Facebook Twitter Email

Cum s-au transformat doi tineri obişnuiţi în fenomene muzicale internaţionale chiar de la Bucureşti, şi cum o altă gaşcă a reuşit să răspândească o epidemie naţională de râs cu un serial făcut într-un dormitor din Cluj. Şi ce spun toate acestea despre lumea în care trăim.

E o noapte îngheţată de decembrie, chiar între Crăciun şi Revelion. În faţa unui mic mall de lângă Gara Braşov, construit în locul bazarului unde pe vremuri găseai casetele audio contrafăcute ale celor mai cunoscuţi artişti din lume, s-au adunat o mulţime de tineri. E trecut de ora unu şi ei sunt câteva sute: au venit pentru concertul din clubul de la ultimul etaj al ­mallului şi, din câte se pare, nu mai au loc înăuntru. Iar acum, dintr-un motiv sau altul, aşteaptă afară.

Alexandra are 24 de ani şi este un fenomen muzical; unul care a ajuns să genereze în juru-i afaceri de câteva milioane de euro din vânzări, concerte, turnee de promovare şi imagine. E un fenomen răsărit brusc, parcă din nimic, care câştigă avânt internaţional pe zi ce trece. Concertul acesta de la Braşov e o excepţie – una dintre puţinele ei reprezentaţii de la noi din ţară. Restul show‑urilor, sau cele mai multe dintre ele au loc prin toată lumea şi pe scene celebre, alături de artişti ca Bob Sinclair, Kylie Minoque, Kelly Rowland şi alţii ca ei.

A reuşit să ajungă pe aceste scene printr-o strategie online simplă şi eficientă, care o diferenţiază acum de artişti notorii ca Loredana, Holograf sau Ştefan Bănică, al căror succes, deşi construit în zeci de ani şi cu armate de oameni în spate, este şi astăzi unul local.
Bănică, spre exemplu, are o carieră de 20 de ani în industria de media şi entertainment (muzică, teatru, film şi televiziune) şi a susţinut până azi peste 1.000 de concerte. A lansat 13 discuri şi vânzările totale depăşesc 500.000 de exemplare. Sunt cifre bune.

Incomparabile însă cu cele ale Alexandrei, cunoscută lumii întregi drept Inna – un proiect muzical lansat de doar doi ani. De pe „HOT”, discul său de debut – până acum şi singurul –, au fost promovate cu imens succes patru sau cinci piese. În total, ele au depăşit până azi 250 de milioane de vizualizări pe YouTube, iar albumul s-a vândut în câteva sute de mii de exemplare în toată lumea. Inna a ocupat locul întâi în topul Billboard (secţiunea „Hot Dance Airplay”), cu cele mai multe melodii difuzate la radiourile americane, iar în Marea Britanie a intrat în topul BBC cu piesa „Hot”, melodie descărcată de 200.000 de ori de pe site-urile magazinelor online din Insulă.

După toate criteriile, Inna este un hit. E un succes validat de clasamente, vizualizări şi vânzări. Niciun artist român nu a vândut vreodată atât de bine cum vinde Inna la nivel internaţional.

Interesant e însă cum s-a ajuns până aici. Spre exemplu, de managementul ei se ocupă Global Music Management. Înainte să-i cunosc, auzisem numele de mai multe ori şi credeam că sunt numeroşi, influenţi şi mari specialişti ai industriei muzicale – oameni de muzică. În schimb, ei sunt exact opusul.

Toată echipa numără patru oameni. Cu Inna cu tot. Şi Inna, la cei 24 de ani ai săi, e cea mai în vârstă. Nu glumesc. Repet: managementul fenomenului muzical internaţional Inna numără patru oameni, iar media lor de vârstă e undeva sub 23 de ani. Sigur, foarte importanţi sunt şi producatorii de la Play & Win (Radu Bolfea, Sebastian Barac şi Marcel Botezan), cei care i-au compus piesele şi cei care se bucură şi ei de notorietate: lumea spune că scot hituri pe bandă rulantă – următorii Moga, aşa-i numeşte industria muzicală locală, doar că succesul lor e internaţional.

Dar dacă povestea Innei poate fi una despre ambiţie, muncă, pasiune şi noroc de nişte compozitori buni, povestea fenomenului Inna – adică cea a succesului internaţional generat de această mână de tineri – e una despre internet.

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva