Facebook Twitter Email

foto: wikipedia

foto: wikipedia

Tara noastra a fost binecuvantata de natura cu o flora bogata. Din varful muntelui si pana in mare au rasarit plante rare, unele chiar cu puteri tamaduitoare sau otravitoare. DailyBusiness.ro va prezinta mai jos o colectie de astfel de cinci specii, de o frumusete aparte.

Beladona – Doamna Codrului 

Matraguna (Atropa belladonna) este o specie de planta erbacee otravitoare care mai este denumita si beladona, doamna-codrului sau doamna-mare, cireasa-lupului, iarba codrului sau tilidonie.

Florile sale sunt brun-violete sau brun-purpurii. Planta infloreste in perioada iunie-august. Fructele, bace sferice cu multe seminte, sunt mai intai verzi, apoi negre, lucioase si suculente.

Substantele active sunt reprezentate de alcaloizi, in special hiosciamina, atropina, scopolamina, beladonina. Produsele farmaceutice bazate pe extracte de beladona sunt indicate pentru combaterea colicilor gastrointestinale si a spasmelor biliare. In prezent nu se mai utilizeaza in medicina populara din cauza toxicitatii neobisnuit de mari.

Carnivorele din Delta 

foto: skytrip.ro
foto: skytrip.ro

Printre tot felul de specii rare, Delta Dumarii gazduieste si doua plante carnivore.

Una dintre ele este otratelul de balta (utricularia vulgaris), o planta care pluteste, nefiind prinsa de fundul apei, iar floarea sa galbena se ridica la suprafata.

Otratelul de balta, care se mai gaseste si in alte locuri din tara, are o tulpina scufundata, ce prezinta mai multe capcane sub forma unor saculeti plini cu aer, prevazuti cu capace.

Atunci cand un animal mic, in general insecta, vine in apropierea capacului plantei, acesta se deschide brusc, aerul iese din sac si apa absoarbe prada. Capacul se inchide repede, iar victima va muri de foame, dupa care va fi digerata de planta.

Aldrovanda este a doua planta carnivora din Delta. Ea are frunze cu spini la margini, ca atunci cand o insecta atinge frunza, aceasta se inchide si prinde victima ca intr-o cusca.

Lumanarea de mare

foto: news.co.cr
foto: news.co.cr

O alta planta ciudata este Noctiluca Miliaris. Pescarii de la Razim-Sinoe si cei din Sfantu Gheoprghe povestesc ca, in anumite perioade din an, daca te scalzi noapte in unele zone din Marea Neagra sau din Razelm, cand iesi din apa esti fosforescent.

De asemenea, valurile si suprafata apei devin fosforescente. Fenomenul este cunoscut sub numele de “lumanarea de mare”, conform descoperaromania.org.

Cunoscuta traditional si ca Noctiluca, este un organism unicelular neparazitar bioluminescent apartinand grupului dinoflagelatelor. Este une din speciile care alcatuieste planctonul marin in marile de la toate latitudinile

Remediul naturist din Carpati

foto: wikipedia
foto: wikipedia

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica – Fuss.) este o planta din familia Ranunculaceae. Creste prin padurile si tufisurile umbroase din Carpatii Romaniei.

Crucea voinicului si alte flori ale genului Hepatica au fost folosite de-a lungul timpului ca plante medicinale. Data fiind forma frunzelor sale, similara ficatului uman, se credea ca planta poate fi folosita in tratarea bolilor hepatice.

Consumate in cantitati mici (o cantitate prea mare este otravitoare), frunzele de crucea voinicului au efect astringent si diuretic. Totodata, pot fi folosite sub forma de cataplasma pentru calmarea ranilor dureroase, scrie gradina.acasa.ro.

O pata de roz pe varf de munte

foto: wikipedia
foto: wikipedia
Iarba rosioara este o planta foarte scunda, cu numeroase tulpinite frunzoase si inghesuite, foarte ramificate, alcatuind un fel de pernite compacte, intinse la suprafata solului, asemanatoare cu tufele de muschi.

Pe suprafata pernitei sunt numeroase flori mici, de culoare roz aprins, inghesuite.

Florile, de obicei, formeaza un covor care acopera complet verdele frunzelor. Floarea are un caliciu scurt, rosiatic, in forma de clopot cu cinci petale intinse, stirbite si mai late spre varf. Iarba rosioara infloreste in lunile iunie-august.

Aceasta planta creste in pernite ca o forma de adaptare impotriva vanturilor montane puternice si a uscaciunii. Radacina pivotanta patrunde adanc in crapatura stancilor, avand o rezistenta mare impotriva actiunii de smulgere a vantului. Rezista la uscaciune deoarece aceasta pernita constituie un rezervor de apa, care functioneaza ca un burete. Planta fiind lipita de sol, foloseste caldura radiata de acesta.

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva