Facebook Twitter Email

Portugalia este marginea de vest a Uniunii Europene, destinație turistică de excelență, iar, potrivit statisticilor, majoritatea englezilor și a scandinavilor își cumpără proprietăți pe toată coasta Atlanticului de la Lisabona până spre Faro și Tavira.

De altfel, este țara unde temperaturile nu coboară niciodată iarna sub 7-8 grade, unde din mai și până în octombrie plajele sunt pline de turiști. Doar într-o singură oră, potrivit orarului de zbor al Aeroportului Internațional din capitala Portugaliei, pleacă spre Marea Britanie patru curse de linie, cel puțin cinci spre Germania și tot atâtea spre Suedia, Norvegia sau Finlanda.

De la Lisabona spre sud, toată coasta europeană a Atlanticului este plină de stațiuni, căutate din luna mai până spre finalul lunii octombrie atât pentru plajele cu nisip fin sau valurile numai bune pentru practicarea surfing-ului, dar și pentru terenurile de golf, hotelurile plutitoare, cartierele doar cu pensiuni ascunse de portocali, leandri, palmieri, pin mediteranean.

Dar puțină lume știe că multe dintre complexurile turistice care sunt ridicate în aceste stațiuni însorite de la Atlantic sunt construite de echipe de muncitori români, foarte apreciați de companiile de profil din Portugalia.

“Noi avem aici o echipă de 30 de români care facem orice la nivel de construcții de la fierari betoniști, dulgheri, zidari, sudori și ne ocupăm și de finisaje. Lucrăm în Tavira și Faro, unii suntem aici de 10 ani, alții au venit de curând. Dacă ești serios, dacă vrei să înveți meserie și dacă știi în orice moment că cei de acasă depind de tine, de viața ta, de câștigurile tale, dacă ții mereu minte că ai acasă un băiețel sau o fetiță cu care atunci când vorbești la telefon îți dau lacrimile de dor, atunci da, poți face multe”, spune Virgil Udrescu, maistru coordonator al unei echipe de români care construiește cartiere turistice în Faro, Portugalia.

Virgil a venit în Portugalia în urmă cu 10 ani, când, sătul să tot aștepte după banii pe care patronul din România spunea mereu că îi dă “luna viitoare”, și-a luat inima în dinți și a plecat din Roșiorii de Vede spre Vest cu gândul să facă orice.

“Inițial, am zis că oi fi bun și la căpșuni, deși aveam calificare de zidar. Am ajuns în Spania, am dormit pe la cunoștințe câteva săptămâni, de lucru nu se găsește imediat, cât ai bate din palme. Am avut noroc că un om de afaceri la care lucrau români, unul care avea podgorii, lucra la casă și am venit în locul unui marocan. Șeful de echipă constructor m-a plăcut și am rămas în echipă. Apoi am ajuns la Badajoz și de acolo în Portugalia. Am rămas aici și în timp mi-am format propria echipă. Am moldoveni, am bănățeni, am și olteni, am o întreagă Românie cu mine aici”, spune meșterul român.

Cei mai mulți au acasă familii, au copii la școală pe care îi văd, de regulă, de sărbătorile de iarnă. Potrivit acestuia, aici iarna ”e blândă și se lucrează din plin chiar din luna februarie”.

“Cel mai nou cartier din Faro este construit cu echipe din Europa de Est. Au încercat și cu brazilieni, dar noi, românii, și nu e falsă modestie, dar noi, bulgarii și sârbii suntem poate cei mai buni în construcții. Se lucrează diferit față de noi, de fapt nu mai știu cum e acum în țară, dar aici protecția muncii e lege, nu stai la etajul 15 fără centură și fără toate balustradele de protecție. De aia la portughezi nu s-a auzit de accidente de muncă. Patronii iau măsuri speciale, până la urmă se lucrează pentru turiști, nu ar da bine ca imagine”, explică Udrescu.

Maistrul român nu dorește să dezvăluie cât câștigă în Portugalia, dar ne dă un indiciu: ”E mai bine ca în țară, în același domeniu. Aici, un sudor bun poate câștiga cât nu poate spera unul din România”.

Dar, cu toate acestea, se gândesc la întoarcerea în țară. Din echipa lui Udrescu, în ultimii cinci ani, mai mulți români au revenit acasă.

“Unii și-au luat tractoare, unii chiar și-au făcut mici echipe de construcții. E normal că toți ne gândim la țara noastră. Aici orice știre despre România — că e de bine sau e de rău — este urmărită. De multe ori i-am spus eu nevestei la telefon de nu știu ce chestie care s-a petrecut în țară și ea nu aflase. Da, ne potrivim copiii să aibă și ei parte de o școală, dacă îi duce capul chiar și de o facultate, dar să nu simtă lipsuri”, afirmă Virgil Udrescu.

Nu doar construcțiile reprezintă domeniul în care românii sunt căutați în Lisabona. Unii dintre ei și-au câștigat renumele de bucătari pricepuți, cum este și cazul lui Miftode.

El a ajuns în Portugalia după ce lucrase un an pe un vas de croazieră tot la bucătărie. A oprit în Lisabona și a găsit imediat de lucru la un restaurant.

“Da, mă pricep foarte bine la toate sortimentele cu fructe de mare, dar tot mai bune sunt sarmalele noastre. Și vreau să spun că, atunci când facem o petrecere și când gătesc sarmale în foi de viță, o mămăligă sau când am adus de acasă pastă de mici, i-am dat gata pe prietenii de aici, mă refer la portughezi”, ne povestește Miftode.

Acesta spune că în Lisabona sunt cel puțin 50 de români care lucrează în bucătărie și alte sute în construcții.

“Suntem priviți cu respect de portughezi și în Spania la fel, românii sunt apreciați. Capacitatea românului de a munci este colosală cu condiția, evident, de a fi bine plătit”, precizează acesta.

În Faro, însă, există și un român trubadur. E vorba de Istrate, cel care seară de seară poartă publicul pe ritmuri latino-americane, dar nu uită nici muzica de acasă.

“Istrate e de vreo trei ani pe aici. La început am crezut că ne va face de râs, dar nu e așa. Când ieșim în oraș, ne caută și ne cântă gratis muzică de-a noastră — ‘La Chilia-n port’ sau ‘Căpitane de județ’. Se plânge mult când auzim asta”, recunoaște Udrescu.

În Faro, în Olhao, în Tavira, ca de fapt pe toată Coasta portugheză, se construiește mult — cartiere de lux, hoteluri, case de vacanță.

Potrivit statisticilor, în Faro, capitala regiunii Algarve, aterizează 6 avioane pe oră din toată lumea. Multe cartiere din această regiune sunt ridicate de români, o națiune care este respectată aici și apreciată pentru calitatea muncii.

AGERPRES/(AS — autor: Liviu Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva