Facebook Twitter Email

transilvania.jpg
Picnic la miezul noptii, circuit gastronomic pe bicicleta, munci agricole – toate aceste activitati fac parte dintr-o paleta vasta de experiente care pot atrage turisti din afara tarii. Vezi cum arata nisa turismului alternativ care se dezvolta tot mai mult la noi, ce fel de straini sunt atrasi, ce le place, ce nu le place in Romania si ce presupune descentralizarea branding-ului in aceasta industrie.

Sansa Romaniei in dezvoltarea turismului nu sta in litoral sau in concepte precum “The Carpathian Garden”, ci intr-o descentralizare a brandingului de tara. O piesa importanta in aceasta descentralizare o constituie turismul alternativ, axat pe nise care atrag ca un magnet anumite categorii de turisti si care devin tot mai cautate.

Prin promovarea produselor, a mestesugurilor si a traditiilor dintr-o anumita zona va creste si economia locala, iar spiritul locului se va mentine.Despre potentialul turismului romanesc alternativ am stat de vorba cu Cristian Cismaru, fondator si managing partner Reky Travel, o agentie de turism specializata pe incoming si care aduce pana la 1.000 de turisti straini anual in Romania.  Alte agentii care aduc turisti straini in Romania sunt Danubius Travel, Atlantic Tour, Karpaten Turism, Invitation Romania.

DailyBusiness.ro:
 Ce presupune turismul alternativ?
Cristian Cismaru: In sens larg, turismul alternativ inseamna ca nu incerci sa te adresezi unui public mainstream, adica nu esti interesat sa faci turism de masa. Mai degraba, te adresezi vizitatorilor in functie de interesele, hobby-urile si curiozitatile lor si structurezi o zi de calatorie pe una sau mai multe teme clar stabilite. Dramaturgia zilei este o insiruire de atractii date de aceste interese si teme, care pot fi clasice (patrimoniu construit sau natural, traditii, mestesuguri) sau mai noi (gastronomie, miscare, ecologie). Ideea de baza este sa incerci sa prezinti destinatia tinand cont, pe de o parte, de ceea ce il intereseaza pe vizitator si, pe de alta parte, de ceea ce iti ofera locul in autenticitatea si originalitatea lui.

DB: Cat de cautata/apreciata este aceasta nisa de catre romani?
CC: In Romania, interesul pentru aceste nise este in crestere, dar inca sunt destul de putini cei care stiu de dinainte la ce sa se astepte, ce vor sa descopere sau ce ii intereseaza cu adevarat. De trei ani incoace, avem din ce in ce mai multi oaspeti romani care provin din orasele mari ale tarii. Zona rurala este punctul cel mai important si puternic de atractie.

Mai dureaza cativa ani pana ce va creste aceasta masa critica de turisti din Romania, care sa-si aloce mai mult timp pentru a vizita si descoperi propria tara.

DB: Din ce tari au venit in Romania anul trecut strict pentru acest concept de turism alternativ?
CC: Marea majoritate a vizitatorilor sunt straini, cu preponderenta vorbitori de limba germana. Acestia sunt foarte deschisi la turismul alternativ si chiar il solicita cu precadere atunci cand isi fac planuri sa viziteze Romania. Cei mai multi dintre ei aleg circuite pentru o saptamana.

Exista, insa, si o piata mare a strainilor care locuiesc in Romania: familii care locuiesc in multe sate din Transilvania (emigranti) si care si-au deschis afaceri mici, strainii care lucreaza in marile fabrici din Sibiu, Cluj si Sebes sau alte zone industralizate, dar si expatii din Bucuresti. Aceasta categorie este, la momentul actual, cea mai fidela si mai interesata de evenimentele din spatiul rural si de turismul de weekend.

DB: Cati jucatori sunt pe aceasta piata in Romania? La ce valoare estimativa se situeaza piata turismului alternativ in Romania?
CC: Valoarea nu se poate cuantifica atat de usor la nivel de tara. Sunt nise atat de diferite, incat sunt greu de masurat ca valoare. La nivel regional, ma refer la sudul Transilvaniei, exista, dupa estimarile mele, aproximativ 10–15 agentii de turism care incearca sa promoveze aceste tipuri de programe. Este o piata mica inca, dar dinamica.

DB: Ce trebuie sa stie un antreprenor care vrea sa isi deschida o agentie/un business in aceasta zona?
CC: Daca vorbim strict despre turismul alternativ, noi mergem pe ideea ca hobby-ul sau pasiunea fiecaruia sunt baza de start a unei afaceri de succes. Daca iti place sa vizitezi pesteri, poti sa faci turism speologic, daca iti plac pasarile, poti sa faci birdwatching s.a.m.d. E important, insa, sa iti placa ceva anume, restul vine de la sine, daca te bucuri sa cunosti si sa lucrezi cu oamenii care iti sunt clienti. Ca agentie, recomand foarte mult specializarea. Sa incerci sa faci tot pentru toata lumea e greu si se pierde din calitate.

Citind monografia unui sat, gasesti aproape toate informatiile de care ai nevoie cand construiesti o oferta.

DB: Care ar fi principalele zone de exploatat in Romania de aceasta nisa si de ce? Ce au ele de oferit? Ce avantaje are Transilvania fata de alte zone?
CC: Depinde foarte mult de ceea ce cauta turistul si de oferta pe care o construiesti: de exemplu, o oferta de observare a naturii se potriveste cel mai bine in zone protejate (Delta Dunarii, Carpatii); o oferta de participare la muncile agricole in zonele rurale active sau un program de invatare de dansuri populare maghiare functioneaza mai bine pentru Secuime.
Transilvania are marele avantaj al multiculturalitatii si al pozitiei geografice foarte bune.

Un program in care vrem sa gatim cu turistii si sa descoperim prin mancare mozaicul cultural care s-a dezvoltat de-a lungul secolelor se poate face foarte bine aici, dar mai greu in zone unde influentele sunt reduse. De asemenea, o tura de descoperit covoarele anatoliene sau altarele proliptice din bisericile fortificate nu se poate face in alte zone in afara Transilvaniei.

DB: Va ramane o nisa care se va concentra pe incoming sau se va incerca si atragerea romanilor?
CC: Turismul alternativ se poate dezvolta in Romania prin crearea unor oferte de weekend si deja functioneaza pe acest tipar, intr-o oarecare masura. Nu cred ca vom ajunge foarte curand sa vindem circuite de o saptamana in Transilvania sau Bucovina. Mai dureaza cativa ani pana ce va creste aceasta masa critica de turisti din Romania, care sa-si aloce mai mult timp pentru a vizita si descoperi propria tara.

Amprenta locala este ceea ce cauta toti, autenticitatea si specificul locurilor vizitate trebuie prezentate cat mai accentuat.

DB: Ce tari au dezvoltat cel mai mult aceasta nisa si cum au facut-o? De unde va inspirati pentru proiecte?
CC: Noi ne uitam foarte mult la tarile de unde provin cei mai multi clienti ai nostri, adica Austria, Elvetia si Germania. Firul rosu al dezvoltarii turistice este, insa, incercarea de a atrage vizitatorii in sate. Dezvoltarea sustenabila a acestora este ceea ce dorim cu adevarat. Citind monografia unui sat, gasesti aproape toate informatiile de care ai nevoie cand construiesti o oferta. Ceea ce faceau oamenii inainte este un mod bun de a vedea ce iti perimite teritoriul sa faci. Lucrurile stau la fel ca in cazul vinului – zona si tipicul ei dau gustul.

DB: Cat costa, in medie, un pachet si in ce consta acesta?
CC: Circuitele de 8 zile/7 nopti sunt cele mai bine vandute pachete. Concediul pe care turistii il fac in Romania este, de regula, al doilea ca importanta din an, iar turistii isi aloca pentru el in jur de o saptamana. Costul lor variaza, insa, destul de mult, in functie de mijlocul de deplasare: pe jos (drumetie), cu bicicleta sau cu masina, si costa intre 500 si 650 de euro de persoana. Majoritatea grupelor beneficiaza de ghid turistic.

DB: Ce apreciaza cel mai mult turistii straini cand vin in Romania?
CC: Amprenta locala este ceea ce cauta toti, autenticitatea si specificul locurilor vizitate trebuie prezentate cat mai accentuat. Peisajele noastre sunt, deobicei, comparabile cu cele din restul Europei, diferenta o fac oamenii si activitatile lor. La fel de mult sunt apreciate si toate initiativele de implicare in viata comunitatii, diverse proiecte mici de salvare, conservare sau dezvoltare a zonelor rurale.

Ca turist austriac, nu imi doresc un schnitzel vienez sau o bere germana, vreau mancare si bautura locala, de aceea calatoresc.

DB: Ce nu le place la noi?
CC: In primul rand, lipsa curateniei, care este nu doar vizibila, ci pare si acceptata ca atare peste tot in tara. Pe de alta parte, nu cunosc personal nicio zona unde sa nu fie o problema legata de acest aspect. Apoi, mai exista o tendinta de standardizare gresita: ca turist austriac, de exemplu, nu imi doresc un schnitzel vienez sau o bere germana, vreau mancare si bautura locala, de aceea calatoresc.

DB: Cum va promovati in afara?
CC: Promovarea se face destul de tintit, incercam sa fim vizibili in diverse medii online, structurate in functie de interesul vizitatorilor. Bugetul de promovare online este cel mai important. Participam, insa, si la targurile de specialitate, colaboram cu agentii partenere care ne preiau in cataloagele lor si, in masura in care reusim, ne promovam povestea si prin articole, filme sau clipuri video. Acestea au calitatea majora ca reusesc sa creeze o cerere noua – oameni care nu se gandeau la Transilvania sau Romania ajung sa ne viziteze dupa vizionarea lor.

DB: Cum credeti ca ar trebui promovata Romania in afara?
CC: Promovarea ideala ar urmari chiar interesele personale despre care vorbeam inainte si pe care le are vizitatorul, nu o promovare generalizata, pentru intreaga destinatie. Imaginea publica a tarii este atat de controversata (coruptie, emigratie, criminalitate, slaba dezvoltare, caini comunitari, mizerie etc.), incat destinatia Romania nu atrage, ci mai mult alunga clientii.

Pentru a reusi sa trecem de prima impresie negativa a strainilor, este nevoie de o descentralizare a gandirii din turism

DB: Daca ar trebui sa faceti un nou brand de tara pentru Romania, pe ce v-ati axa? Cum credeti ca ar trebui sa arate strategia de promovare a Romaniei in afara? Ce periodicitate ar trebui sa aiba principalele teme care sa alcatuiasca brandul de tara?
CC: In primul rand, cred ca la baza oricaror programe noi de branding sau promovare trebuie sa stea creativitatea si originalitatea. Multe dintre nisele care astazi functioneaza durabil si sustentabil in turism au reusit acest lucru. Daca reusim sa trecem de prima impresie (imaginea destinatiei noastre este, in presa internationala, predominant nefavorabila), potentialul client descopera foarte multe motive pentru care sa ne viziteze, motive sutinute de pachete competitive deja existente.

Pentru a reusi, insa, sa trecem de aceasta prima impresie negativa, este nevoie de o descentralizare a gandirii din turism. E foarte greu sa promovezi litoralul in acelasi fel in care promovezi Maramuresul, Transilvania la fel ca orasul Bucuresti sau Delta la fel cu Bucovina. Nu poti face aceeasi campanie pentru doua destinatii atat de diferite.

Multe destinatii interne au reusit deja sa isi creeze o imagine buna si sa se specializeze, insa ele nu sunt sutinute singular si structurat, la noi predomina principiul hei-rup. Din pacate, cred ca nu avem prioritati pe termen lung in ceea ce priveste turismul si branding-ul de tara. De exemplu, o solutie posibila ar fi infiintarea unor agentii de dezvoltare si promovare regionale, dupa modelul austriac. Reprezentantii acestora ar trebui, apoi, sa alcatuiasca un consiliu care sa se autoguverneaze.

autor(i): Andra Troasca

Sursa :Daily business

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva