Search
Facebook Twitter Email

Biserica “Sf. Dumitru”, ctitorie a domnitorului Petru Rareș, se ridică pe una din colinele Sucevei, în partea de nord-est a orașului, potrivit site-ului oficial al acestui așezământ de cult.

Zidită din piatră, cu turla împodobită cu cărămidă smălțuită, biserica este de dimensiuni destul de mari, având lungimea exterioară de 35 m, lățimea de 10 m, iar înălțimea totală de 27 m, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură din veacul al XVI-lea.

Astfel, se poate vedea din depărtare turla bisericii, precum și Turnul Clopotniță, zidit de Alexandru Lăpușneanu în anul 1861, menit să fie probabil și un punct de observare.

Potrivit istoricului acestei biserici, pe locul în care se află astăzi a fost ridicată la început o frumoasă mănăstire cu hramul “Sfântul Dimitrie”, de către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504), care se întorsese victorios după lupta de la Grumăzești.

Din motive necunoscute, așezământul s-a dărâmat, iar în locul lui, Petru Rareș, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546), a ctitorit biserica cu același hram, între anii 1534-1535.

Actuala biserică a fost zidită după un plan general asemănător Bisericii “Sf. Gheorghe” din Hârlău, la care s-a adăugat însă pridvorul, un element caracteristic perioadei în care a fost construită.

Planul construcției este triconic, cu o turlă pe naos, ridicată pe cele două sisteme de arce moldovenești. Are patru încăperi: altar, naos, pronaos și pridvor.

Intrarea în biserică este situată în partea dinspre miazăzi a pridvorului. Deasupra ușii, de factură gotică, în partea dreaptă, se găsește pisania bisericii, care, potrivit sursei citate, constituie un semn al influenței Renașterii asupra arhitecturii moldovenești din veacul al XVI-lea.

Inscripția prezintă în partea ei superioară doi îngeri, care țin o cunună de frunze în mijlocul căreia se găsește stema țării. Subiectul acestei sculpturi se găsește la Vatican, pe o balustradă din Capela Sixtină, unde cei doi îngeri poartă armele papei Sixt al IV-lea, opera fiind atribuită lui Nino da Fiesole.

Textul pisaniei este următorul: “Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel Bătrân, să zidesc biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului Slăvitului marelui mucenic și purtător de biruință, Dimitrie izvorâtorul de mir.

Și s-a început a zidi în anul 7042 august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 august 30 și s-a sfințit cu mâna preasfințitului Mitropolit Teofan”.

Biserica a fost pictată în frescă, atât în interior cât și în exterior, între anii 1537-1538, la scurt timp după zidire. În prezent, pe exterior mai există urme din vechea pictură, pe fațada sudică (fragmente din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist și Arborele lui Iesei) și pe turlă (câțiva sfinți cu aureolă în relief). Exteriorul a fost ulterior tencuit pe celelalte laturi.

În interior, se păstrează pictura originală, acoperită pe alocuri (calota turlei, conca altarului, glaful ferestrei din altar și luneta portalului) cu un al doilea strat de pictură din secolul al XIX-lea.

Pictura din interior, înnegrită și deteriorată, a fost restaurată, lucrarea fiind terminată în anul 2004. Biserica a fost resfințită la 20 iunie în același an. Slujba de resfințire a fost oficiată, alături de preoții slujitori, de arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Pimen, arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, și episcopul vicar al Episcopiei Romanului, Ioachim.

Biserica are altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalță turla, pronaos și pridvor închis, cu trei ferestre mari în stil gotic spre vest.

Ferestrele pronaosului sunt mai mici decât cele ale pridvorului și tot în stil gotic. Turla octogonală aflată deasupra naosului este construită din cărămidă pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici, dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și două rânduri de ocnițe (unul deasupra arcadelor și unul la baza stelată). Turla are decorații din cărămizi ceramice la partea superioară și la arcadele oarbe.

Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș. Din tabloul votiv se mai disting portrele lui Petru Rareș, ale doamnei Elena și a doi copii.

În pridvor și în pronaos se află mai multe pietre de mormânt, dintre care una aparține lui Bogdan, fiul lui Petru Rareș, mort în septembrie 1540, iar alta marelui vistiernic Toma, mort la 21 august 1543.

Dintre valoroasele odoare cu care biserica a fost înzestrată au mai fost păstrate doar câteva cărți liturgice în manuscris: un Octoih de la sfârșitul secolului al XVI-lea și un Minei pentru lunile septembrie-decembrie, din secolul al XVI-lea, ambele predate muzeului bisericesc, precum și un Evangheliar în limba slavonă din secolul al XVI-lea.

Pe lângă acestea, în altar se află o serie de obiecte de cult, precum un epitaf (1763), un felon, un antimis sârbesc (1708), un tetraevanghel și o evanghelie în limba română (1762), arată site-ul oficial al bisericii.

AGERPRES/(Documentare-Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva