Search
Facebook Twitter Email

Probabil niciodată nu v-ați gândit că ați putea petrece o vacanță de vară într-un mod plăcut, relaxant și util participând la o clacă și dând astfel o mână de ajutor la materializarea unor proiecte comunitare. Mulți tineri, pesemne, nici nu cunosc semnificația acestui cuvânt, dar bătrânii, mai ales cei crescuți la țară, își amintesc cu siguranță cum erau zilele de clacă.

Gazda tocmea o mână de lăutari, pregătea vadra de vin, glaja cu pălincă sau ‘ginars’ și bucate gustoase ca să-și omenească clăcașii care aveau să-i muncească o zi întreagă la ce avea nevoie: la seceratul grâului, la culesul viei, la mustitul strugurilor, la desfăcutul porumbului, săpatul cartofilor ori la bătutul draniței pe casă.

“Se adunau rudele, prietenii, vecinii, lucrau la unul până terminau, apoi altă dată mergeau la ceilalți, la care s-au îndatorat cu zile (…) Se făcea clacă și atunci când tinerii se căsătoreau, îi ajutau să-și ridice casa. Și munca se încheia cu joc, adică dansau până se bătucea pâmântul, că pe vremuri casele nu aveau podea. Așa era, oamenii din comunitate se ajutau între ei, azi la unul, mâine la altul”, a declarat pentru AGERPRES, muzeograful Nicolae Moldovan din Sfântu Gheorghe, în vârstă de 94 de ani.

Flăcăii se-adunau cu noaptea în cap atunci când aveau de cosit și începeau să culce iarba la pământ până să se scuture de rouă, îndemnându-se prin chiuituri de răsunau toate dealurile din jur. Erau obiceiuri frumoase. La finalul seceratului, când soarele bătea spre amurg, fetele împleteau o cunună din cele mai viguroase spice, culese din ultimul snop de grâu sau dintr-o bucată de holdă rămasă nesecerată, pentru a spori roadele de anul viitor, și o duceau cu alai până în sat, la casa gospodarului, unde clăcașii erau din nou cinstiți cum se cuvine, pentru că nu se poate “muncă fără răsplată și nici trudă fără petrecere și voie bună”.

Claca, asemenea altor obiceiuri pierdute pe fondul ’emancipării’, a fost redescoperită de covăsneni, care prin reînvierea acestei tradiții au amenajat în ultimii ani mai multe zone de agrement și băi tradiționale cu apă minerală, în fapt niște piscine din lemn ascunse în desișurile pădurilor, acolo unde cineva, cine mai știe cine și când, a descoperit un ‘ochi de apă’ tămăduitoare.

Programul de reabilitare a băilor tradiționale, inițiat de conducerea Consiliului Județean Covasna în anul 2010, mizează nu atât pe efectul curativ, cât mai ales pentru ineditul acestor băi, care pot fi folosite gratuit de către turiștii care trec pe aici.

Recent, aproape o sută de persoane din țară și străinătate, printre care medici, peisagiști, arhitecți, actori și studenți, au participat, timp de zece zile, la o clacă în stațiunea Balvanyos, unde au fost curățate mai multe izvoare de apă minerală, au fost construite două bazine, au fost amenajate trasee turistice, spații de picnic și foc de tabără.

“Particip pentru prima oară la o astfel de tabără, îmi place ce descopăr aici, îmi place ideea de clacă. Știu că înainte așa se făceau lucrurile, îmi amintesc din copilărie că după nuntă, nuntașii au mers și au construit o casă pentru tinerii căsătoriți (…) Când am venit la Balvanyos, nu știam care e proiectul, dar îmi place ceea ce se face și, deși inițial mi-am propus să stau numai patru zile, am decis să rămân până la capăt (…) Am făcut câte un pic din toate, am mers și colo, și colo, ceea ce a fost bine pentru că am învățat un pic din toate meseriile, am făcut și tâmplărie, am cărat pietre, am săpat, am măsurat, am făcut tot ce a fost nevoie (…) Mi-am făcut și prieteni, în fiecare zi cunoști pe cineva și schimbi impresii, am mai învățat câteva cuvinte în limba maghiară (…) Dacă se mai organizează, venim și la anul, poate și cu alți prieteni din București”, a declarat Dan Patriche.

Claca de la Balvanyos a fost coordonată de Fundația Ars Topia din Budapesta, condusă de Agnes Herczeg, care, în ultimii 15 ani, a organizat mai multe proiecte de acest fel în județele Covasna și Harghita.

‘Claca este o formă veche de colaborare comunitară, pe care noi am modernizat-o, care funcționează pe principiul că fiecare aduce ce are la îndemână (…) Ne place foarte mult aici, ne place frumusețea acestor locuri, dar și prieteniile care ne leagă. La început, am venit pentru a renova o singură baie populară și, iată, revenim de 15 ani (…) Am participat cu voluntari din Ungaria, din Voivodina, Italia, Statele Unite, Marea Britanie și alte țări din Occident’, a declarat Agnes Herczeg.

Zona în care au fost făcute aceste amenajări se află pe Muntele Puturosul, care și-a căpătat numele din cauza emanațiilor de gaze, și este unică prin numărul mare de izvoare de apă minerală existente aici.

“Acest munte, Puturosul, are o activitate postvulcanică extrem de accentuată, are formă de con și peste tot în jur sunt emanații de gaze sau izvoare de apă minerală care au o concentrație ridicată de sulf și dioxid de carbon. Aici sunt valori unice în Europa, ca să nu spun în lume, prin faptul că pe o suprafață de aproape 300 de metri pătrați sunt zece izvoare de apă minerală cu o compoziție chimică diferită, iar ăsta e un lucru extraordinar, e o raritate (…) Unele izvoare sunt folosite pentru vindecarea rănilor, altele pentru afecțiuni ale ochilor, pentru picioare, altele pot fi folosite ca apă de gură, altele, dimpotrivă, sunt atât de acide încât îți distrug smalțul (…) Numărul voluntarilor cu care am lucrat a variat între 70 și 130. De fapt, cei mai mulți am fost 135 într-o zi. Ne-au dat o mână de ajutor foarte folositoare atât ei, cât și alții care ne-au ajutat la acest proiect cu sponsorizări, cu materiale, printre care Consiliul Județean Covasna, primăriile Turia și Bixad, oameni de rând, persoane fizice și juridice (…) A fost o investiție comună, iar locația aceasta va fi accesibilă pentru toată lumea, pentru toți care vor veni în această zonă (…) Scopul nostru este să punem în valoare potențialul natural, dar în același timp să îl și protejăm’, a declarat, pentru AGERPRES, Para Zoltan, președintele asociației Vinca Minor, custodele ariei protejate Csomod-Balvanyos.

AGERPRES (AS—autor: Oana Mălina Negrea, editor: Vicențiu Purcărea) Foto pe flux

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva