, iar scheletul lui era umplut cu aer şi de aceea animalul era foarte uşor. În apă mai trăiau un fel de delfini preistorici, şopârle de mare, broaşte ţestoase, nişte adevăraţi giganţi, fiind mai mari decât fraţii de pe uscat.

Ana PASCU

Sursa:ziarul lumina

 

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva