Facebook Twitter Email

Podgoria Miniș-Măderat, una dintre cele mai vechi podgorii de pe teritoriul țării noastre, este situată la 20 km de municipiul Arad, pe dealurile de la marginea vestică a munților Zarandului, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 50 de kilometri și pe lățimi cuprinse între unu și patru kilometri, între apele Mureșului și ale Crișului alb.

Peisaj de toamnă în Podgoria Miniș-Măderat

Cele mai vechi mărturii existente cu privire la această podgorie datează din prima jumătate a secolului al XI-lea. Înainte de anul 1038, Gizella, prima regină a Ungariei, a dăruit, cu încuviințarea soțului său, Ștefan I, ”opt vii”, situate pe dealul Macra (Mocrea), din hotarul Minișului […], abației din Bakanybel […], după înfrângerea voievodului Ahtum, descendentul lui Glad, notează E Gluck, în 1983. În secolele al XII-lea și al XIII-lea, existența viilor în satele de la poalele Zarandului este atestată de noi documente. La Pâncota, la Măderat, la Ghioroc, la Miniș etc. viile produceau vin pentru mănăstirile catolice de la Mocrea, Pâncota și Arad, notează site-ul www.pivnitelebirauas.ro/istoric/.

De-a lungul timpului, viticultura acestei podgorii s-a dezvoltat treptat, vinul devenind o necesitate în secolele XV-XVI, când asigura 80% din veniturile domeniilor și ale cetățenilor, precizează site-ul www.oniv.ro. Suprafața cultivată cu viță-de-vie a oscilat, în funcție de stăpânire, fie ea otomană sau austriacă, de la 700 ha, în anul 1562, la 2.100-2.800 ha, în 1746 și până la 6.540 ha, în anul 1880, iar între anii 1907 și 1944, a oscilat între 5.570 și 6.248 ha. Cele mai importante transformări au avut loc după Unirea Transilvaniei cu țara și îndeosebi după reforma agrară din 1921.

Podgoria Miniș-Măderat a dat, în secolele trecute, unul dintre vinurile preferate ale Curții Imperiale de la Viena. Începând din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Miniș a devenit cunoscut datorită vinurilor sale roșii. În 1744, s-a produs aici, pentru prima dată, un vin roșu dulce de Cadarcă din boabe stafidite, de tip ”Aszu”, care concura îndeaproape cu vinurile de Tokay. După Rapaics Raymond, ”Cadarca de Miniș a devenit renumită datorită strugurilor stafidiți, dat fiind că acest soi, pe aceste dealuri, se stafidește ușor”.

Una dintre personalitățile viticulturii românești, care a acordat un spațiu amplu studiului acestei podgorii, este oenologul Alexandru Mihalca. Într-una dintre lucrările sale, acesta îl citează pe I.C. Teodorescu, care, referindu-se la calitatea vinurilor roșii de Miniș, în 1964, îi citează la rândul lui pe Schams și pe Fabian G. (1835): ”La concursul vinurilor, între ‘aszu’ de Tokay și cel de Miniș este greu de decis, depinzând de gust; amândouă pun câte o piatră prețioasă pe cununa lui Bachus, ocupând locuri alăturate: diamantul și rubinul”. ”Minișul … concurează cu cele mai scumpe vinuri din străinătate în rang și renume”. Tot Al. Mihalca amintește aprecierea lui Martin Schwartner, care, în 1798, susținea că ”Nobilitatea vinului de Miniș este de dată mai recentă, dar datorită dulceții lui, culorii frumoase roșu-negru, a început să întunece renumele celorlalte vinuri și este considerat de unii în rang, chiar peste cel de Tokay. Viile de la Miniș sunt lucrate de români”.

Plantații viticole în Dealurile Minișului, județul Arad

Potrivit spuselor lui N. Perentsenyi, pe vremuri exista o zicală care spunea că ”vinurile de Tokay sunt bune pentru bolnavi, iar cele de Miniș pentru cei sănătoși”, iar naturalistul Grossinger afirma, pe la 1779, că: ”Cine este setos de vin roșu și negru să meargă mai întâi în Comitatul Arad, la Miniș, Mocrea și la Pâncota, unde găsește un asemenea vin nobil, după care rămâne mult în urmă vinul de Burgundia și alte vinuri renumite”.

În anul 1749, contele Grassalkovich a construit la Miniș o pivniță de mare capacitate, care există și astăzi. De altfel, în localitățile podgoriei se întâlnesc numeroase pivnițe vechi, denumite de localnici ”colne”, ceea ce constituie o dovadă în plus a dezvoltării viticulturii pe aceste meleaguri.

Vinurile de Miniș au fost premiate la diferite concursuri, la Londra (1862, 1876), în Polonia (1865), la Budapesta (1875, 1884) ș.a., pătrunzând pe piața externă în numeroase țări.

Podgoria este formată din două centre viticole: Miniș, în sud, și Măderat, în nord. Ioan Slavici, originar din Șiria, descrie frumusețea acestor locuri în romanul său ”Mara”: ”De la Radna înainte, un lung șir de dealuri acoperite cu vii. Cale de o zi bună, până la Măderat, la poalele dealurilor, sat se-nșiră de sat, iar printre vii sunt risipite colnele, pe care nimeni n-a încercat încă să le numere.” Slavici surprinde și atmosfera din timpul culesului viei: ”Ce-i aici în timpul culesului, pe la începutul lui octombrie, aceasta nu poate s-o știe decât cel ce-a văzut cu ochii lui. Serile, viind dinspre Arad, pe șesul neted, vezi în fața ta parcă un alt cer, focurile ce ard la crame, prin păduri și pe fânețele acum cosite și lăsate pășune. Din când în când răsună prelungit câte o pușcă descărcată, ori se ridică pe ici pe colo câte o rachetă, încât simți pe nevăzute că e lume-lume, multă lume, risipită pe acolo, pe dealuri și văi.”

Cele două centre viticole, Miniș și Măderat, cu toate că sunt apropiate, prezintă diferențe mari. La Miniș, condițiile de climă și de sol favorizează producerea vinurilor roșii de calitate, iar la Măderat, situat mai la nord, climatul mai puțin darnic și solurile mai adânci și mai fertile favorizează obținerea unor vinuri albe și roșii mai puțin bogate, apropiate de categoria celor de consum curent, notează oenologul Mihai Macici în volumul ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

Degustare de vinuri în podgoria Miniș-Măderat

Centrul viticol Miniș este recunoscut pentru producerea de vinuri roșii de cea mai înaltă calitate. Din sortiment face parte, în continuare, soiul Cadarcă, renumit și în trecut, la care s-au adăugat, după filoxeră, și câteva soiuri negre de mare valoare, cultivate și în alte zone, precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir și Burgund mare. Cu toate că s-a renunțat la valorificarea soiului Cadarcă prin producerea de vinuri roșii dulci, din struguri stafidiți, acesta rămâne pe un loc onorant în sortimentul centrului viticol.

Vinurile roșii de Miniș se caracterizează printr-o colorație intensă, o aciditate mai mare față de a celor obținute în podgoriile sudice și prin conținutul lor ridicat în extract și glicerol, ceea ce le face mai corpolente, pline și în același timp catifelate. Aceste vinuri au o plăcută vioiciune gustativă și evoluează bine prin învechire, notează oenologul Mihai Macici.

La Miniș funcționează cea mai veche Vinotecă cu cel mai vechi vin, produs în 1926. Tot aici, a luat ființă, în anul 1957, Stațiunea Experimentală Viticolă Miniș (1957), care funcționează în prezent ca Stațiune de Cercetare — Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Miniș. În 1987, a fost deschis, în localitatea Miniș, Muzeul Viei și Vinului.

În centrul viticol Măderat se obțin atât vinuri de calitate superioară, albe și roșii, din soiurile Riesling italian, Sauvignon, Pinot gris, Furmint, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir și Burgund mare, precum și vinuri de masă de Mustoasă de Măderat, Fetească regală, Oporto și Sangiovese. Soiurile de calitate sunt cultivate pe terenurile în pantă cu expoziție sudică sau sud-estică, iar cele pentru vinuri de larg consum sunt cultivate pe suprafețele mai plane de la baza versanților, cu soluri adânci și relativ fertile.

Vinurile roșii obținute la Măderat din Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir și Burgund mare se situează puțin sub nivelul celor obținute la Miniș, fapt datorat, în mare parte, poziționării mai la nord a centrului viticol Măderat.

Totodată, este demn de amintit faptul că, în centrul viticol Măderat se remarcă vinurile albe obținute la Mocrea, de o calitate deosebită.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva