Search
Facebook Twitter Email

Dealul Ciolanu din județul Buzău, pe care, în prezent, sunt două lăcașuri de cult, un așezământ de sănătate și o tabără de sculptură în aer liber, este considerat prima locație aleasă pentru reședința de vară de regele Carol I, construită, în cele din urmă, pe valea pârului Peleș. Istoricii au consemnat faptul că Regele Carol I a vizitat de mai multe ori zona Ciolanu și a făcut o donație importantă așezământului de maici aflat aici, portretul său tronând la intrarea în biserică alături de ale altor ctitori ai schitului Cetățuia. Motivul pentru care, însă, Sinaia a fost aleasă pentru a găzdui palatul regal rămâne învăluit în legende.

Schitul Cetățuia se află pe piscul cu același nume, în zona pădurilor, la circa 1,5 km distanță nord de Mănăstirea Ciolanu. Biserica schitului a fost ridicată în perioada 1858 — 1864 de monahul Iosif de la Mănăstirea de pe Dealul Ciolanu, împreună cu alți trei călugări. Conform legendelor, în acel loc a fost un palat al Doamnei Neaga. Regele Carol I a vizitat-o în anul 1866 și a dat bani pentru a fi zugrăvită.

Daniel Costache, cercetător științific la Muzeul Județean Buzău susține că în zonă există urme de locuire încă din Epoca Bronzului.

‘Pe terenurile din preajma masivului calcaros, încă de acum un secol, călugării au găsit “mulțime de hîrburi, de vase de pământ, cărămizi și oase” . Săpături sistematice s-au efectuat în anii 70 ai secolului trecut, când arheologii au descoperit fragmente de vase lucrate fără roata olarului, aparținând culturii “Monteoru” și, probabil, și din epoca migrației popoarelor’, a mai declarat Daniel Costache.

Clădirea este construită numai din piatră de Măgura și acoperită cu tablă vopsită. În interiorul bisericii din piatră, monument istoric, pe peretele de la intrare, printre ctitorii așezământului monahal se află chiar regele Carol I, într-un portret din tinerețe, executat de un pictor local, probabil în urma primei vizite în zona Buzăului, când se afla în căutarea reședinței regale.

Încă din anul 1866, la prima sa vizită la Buzău, viitorul rege a fost primit cu mare fast, cronicarii vremii relatând entuziasmul și speranțele pe care localnicii și le-au pus în acesta.

‘La trecerea Buzăului, arcuri de triumf, primari călări, escortă numeroasă’, la care s-au adăugat ‘suite de țărani călări, femei curioase, fete tinere, care vin din nenumăratele sate care mărginesc drumul de-a lungul dealurilor’, relata un martor ocular.

În august 1866, Carol I participă la un serviciu solemn la Episcopie, vizitează spitalul, școlile și penitenciarul. În aceea perioadă, orașul era în plină refacere arhitecturală și economică, iar viitorul rege face propuneri de modernizare și cere tuturor românilor ‘să muncească cu răbdare la opera comună’.

Regele a revenit la Buzău inclusiv la o celebră vânătoare de urși…dresați. Scriitorul Gheorghe Petcu susține că prefectul de la acea vreme ar fi cumpărat 10 urși dresați de la ursari, pe care i-a dus în pădurea unde urma să aibă loc vânătoarea. Hăitașii au mânat urșii în direcția vânătorilor, iar unul dintre animale s-a ridicat în două picioare și a început să joace. Vânătoarea s-a întrerupt brusc, căci regele Carol n-a gustat ‘umorul valah’ și a vrut chiar să ceară demiterea prefectului. Însă, cu trecerea anilor, regele și-a reamintit cu plăcere și a relatat cu mult umor acest episod vânătoresc inedit de la Buzău.

‘Regele ocolea de regulă Ploieștiul, cunoscut drept oraș republican, pentru a veni la Buzău, unde era primit cu entuziasm și speranță. Aici a căutat cu asiduitate locul viitorului Palat regal. Cel mai mult se pare că i-a plăcut Dealul Ciolanu, amplasament ideal pentru un viitor castel regal cu șanțuri de apărare de pe vremea regelui Burebista’, a declarat pentru AGERPRES istoricul Doina Ciobanu.

De ce a renunțat regele Carol I la amplasarea Palatului regal pe Dealul Ciolanu? Istoricul Doina Ciobanu susține că ‘Sinaia i-a plăcut regelui cel mai mult’.

‘Arhitecții Casei regale au ales mai multe locații pentru viitorul palat regal, luând în calcul mai multe variante. A fost aleasă cea mai bună locație, valea pârâului Peleș, și s-a renunțat la dealul Ciolanu, unde nu existau nici căi de acces și nici un curs de apă stabil, ci doar mici pâraie ocazionale’, a explicat Ciobanu.

Scriitorul buzoian Gheorghe Petcu susține că în zonă circulă o legendă care ar putea conține un sâmbure de adevăr.

‘Carol I a venit la Cetățuia pentru a ridica palat regal, dar calul pe care îl călărea și-a rupt piciorul în fața Mănăstirii Ciolanu. Se spune că regele a crezut că este un semn de la Dumnezeu și va opta definitiv pentru Sinaia. În schimb, monarhul donează mănăstirii Ciolanu un policandru pe care scrie ‘Domnitorul României Carol I 1867′ și oferă o importantă sumă de bani schitului Cetățuia pentru restaurare’, a afirmat Petcu.

Chiar dacă nu a ajuns loc al unei reședințe regale, frumusețea Dealului Ciolanu a fost fructificată, de-a lungul timpului, de cea mai mare tabără de sculptură în aer liber. Tabăra de la Măgura, amplasată la poalele dealului, între schitul Cetățuia și Mănăstirea Ciolanu, cu 256 de lucrări realizate pe parcursul a 16 ediții, dar și Spitalul Nifon, unul dintre așezămintele de sănătate mintală cele mai cunoscute din țară, însuflețesc azi peisajul, alături de cele două monumente istorice, Mănăstirea Ciolanu și Schitul Cetățuia.

AGERPRES/(A,AS-autor: Dorin Ivan, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva