Search
Facebook Twitter Email

Podgoria Târnave ocupă aproape în întregime suprafața Podișului Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mare și Târnava Mică, care-și unesc apele la ieșirea din orașul Blaj. Desfășurându-se de-a lungul județelor Alba, Sibiu și Mureș, podgoria Târnave este cea mai reprezentativă podgorie a Transilvaniei, ea deținând cea mai mare suprafață dintre toate podgoriile acestei regiuni.

Plantații viticole din centrul viticol Jidvei, august 1987

Faima acestei zone viticole este veche, ea fiind cunoscută sub denumirea de “Țara vinurilor”, după cum se menționa într-o hartă inclusă în “Chorographia Transylvaniae”, întocmită de Ioan Honterus în 1532.

Există mărturii care atestă cultura viței-de-vie în această zonă încă din epoca fierului (secolul al V-lea î.Hr.). Mai târziu, romanii, atunci când au colonizat Dacia, au găsit aici plantații cu viță-de-vie, iar la venirea ungurilor, spre sfârșitul secolului al IX-lea, localnicii se ocupau deja cu viticultura, notează oenologul Mihai Macici în volumul ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”. Autorul maghiar A. Vajkai consemnează faptul că ungurii ”au găsit un pământ care avea deja un trecut viticol”, iar Herczegh Mihaly scria, în ”Istoria viticulturii maghiare” (1896), că aceștia ”nu au schimbat metodele agricole și nici metoda viticulturii, adaptându-le la viața lor (…).”

Totodată, C. Giurescu scria, în 1962, că ”în veacul al XIV-lea (…) pe văile Târnavelor, pe Valea Mureșului, pe văile Crișurilor se aflau vii”. Vița-de-vie este întâlnită frecvent pe motivele decorative de pe icoane sau de pe pereții bisericilor.

Vinurile produse în Transilvania erau foarte apreciate, fiind folosite la export. Pompeo Gherardo Molmenti, scriitor, istoric și om politic italian, scria, în ”La vie privee a Venise depuis les premiers temps jusqu’a la chute de la Republique”, că în anul 1173, pe timpul dogelui Sebastian Ziani, vinurile din Transilvania erau atât de apreciate în Ducatul Veneției, încât au beneficiat de un regim încurajator de prețuri.

Plantații viticole din centrul viticol Blaj, aprilie 1983

La 1860, exista, la Târnăveni, o colecție de 158 de soiuri, notează acad. Valeriu D. Cotea și colaboratorii, în volumul ”Podgoriile și vinurile României”. Unele documente de epocă consemnează faptul că un vin de Riesling italian din Seuca, recolta 1866 ”…semăna mult cu altul din același soi din pivnițele Metternich de la Johannesberg (Austria)”. Mai mult, se spune chiar că un maestru pivnicer german ”… gustându-le cu ochii închiși, le-a considerat ca unul și același fel de vin”, iar într-o lucrare publicată în 1870, Entz Ferentz și Malnay Ignatz susțin că soiului Furmint este originar din podgoria Târnave.

Existența, în Transilvania, a unei vechi tradiții în viticultură a impus studierea pe baze științifice a sortimentului de bază specific zonei. Astfel, a fost creată, în 1946, Stațiunea Experimentală Viticolă Crăciunelul de Jos, pe teritoriul Rezervei de stat Crăciunelul de Jos, expropriată de la dr. Alfred Ambrosi. În 1960, sediul s-a mutat la Blaj, primind denumirea de Stațiunea de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Blaj. Activitatea stațiunii se bazează pe cultura viței-de-vie, pe producerea vinurilor albe de calitate superioară, dar și pe producerea de material săditor viticol din clonele și soiurile nou create în sectorul propriu de cercetare, notează site-ul www.taravinului.ro.

Cramă în Podgoria Târnave, mai 1956

În Cetatea de Baltă, se află un castel, ce datează din secolul al XIII-lea și care, potrivit lui Nicolae Iorga, a fost dăruit în 1489 de către Matei Corvin lui Ștefan cel Mare. Astăzi, aici sunt produse diferitele sortimente de vin spumant de Jidvei, brut, dry, extra dry și demisec. Pe lângă acest castel, complexul de vinificație al societății Jidvei mai cuprinde secția Jidvei, pentru producerea vinurilor superioare și a celor de export și crama de la Bălcaciu, construită în 1958, unde sunt produse vinurile de regiune.

Podgoriile situate în Transilvania prezintă câteva caracteristici. Cea mai importantă este legată de temperatură, aici înregistrându-se valori mai scăzute, îndeosebi în lunile de toamnă, când se maturează strugurii, ceea ce are un efect favorabil pentru conservarea aromelor din boabe și pentru obținerea unei acidități mai ridicate. Temperaturile mai scăzute nu împiedică, însă, acumularea de zaharuri, ci, dimpotrivă, aerul mai bogat în vapori de apă favorizează atacul de mucegai nobil. Acesta ajută la obținerea, din anumite soiuri, de vinuri cu conținut ridicat de zahăr și cu arome specifice, de boabe stafidite, potrivit oenologului Mihai Macici.

Podgoria Târnave nu creează, însă, condiții favorabile pentru obținerea de vinuri roșii de calitate, în schimb se pot produce aici vinuri spumante foarte bune, obținute prin metoda clasică de fermentare în butelii (champenoise), din vinuri-materie primă obținute din soiurile Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian și Pinot gris.

Selecție de vinuri

Bogata tradiție a viticulturii pe aceste meleaguri se datorează atât dispunerii favorabile a viilor, cât și sortimentului care cuprinde și soiuri vechi, locale. Sortimentul viticol ce se cultivă, în prezent, în podgorie, cuprinde soiurile: Traminer, Fetească regală, Feteasca albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel și Chardonnay, Pinot gris, Ezerfurtu, potrivit site-ului www.taravinului.ro.

Vinurile produse în Transilvania prezintă o anumită ”frăgezime”, o prospețime dată de o aciditate mai mare și însușiri aromatice deosebite, mult mai pregnante decât cele ale vinurilor din zonele sudice. De asemenea, vinurile din Transilvania păstrează mult mai bine unele însușiri preluate direct din struguri.

Calitatea vinurilor acestei podgorii a fost recunoscută încă din 1873, când cele de Fetească albă și Riesling italian din Seuca s-au bucurat de mare succes la expoziția mondială de la Viena. De asemenea, un an mai târziu, valoarea lor a fost reconfirmată cu prilejul expoziției de la Londra. A. Hodoș consemna, în 1999, că, în anul 1911, participând la jubileul organizat la Blaj pentru sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Asociațiunii Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra), I. L. Caragiale ”…la lumina tremurătoare a lămpii aprinsă sub frăgar, lăuda vinul uleios de Jidvei și zborul lui Aurel Vlaicu.”

Plantații viticole din centrul viticol Jidvei, august 1987

Un aspect important al strânsei legături dintre această regiune și viticultura românească îl constituie faptul că pe emblema fostului județ Târnava Mare figurează, printre altele, și o viță-de-vie cu struguri. M. Ogrinji și I. Neamțu scriau, în cartea ”Sub zodia lui Bachus” (1991), că ”Târnavele sunt singurele râuri din România care dau numele unor regiuni viticole de mare faimă (…). Celebritatea, fără îndoială, nu le provine de la apele care curg prin albii, ci de la ”râurile” de vin care se revarsă toamna mult mai năvalnice de prin vii”.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, redactor arhivă foto: Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva