Search
Facebook Twitter Email

A apărut un prim volum dintr-un set de lucrări

dedicate

FORȚELOR SPECIALE

 

Cu o anumită bucurie lăuntrică și satisfacție nedisimulată aducem la cunoștința tuturor celor interesați de domenul militar și de istoria contemporană, faptul că recent a fost realizat la Editura Militară (București) un prim volum (dintr-o serie de lucrări de specialitate) tratând un domeniu foarte puțin abordat până acum de către literatura românească de specialitate: perfecționările în tehnica omuciderii aduse de cele mai recente dezvoltări în știință și tehnică, dar mai ales, despre forțele speciale, mai precis, acelea care sunt destinate exclusiv acțiunilor de luptă cu caracter special, cum ar fi asasinatul (atentatul), diversiunea și sabotajul.

Lucrarea respectivă este intitulată „Perfecționări în tehnica omuciderii”, vol.1 fiind dedicat tematicii „Forțele speciale ale Coloanei a 5-a”. Într-adevăr, conceptul de „Coloana a 5-a” a fost foarte puțin analizat de literatura militară, iar lucrările de istorie miltară nu s-au aplicat cu prea multă atenție asupra cazurilor istorice în care au acționat aceste forțe denumite „ale Coloanei a 5-a”, astfel încât, subiectul acesta aproape că nu a fost deloc abordat în literatura românească de profil. Acest prim volum din cadrul a ceea ce se anunță a fi o serie mai lungă de lucrări de specialitate, abordează atât conceptul (de „forțe ale Coloanei a 5-a”) cât și aspectele de artă militară pe care le ridică acesta, mai ales din perspectiva tendințelor de evoluție ale războiului în viitorul apropiat și mediu.

Într-un mod foarte interesant, lucrarea aceasta, semnată de un colectiv de autori format din specialiști în diverse domenii, readuce în memoria cititorului momentul istoric august 1968 (criza cehoslovacă) și modificările doctrinare și strategice majore care au urmat în viziunea de securitate a Republicii Socialiste România în perioada 1969-1975. Printre aceste evenimente istorice s-au înscris: crearea forțelor paramilitare de genul Gărzilor Patriotice și PTAP, crearea unor forțe speciale destinate exclusiv luptei de rezistență în teritoriul vremelnic aflat sub ocupația inamică, reorganizarea forțelor armate și mai ales, a trupelor destinate preponderent acțiunilor speciale, așa cum ar fi parașutiștii, cercetașii, vânătorii de munte și scafandrii (mai nou, și infanteria marină). Nu în ultimul rând, lucrarea relansează discuția contradictorie pe tema stabilirii unei corecte definiții a forțelor speciale. Astfel, autorii opinează faptul că forțele speciale ar trebui să fie reprezentate de acele componente ale forțelor armate care sunt destinate exclusiv acțiunilor speciale, în acest fel reducând foarte mult aria de cuprindere a definiției.

Ne-a atras în mod plăcut atenția și faptul că autorii acestei lucrări au pregătire și specializare în domenii foarte diverse, aceasta asigurând o abordare atotcuprinzătoare a subiectelor: Andreea Florina Radu este doctor în domeniul relațiilor internaționale, abordând problematica din perspectiva aceasta și oferind o viziune istorică asupra aspectelor analizate; Daniela Georgiana Golea introduce în schemă expertiza specifică unui economist, coroborată cu pregătirea sa superioară în domeniul securitate și informații; inginerul mecanic Cosmin Vasile Țenu, totodată specialist în securitate și apărare, participă cu expertiza sa în privința sistemelor de armamente și a aspectelor tehnologice legate de acestea; în fine, fostul pilot și parașutist (sportiv) Lucian Ștefan Cozma, introduce în schemă expertiza de specialitate a fizicianului, fiind totodată și doctor în Științe Militare.

Un aspect foarte interesant din conținutul acestei lucrări este acela reprezentat de analiza psihologiei luptătorului (din cadrul forțelor speciale) și mai ales, plasarea acestei analize în contextul mai larg al agresivității umane. Lucrarea prezintă unele informații privind pregătirea psihologică a celor care urmează să devină ucigași profesioniști, accentuând asupra contrastului (antitezei) dintre educația familială/școlară/socială și educația cu totul diferită a celor care sunt destinați acțiunilor de lungă durată în adâncimea strategică inamică. Se identifică în acest mod, linia de frontieră dintre îndoctrinarea specifică perioadei de pace, potrivit căreia oamenii trebuiesc formați pe șablonul caracteristic animalelor domestice ierbivore (caracterizate prin activitate de grup -turmă- și socializare permanentă, lipsa tendinței de individualism și agresivitate, obișnuința de a procura și consuma hrana în colectiv etc.) și respectiv, pregătirea psihologică și educarea celor destinați războiului: aceștia fiind formați după șablonul animalului de pradă (individualist, cu tendința de a acționa solitar, agresiv, având o distanță de securitate foarte mare în jurul locului unde se găsește, ferindu-se de colectivitate, achiziționând și consumând hrana solitar, având instinctul de luptă foarte dezvoltat etc.). Această analiză psihologică deschide cititorului o nouă viziune asupra a ceea ce ar trebui să însemne forțele speciale, demonstrând că oamenii care le compun nu pot fi selectați și formați după șabloanele obițnuite, ci după modele cu totul și cu totul aparte.

Cu o astfel de abordare pluridisciplinară venită din partea unor autori cu viziune și pregătire diferită, seria de lucrări „Perfecționări în tehnica omuciderii” se anunță a fi deosebit de interesantă atât pentru mediul științific cât și pentru cititorul neavizat, mai ales că, în cadrul următoarelor volume vor fi invitați și alți autori să se alăture colectivului inițial, pentru a se realiza analize tot mai variate și complexe. Suntem siguri că o astfel de inițiativă este de bun augur, mai ales că în literatura românească lipeseau abordările de acest gen și pe această temă. Îndemnăm cititorii să se aplece cu atenție asupra acestei lucrări și să urmărească apoi apariția următoarelor volume, căci acestea vor întregi cu timpul setul de cunoștințe necesar înțelegerii fenomenului militar contemporan și tendințelor ce acționează asupra acestuia.

 

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva